Decizia nr. 170/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anuța Stângaciu în Dosarul nr. 2.008/2004 al Tribunalului Mureș.
La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autoarea excepției depune note scrise și susține că textele legale criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție și la înfăptuirea justiției. Pe cale de consecință, solicită Curții Constituționale admiterea excepției formulate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece nu se poate susține că textele legale criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate, de vreme ce prezenta excepție a fost ridicată într-o cauză aflată pe rolul instanței de judecată. De asemenea, partea interesată are posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în temeiul textului de procedură penală criticat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.008/2004, Tribunalul Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Anuța Stângaciu în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluționarea unui recurs în materie penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că de vreme ce în cauza dedusă judecății, potrivit procedurii instituite de art. 278^1 din Codul de procedură penală, s-a menținut soluția de netrimitere în judecată pronunțată de procuror motivat de împrejurarea că fapta nu există și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nu s-a lămurit cauza sub toate aspectele și, deci, nu s-a înfăptuit justiția care ar fi îndreptățit-o pe autoare să aibă acces liber la ea.
Tribunalul Mureș opinează că textul legal criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autoarea excepției, deoarece art. 124 din Legea fundamentală reglementează statutul magistraților și nu are nici o legătură cu art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală. Prin posibilitatea atacării soluțiilor procurorului în fața instanțelor judecătorești se asigură tocmai liberul acces la justiție pentru toate persoanele îndreptățite și nu se poate susține că textul legal criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul României apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece pronunțarea unei soluții de respingere a plângerii formulate, cu consecința menținerii rezoluției ori ordonanței de netrimitere în judecată date de procuror, nu îngrădește în nici un fel dreptul persoanei de a se adresa justiției. De altfel, această soluție poate fi, potrivit art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, atacată cu recurs.
Articolul 124
din Constituție nu are relevanță în cauză.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece respingerea de către instanța de judecată a plângerii introduse împotriva rezoluțiilor ori ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată nu aduce atingere sub nici un aspect accesului liber la justiție, cu atât mai mult cu cât hotărârea instanței de judecată poate fi atacată cu recurs.
De asemenea, dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să aducă atingere principiului constituțional care consacră unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , rețin următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: "Instanța pronunță una dintre următoarele soluții:
a) respinge plângerea, prin sentință, menținând soluția din rezoluția sau ordonanța atacată;".
Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală instituie, contrar celor susținute de autoarea excepției, accesul la justiție împotriva actelor procurorului prin care decide că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru începerea urmăririi penale sau pentru trimiterea în judecată a persoanei acuzate de comiterea unei infracțiuni.
Faptul că, după judecarea plângerii împotriva soluției procurorului, instanța pronunță, la rândul ei, o hotărâre prin care menține această soluție nu poate fi caracterizat ca o împiedicare a accesului la justiție, dat fiind că hotărârea aparține, în acest caz, înseși justiției, iar partea nemulțumită are deschise, tot în justiție, căile de atac prevăzute de lege.
În consecință, nu se poate reține că textul de lege atacat ar contraveni prevederilor art. 21 din Constituție.
De asemenea, nu se poate reține că textul de lege atacat ar contraveni dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, prin care se consacră principiile înfăptuirii justiției, deoarece întreaga procedură de soluționare a plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată se desfășoară în limitele acestor principii constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anuța Stângaciu în Dosarul nr. 2.008/2004 al Tribunalului Mureș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.