Ordinul nr. 170/2005

Capitolul 1 GENERALITATI

1.1. Obiect și domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ se referă la fatadele ușoare ale construcțiilor, cunoscute sub denumirea de "sisteme de pereți cortina", care sunt utilizate pentru închiderile totale sau parțiale ale acestora. Acesta stabilește exigente de proiectare și de montaj a pereților cortina vitrati, în condițiile satisfacerii cerințelor de calitate prevăzute în următoarele documente oficiale:

●

Legea nr. 10/1995

- Legea calității în construcții.

●

Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997

(Anexa 3; categoria de importanța a construcției).

● Normativul P-100-92 (clasa de importanța a construcției).

Se va considera ca aceste exigente sunt obligatorii și au caracter minimal, în sensul că nu sunt limitative.

1.1.2. Prin proiectarea sistemelor de pereți cortina se va urmări:

● limitarea avarierii unor componente rezistente ale sistemelor de pereți cortina vitrati și evitarea posibilității de prabusire a întregului ansamblu, în vederea evitării pierderilor de vieți omenești, sau a ranirii grave a oamenilor (în special ca rezultat al spargerii geamurilor) și limitarea pagubelor materiale;

● realizarea unor fațade cu o estetica deosebită, care să răspundă exigențelor arhitecturale impuse de proprietarii de clădiri.

1.1.3. La montajul sistemelor de pereți cortina se va urmări:

● utilizarea de produse de calitatea celor prevăzute în proiect (calitate certificată atât prin agremente tehnice, cat și prin determinări experimentale specifice, impuse de proiectant prin Caietul de Sarcini);

● aplicarea cu strictețe a tehnologiilor de execuție, specifice sistemului de perete cortina vitrat care a fost selectat;

● respectarea, pe șantier, a tuturor detaliilor "de firma" conținute de proiectul de execuție.

1.1.4. Pe durata de utilizare a sistemelor de pereți cortina vitrati se vor respecta, întocmai, măsurile de întreținere prevăzute în proiect, pentru a păstra nediminuata capacitatea de rezistenta și de stabilitate a acestora, detectarea unor eventuale avarii și intervenția în caz de necesitate, pentru eliminarea cauzelor care le-au generat.

1.1.5. Sistemele de pereți cortina vitrati se utilizează atât la construcțiile noi, cat și la remodelarea fatadelor unor construcții existente, contribuind, în asociere cu eventuale lucrări de consolidare, la schimbarea aspectului clădirii, aducând o noua expresie arhitecturala în zona de amplasare a construcției.

1.1.6. În condiții de rezistenta și de stabilitate proprii și asigurând exigențele de durabilitate în exploatare, sistemele de pereți cortina trebuie să garanteze toate cerințele pereților exteriori ai clădirilor, în condițiile obținerii unor avantaje suplimentare privind:

● realizarea unui mod nou de exprimare arhitecturala, care transforma "ideea de perete" într-un ecran cu multiple funcții, la exterior conferind clădirilor suplete și eleganta, iar la interior fiind adaptat pentru toate exigențele de confort;

● reducerea greutatii totale a construcției, cu efect favorabil asupra dimensionarii, mai economice, a elementelor sistemului structural de rezistenta al acesteia, în special în zone cu grad de seismicitate ridicat, în combinație cu un sistem de pereți de compartimentare usori din gips-carton, permite creșterea deplasarilor relative de nivel admisibile ale construcției (în Normativul P-100-92, delta(r)/H(e) <= 0,007);

● izolarea termica și acustica (la zgomot aerian), etanseitatea la apa din precipitatii și la infiltratii produse de acțiunea dinamica a vantului (de exemplu la pătrunderea prafului din exterior);

● mărirea suprafeței utile a construcțiilor la o aceeași suprafața construită, prin reducerea grosimii pereților exteriori;

● execuția industrializata a elementelor componente pentru întreaga fatada, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare faza de execuție și cu calități deosebite de durabilitate în timp;

● efectuarea unui montaj de precizie și cu înaltă productivitate, ținând seama ca fatadele cortina reprezintă un produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de fabricație și de montaj sunt mai riguroase în ceea ce privește încadrarea în abateri geometrice și de forma;

● asigurarea posibilităților de demontare a unor componente nu numai din exteriorul, ci și dinspre interiorul construcțiilor, respectiv de înlocuire a geamurilor crapate/sparte;

● întreținerea ușoară și un cost mai redus, în raport cu cel cerut de întreținerea periodică a finisajelor pereților traditionali.

1.1.7. Libertatea compoziției nu este data numai de alegerea materialelor (oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri, geamuri colorate), ci și prin alternanta volumelor cu jocuri de pereți cortina, creând fie elemente complet plane (cu configuratii ascunse), fie cu configuratii având o anume dominantă, verticala sau orizontala, sau cu ambele, cu alternari de zone pline sau vitrate în întregime, cu jocuri de lumini și umbre.

1.1.8. Decizia adoptării soluțiilor cu sisteme de pereți cortina aparține proprietarilor clădirilor, dar aceasta trebuie să fie fundamentată printr-o serie de argumente referitoare la:

● categoria de importanța și gradul de reprezentativitate a clădirii în peisajul urban;

● tipul și caracteristicile sistemului structural al clădirii;

● zona seismică în care este amplasata construcția (valori maxime ale acceleratiilor miscarii seismice, compozitia spectrala);

● influența condițiilor locale ale amplasamentului asupra acțiunii seismice și asupra răspunsului structural;

● influența condițiilor climatice ale zonei etc.

1.1.9. Prezentul normativ se adresează următoarelor categorii de participanți, implicați în realizarea sistemelor de pereți cortina: investitori, proiectanți, verificatori de proiecte, producători și distribuitori ai sistemelor de pereți cortina, constructori, personal de întreținere și de reparații locale, instituțiilor implicate în acordarea de agremente tehnice (unități de cercetare, laboratoare autorizate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Construcții).

1.1.10. Sistemele de pereți cortina au un domeniu de utilizare larg, pornind de la construcțiile pentru birouri, construcții administrative și clădiri pentru bănci (înalte sau cu sali aglomerate), clădiri industriale cu mai multe sau mai puține niveluri și ajungând, mai rar, la construcții de locuințe, ca urmare a costului mai ridicat al acestora în raport cu cel al pereților realizați în soluții convenționale (pereți din caramida, din BCA, sau cei realizați din panouri mari). Sistemele de pereți cortina pot fi folosite și pentru închiderea unor spații interioare (atriumuri), precum și pentru construcția de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din oțel, beton sau lemn.

1.1.11. Prevederile prezentului normativ se aplică și vitrinelor de mari dimensiuni ale magazinelor și spațiilor de expunere situate la primele niveluri ale clădirilor.

1.1.12. Nivelurile de performanță ale sistemelor de pereți cortina sunt condiționate și de nivelurile de performanță ale clădirilor, ținând seama de toate acțiunile care se pot manifesta asupra acestora pe timpul duratei de exploatare, prevăzută în proiect.

1.1.13. Nu fac obiectul prezentului normativ:

● elementele de construcții vitrate fără sistem structural propriu (la care panourile de sticlă se imbina direct între ele, formând o structura autoportanta), sau cele care au structura proprie cu rigiditate redusă (de exemplu, fermele de cabluri);

● suprafețele vitrate de mari dimensiuni, așezate orizontal sau înclinat, care acoperă diferite spații functionale.

1.2. Lista documentelor tehnice normative de referința

Prezentul normativ se va utiliza împreună cu următoarele reglementări tehnice:

[1] C107/1-97

Normativ privind calculul coeficienților globali de

izolare termica la clădirile de locuit

[2] C107/2-97

Normativ pentru calculul coeficientului global de

izolare termica la clădiri cu alta destinație decât

locuirea

[3] C107/3-97

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor

de construcție ale clădirilor

[4] C107/4-97

Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale

clădirilor de locuit

[5] SR EN 13116:2002

Pereți cortina - Rezistenta la încărcarea data de

vant - Exigente de performanță

[6] SR EN 12179:2002

Pereți cortina - Rezistenta la încărcarea data de

vant - Metode de testare

[7] SR EN 12154:2002

Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei

- Clasificarea exigențelor de performanță

[8] SR EN 12155:2002

Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei

- Încercare de laborator la presiunea statica

[9] SR EN 13050:2002

Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei

- Încercări de laborator la presiunea dinamica a

aerului și la pulverizarea apei

[10] SR EN 13051:2002

Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei

- Încercări în situ

[11] SR EN 12153:2002

Pereți cortina - Permeabilitatea la aer - Încercări

de laborator

[12] SR EN ISO 717-1:2000

Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor

și a elementelor de construcție. Partea 1: Izolarea

la zgomot aerian

[13] SR EN ISO 717-2:2000

Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor

și a elementelor de construcție. Partea 2: Izolarea

la zgomot de impact

[14] SR EN 572-1:1996

Sticla în clădiri - Produse din sticlă silicatica

calco-sodica. Partea 1: Definire, proprietăți

generale fizice și mecanice

[15] STAS 6472/7-85

Calculul permeabilitatii la aer a elementelor și

materialelor de construcții

[16] STAS 6156-86

Acustica în construcții. Protecția împotriva

zgomotului în construcții civile și social-culturale.

Limite admisibile și parametri de izolare acustica

[17] STAS 10100/0-75

Principii generale de verificare a siguranței

construcțiilor

[18] STAS 10101/0-75

Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea

acțiunilor

[19] STAS 10101/1-78

Acțiuni în construcții. Greutăți tehnice și încărcări

permanente

[20] STAS 10101/2-75

Acțiuni în construcții. Încărcări datorită procesului

de exploatare

[21] STAS 10101/0A-77

Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea

acțiunilor pentru construcții civile și industriale

[22] STAS 10101/20-90

Acțiuni în construcții. Încărcări date de vant

[23] STAS 10101/21-92

Acțiuni în construcții. Încărcări date de zapada

[24] STAS 10101/23-75

Acțiuni în construcții. Încărcări date de temperatura

exterioară

[25] STAS 10101/23A-78

Acțiuni în construcții. Încărcări date de temperaturi

exterioare în construcții civile și industriale

[26] STAS 10101/2A1-87

Acțiuni în construcții. Încărcări tehnologice din

exploatare pentru construcții civile, industriale și

agrozootehnice

[27] P1188-99

Normativ de siguranță la foc a construcțiilor

[28] P100-92/96

Normativ pentru proiectarea antiseismica a

construcțiilor de locuințe, social-culturale,

agrozootehnice și industriale

[29] GAT 056-95

Ghid privind agrementarea tehnica pentru pereți

cortina (PROCEMA S.A.)

[30] ST-035:2000

Specificație tehnica privind cerințe și criterii de

performanta pentru verificarea antiseismica a

fatadelor cortina (INCERC)

[31] EN 1991-Eurocode 1

Acțiuni asupra sistemelor structurale

[32] EN 1998-Eurocode 8

Proiectarea sistemelor structurale la acțiuni

seismice

[33] EN 1999-Eurocode 9

Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu

[34] SR EN 573-1 ...

Aluminiu și aliaje din aluminiu

SR EN 573-4:1995

[35] SR EN 755-1 ...

Aluminiu și aliaje din aluminiu. Bare, țevi și

profile extrudate

SR EN 755-8:1997 ...

2001

1.3. Terminologie

Termenii specifici asociați proiectării și montajului unui sistem de perete cortina se regăsesc în fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful 1.2. Prezentul normativ a fost conceput astfel încât utilizatorul sa nu aibă nici o dificultate referitoare la înțelegerea termenilor. În Capitolul 3 sunt prezentate componentele unui sistem de perete cortina.

Capitolul 2 CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE PEREȚI CORTINA

2.1. Expresia plastica a sistemelor de pereți cortina, definită prin dispunerea și alcătuirea elementelor structurii proprii a peretelui, raportul între suprafața panourilor vitrate și a celor opace, așezarea panourilor vitrate sau opace în raport cu structura proprie, culoarea elementelor structurii proprii, a sticlei și a panourilor opace etc., face parte integrantă din conceptia proiectului de arhitectura și, după caz, a cerințelor de urbanism și constituie tema pentru proiectarea de ansamblu și pentru detalierea constructivă a pereților cortina.

2.2. Fatada unei construcții poate fi calificată ca "ușoară" dacă are o grosime mica (cca. 10 cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/mp și este realizată exclusiv din materiale netraditionale (aluminiu, oțel și sticlă).

2.3. În raport cu poziția față de sistemul structural al construcției, fatadele ușoare se pot clasifica astfel:

● fațade ușoare cu montaj în panouri;

● fațade ușoare de tip "sistem de perete cortina".

2.4. La fatadele ușoare realizate din panouri, panourile de fatada, complet echipate, se monteaza între planșeele construcției, având înălțimea delimitata de acestea.

2.5. La fatadele ușoare de tip "sistem de perete cortina", panourile vitrate sau opace se monteaza pe un sistem structural propriu din aluminiu sau oțel, situat în afară planseului care limitează clădirea.

2.6. Din punctul de vedere al configurației sistemului structural propriu, acesta poate fi alcătuit astfel:

● cu elemente dispuse într-o compoziție în care se distinge o dominantă verticala;

● cu elemente dispuse într-o compoziție în care se distinge o dominantă orizontala;

● cu elemente dispuse într-o compoziție (alcătuire) rectangulara (dar sunt posibile și alcatuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în forma de paralelogram).

2.7. Forma în plan a sistemului de perete cortina este, de regula, dreapta. În funcție de volumetria clădirii și de expresia plastica a fatadei, aceasta poate fi curba, sau cu contur frant. Poziția sistemului de perete cortina este, de regula, verticala, dar unele părți ale acestuia pot fi înclinate în raport cu verticala. În alcătuirea sistemelor de pereți cortina pot fi inglobate și elemente în consola (de exemplu, copertine).

2.8. Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortina, văzută din exterior, pot fi realizate:

● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe montanti (perete cortina semistructural);

● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe riglele-distantier (perete cortina semistructural);

● configuratii în care, din exterior, se vad și montantii și riglele (perete cortina clasic);

● configuratii în care, din exterior, nu se vad nici montantii și nici riglele, rostul dintre panouri fiind închis cu un silicon rezistent la radiatia ultravioleta, sau sigilat prin intermediul unei garnituri speciale, foaia exterioară a geamului termoizolant fiind obligatoriu securizata (perete cortina structural).

2.9. După modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu din aluminiu sau oțel, pot exista următoarele variante:

● cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural al peretelui cortina, prin intermediul unor garnituri și al unui profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme (sistem de perete cortina clasic);

● prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiatia ultravioleta, pe profilele distantiere din aluminiu eloxat și fixarea punctuala (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortina.

2.10. Ținând seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:

● pereți cortina cu panouri fixe, vitrate și/sau opace;

● pereți cortina, care pe lângă panourile fixe, conțin și panouri mobile (ferestre și uși) din aluminiu.

2.11. După gradul de performanță pe care îl pot asigura pereții cortina, clădirile pot fi clasificate astfel:

● clădiri cu grad de performanță maxim (nu au vitraje mobile și sunt prevăzute cu climatizare centralizata);

● clădiri cu grad de performanță mediu (pot avea vitraje mobile și climatizare parțială);

● clădiri cu grad de performanță normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile și climatizare parțială).

Capitolul 3 ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU ȘI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PEREȚI CORTINA

3.1. Prezentul normativ își propune să fie un document de sine statator pentru toți factorii implicați în cunoașterea, studiul și verificarea prin calcul a elementelor componente ale diverselor sisteme de pereți cortina. Cu toate acestea, normativul va fi utilizat împreună cu actele normative conexe, prezentate în paragraful 1.2.

3.2. Sistemele de pereți cortina sunt produse complexe concepute, proiectate și realizate de firme specializate. În cadrul sistemelor de pereți cortina din aluminiu, aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanti, rigle), precum și a profilelor de presor și ornament este recomandat de normele SR EN 573, Partea 3 și Partea 4. Caracteristicile tehnice, precum și condițiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor tine cont de prevederile SR EN 755, Partea 1 și Partea 2.

3.3. Sistemele de pereți cortina sunt alcătuite astfel încât să permită adaptarea lor, în limite destul de largi, atât la diverse tipuri de construcții, cat și la diverse condiții de mediu climatic.

3.4. Sistemele de pereți cortina au în alcătuirea lor următoarele componente:

● sistemul structural propriu constituit din montanti (elemente verticale) și rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);

● panouri montate pe sistemul structural propriu și care pot fi: panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile), sau panouri opace;

● dispozitive de prindere, fixare, etansare și finisare (piese speciale, garnituri și chituri);

● geamuri termoizolante.

3.5. La adaptarea unui anumit sistem de perete cortina pentru fatada unei construcții trebuie să se țină seama de următoarele trei categorii de elemente și caracteristici generale, comune tuturor sistemelor de pereți cortina.

3.5.1. Elementele și caracteristicile invariabile ale fiecărui sistem de perete cortina sunt:

a) tipuri de profile (montanti, rigle-distantier, piese auxiliare, garnituri etc.);

b) alcătuirea în secțiune a panourilor de închidere;

c) imbinarea profilelor;

d) tehnologia și dispozitivele speciale de fixare a panourilor de închidere pe sistemul structural;

e) sistemul de prindere a montantilor pe sistemul structural al construcției;

f) drenajul și ventilatia sistemului de perete cortina;

g) izolarea termica, etanseitatea și rezistenta la foc.

3.5.2. Elementele și caracteristicile variabile ale fiecărui sistem de perete cortina sunt:

a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural;

b) dimensiunile panourilor de închidere (grosimea și dimensiuni în plan);

c) ochiurile mobile - dimensiuni ale acestora și modalități de deschidere;

d) geamuri termoizolante.

3.5.3. Elementele și caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumită lucrare, în funcție de tipul construcției, de condițiile de mediu, de nivelul de performanță și de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, următoarele:

a) forma și dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie să se încadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie să țină seama de comportarea la acțiuni seismice viitoare, la acțiunea vantului și la acțiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5);

b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriu de a transmite incarcarile la sistemul structural al construcției, având în vedere tipul de prindere specific sistemului selectat și solicitarile determinate pentru acea lucrare;

c) materialele și produsele pentru alcătuirea panourilor de închidere (geamuri în diverse alcatuiri, plăci opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), în limitele stabilite pentru sistemul respectiv și care trebuie să satisfacă criteriile și nivelurile de performanță stabilite pentru construcția la care sunt utilizate;

d) dispunerea și tipurile de ochiuri mobile.

NOTA

Se precizează ca trebuie facuta distincția între proiectarea (alcătuirea și calculul) sistemelor de pereți cortina, prin care se stabilesc elementele și caracteristicile precizate la punctele 3.5.1. și 3.5.2. și proiectarea (alcătuirea și calculul) sistemelor de pereți cortina, prin care se stabilesc elementele și caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.

3.6. Sistemul structural al unui sistem de perete cortina este alcătuit din următoarele componente:

● montanti (elemente verticale);

● rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);

● dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul structural al construcției.

3.7. Elementele structurale (montantii și riglele-distantier) ale unui sistem de perete cortina din aluminiu sunt realizate, de regula, din profile extrudate din aliaje speciale (vezi paragraful 3.2.) din aluminiu (patente de firma), cu profile închise (montanti și rigle-distantier), sau de forma oarecare (rigle-distantier), fabricate industrial și sub controlul de calitate al firmei producătoare.

3.8. Montantii transfera incarcarile aplicate sistemelor de pereți cortina la sistemul structural al construcției. Riglele-distantier transfera la montanti o parte din incarcarile panourilor de închidere. Se precizează:

● montantii pot fi realizați dintr-un singur profil sau din două profile cuplate;

● profilatiile montantilor sau ale riglelor-distantier sunt orientate diferit, astfel încât acestea să permită realizarea de forme de sisteme de pereți cortina, în totalitate plane, cu frangeri atât pe direcție verticala, cat și pe direcție orizontala. Drenajul și ventilatia sistemului de perete cortina trebuie să se facă controlat, în asa fel încât apa infiltrata să fie condusă în exterior; pentru aceasta, drenajul se va face în cascada, de pe profilele de rigla pe cele de montant, prin decuparea riglei și așezarea acesteia peste profilul de montat;

● montantii și riglele-distantier au secțiuni de diferite forme și marimi, rezultate în urma unui calcul de dimensionare, efectuat în conformitate cu reglementările tehnice specifice din România;

● montantii pot avea lungimi care să acopere unul sau doua niveluri și se echipeaza cu piese sau dispozitive de fixare de clădire, realizand puncte relativ fixe;

● se recomanda ca rosturile de dilatare să fie realizate în secțiunile de moment nul, bineînțeles asigurându-se ca poziția să fie ascunsă în zone de parapet tip "shadow-box", sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo unde acesta exista);

● pentru preluarea dilatarilor datorate temperaturii (Capitolul 8), la imbinarile dintre montanti (mai lungi de 4 ... 8 m), se prevăd eclise din aluminiu (având gabarit cat secțiunea camerelor secțiunilor montantilor în care se introduc), care se fixează cu suruburi numai pe o parte a rostului de imbinare, astfel încât să fie posibila dilatarea (între extremitatile montantilor se lasă un rost de min. 8 mm);

● profilul de eclisare este indicat să aibă valoare de secțiune apropiată de cea a profilului de montant în care se introduce, pentru a prelua forta taietoare și momentul incovoietor din zona în care se monteaza;

● riglele-distantier dintre montanti sunt prevăzute cu decupari executate cu precizie, pentru a se realiza imbinari corecte și elastice, indiferent de unghiul de racordare;

● fixarea riglelor de montanti se face direct cu ajutorul suruburilor din oțel inox plasate în stantari ovale aplicate în nutul de garnitura al acestora, sau, în cazul unor ochiuri mari ale rețelei, prin intermediul unor piese speciale din aluminiu sau masa plastica (aceste piese sunt fixate în prealabil de montanti care, la montaj, intră în camerele secțiunilor riglelor). Evitarea infiltratiilor în zona de imbinare a montantilor cu riglele se va face prin prevederea unei garnituri de etansare din EPDM sub profilul de rigla;

● pentru riglele-distantier, de regula nu sunt recomandate rosturi de dilatare termica; furnizorul profilelor va garanta, în acest caz, păstrarea stabilitatii riglelor-distantier la solicitarea din temperatura;

● asamblarea profilelor concurente, în secțiune dreapta, se face prin intermediul unor piese speciale de legătură, iar prinderea rețelei de sistemul structural al clădirii se face prin piese speciale, care asigura condiții de rezistenta și reglare;

● pentru clădiri cu înălțimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de imbinare și fixare, special proiectate, încât să fie capabile sa preia forte spatiale;

● în funcție de configurația fatadei și de dimensiunile profilelor rezultate prin calcul, în cataloagele firmelor producătoare sunt precizate grupurile de montanti și rigle-distantier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de fatada cortina în parte;

● izolarea termica se obține prin utilizarea unui profil din poliamida aplicat axial pe structura portanta. Vitrajul sau panourile termoizolante de închidere se aplică din exterior și se fixează prin intermediul unui profil de presor, între garnituri din EPDM, de structura portanta. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta.

3.9. Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale montantilor) transmit la sistemul structural al construcției forțele aferente sistemelor de pereți cortina (incarcarile gravitationale, incarcarile din vant-presiuni/secțiuni, incarcarile seismice și eventual, alte încărcări, modele ale altor acțiuni). Se precizează:

● dispozitivele de rezemare sunt prevăzute cu găuri ovalizate, care permit o prindere "elastica" a sistemului de pereți cortina de sistemul structural al construcției, asigurând posibilitatea unor deplasări cu valori reduse în timpul miscarilor seismice puternice, dar și posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortina, în vederea preluării abaterilor sistemului structural al construcției;

● mărimea dispozitivelor de rezemare este determinata de greutatea vitrajelor și, după caz, de abaterile sistemului structural al construcției pe care se monteaza peretele cortina;

● aparatele de reazem (în cazul construcțiilor din beton) vor fi fixate de sistemul structural al construcției prin intermediul ancorelor-conexpand, dimensionate la eforturile din secțiunile de serviciu; contactul dintre fața betonului și aparatul de reazem aplicat trebuie să fie intim, pentru ca ancorele să poată prelua doar eforturi de întindere în tija sau forta taietoare, nicidecum efecte de incovoiere.

3.10. Panourile care se monteaza pe sistemul structural au rol estetic, de luminare și de etansare, sunt termoizolante, fixe și mobile. Acestea pot fi:

● panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile); acestea pot fi realizate cu geamuri realizate în soluție obișnuită (bistrat sau multistrat), în soluție reflectorizanta, în soluție absorbanta, în soluție colorata, în soluție securizata (geamurile situate deasupra trotuarelor, sau a unor zone de trafic pietonal intens, vor fi de tip "securizat", pentru ca în caz de spargere, trecatorii să fie feriti de cioburile, care în alta soluție, le-ar pune viața în pericol);

● panouri opace, cu diferite soluții de geamuri mate, sau din materiale compozite: imitatii de piatra, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.

3.11. Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de pereți cortina sunt geamuri termoizolante, fonoizolante, cu rezistenta sporită la foc, incolore sau colorate, care sunt alcătuite din două foi de geam, între care se afla un spațiu închis ermetic. Calitatea geamurilor termoizolante poate fi obținută fie prin calitatea geamului, a spațiului cuprins între geamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii). Grosimile panourilor de geam sunt foarte diferite, în funcție de eficienta ce urmează a fi realizată (de exemplu 6-12-6 mm: geam-aer-geam). Spațiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad de etanseitate maxima pe tot timpul existenței pereților cortina), sau cu gaze inerte (soluția cea mai buna din punct de vedere al transferului de căldură).

3.12. Alegerea tipului de geam va fi facuta de către proiectantul general al sistemului de perete cortina, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerințelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termica, cerințele de protecție solara, plastica fatadei și a modului de spargere în caz de avariere. Pot fi utilizate următoarele tipuri de geamuri: geam cu structura omogenă (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogenă securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam calit (heat strengthened glass), geam "float", geam multistrat (laminated glass).

3.13. Alcătuirea panourilor opace trebuie să asigure satisfacerea cerințelor prezentului normativ la niveluri de performanță cel puțin egale cu cele ale panourilor vitrate (prinderea acestora pe sistemul structural și elementele de etansare trebuie să satisfacă aceleași cerințe ca și panourile vitrate).

3.14. Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortina utilizat și au forma acestuia (plana sau franta).

3.15. Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme și dimensiuni în funcție de sistemul de perete cortina), profilele de racordare la frangeri, distantierii pentru vitraje, profilele de legătură și izolare între montanti și benzile de presiune, piesele de legătură între montanti și riglele-distantier, piesele de racordare între sistemul de perete cortina și clădire, sunt rezolvate și date în cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare.

3.16. Garniturile și chiturile de etansare vor fi alese astfel încât proprietățile mecanice de rezistenta și deformabilitate ale acestora sa nu se modifice semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortina, stabilită prin tema de proiectare.

3.17. Alegerea soluției constructive pentru executarea sistemelor de pereți cortina se va face ținând seama de conceptia și cerințele specifice ale proiectului de arhitectura, precum și de următoarele considerente:

● satisfacerea cerințelor de performanță prevăzute în acest normativ, în condiții de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu), prevăzută prin tema de proiectare; pentru aceasta se vor utiliza numai materiale (garnituri, materiale de etansare, accesorii) specifice sistemului de perete cortina utilizat;

● condițiile de agresivitate ale mediului natural și antropic:

- agresivitatea mediului natural (de exemplu, salinitatea în zona litoralului);

- agresivitatea mediului înconjurător, provenită din poluarea urbana și degajari agresive în zonele industriale.

3.18. Sisteme de pereți cortina cu structura proprie din oțel. Sistemul structural propriu este realizat din profile de oțel rectangulare, sau în forma de "T", prevăzute cu un nut longitudinal în care se fixează izolatori locali din material sintetic. Imbinarea riglelor cu montantii se face prin sudura, sau mecanic, utilizând piese specifice fixate de montant și care se ghideaza în interiorul profilelor de rigla. Panourile de închidere (vitrate sau opace) sunt așezate pe profile suport, susținute de bolturi metalice, fixate în nutul profilului de rigla. Garniturile de vitrare interioare sunt continue pe profilele de rigla, asigurând planul de drenaj al apei și se lipesc cu adeziv special de garniturile de pe montanti. Panourile de închidere se fixează prin intermediul unui profil presor din aluminiu, prevăzut cu garnituri și cu suruburi speciale care se infileteaza în izolatorii locali, astfel încât să fie evitata puntea termica. Peste profilul de presor se aplică un profil de ornament, din aluminiu, de forma aleasă de proiectant.

3.19. Parasolare. Sunt acele structuri adăugate care conferă un plus de confort, prin reducerea patrunderii luminii solare sub anumite unghiuri de incidența în interiorul clădirii. Se realizează sub forma de elemente lamelare înclinate sau verticale, manevrabile sau fixe și se atașează cu console cu tirant fixate pe montanti. Acestea fac posibila exploatarea suprafețelor apropiate de peretele cortina prin reducerea insoleierii directe. Fixarea parasolarelor se permite doar pe elementele portante (montanti) ale peretelui cortina, de regula, cu piese recomandate și conținute în cataloagele cu profile de baza și accesorii pe care furnizorul sistemului gazda le-a testat și sunt agrementate în țara. Orice alta metoda de atasare a parasolarelor pe sistemul folosit se face prin procedee și piese care să nu afecteze ansamblul de elemente de izolare hidro-termica și asigurarea ventilatiei în interiorul sistemului.

De asemenea, elementele de fixare a parasolarelor (altele decât cele de sistem), care vin în contact cu profilul montantului, se vor confecționa din oțel-inox, sau oțel zincat la cald, sau oțel cadmiat și se vor dimensiona la eforturile cele mai dezavantajoase ce pot aparea pe toată durata exploatării construcției. Reactiunile și eforturile maxime generate de parasolare și descărcate pe montanti se vor introduce în calculul de dimensionare al montantilor.

Capitolul 4 EXIGENTE ȘI CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICE

A. Elemente generale

4.1. Exigențele de performanță specifice sistemelor de pereți cortina pot fi grupate în două categorii:

● exigente functionale care se referă la:

(a) conservarea calității și capacității functionale a unui sistem de perete cortina, pe durata de existenta a acestuia, stabilită în cadrul procesului de proiectare;

(b) asigurarea unei comportări favorabile în exploatare, astfel încât sa nu fie afectate, în nici un fel, persoanele care își desfășoară activitatea în clădire și să fie afectate, într-o măsura cat mai redusă, valorile materiale existente, sau sistemele tehnologice specifice (instalații, echipamente).

● exigente structurale care se referă la:

(a) rezistenta și stabilitatea sistemelor de pereți cortina, corelata cu

(b) capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformarii, în regim static și dinamic, a sistemului structural al construcției.

4.2. Criteriile de performanță asociate acestor exigente au în vedere, după caz, eforturile și/sau deformatiile generate de diferite acțiuni, adoptandu-se, după caz, anumite niveluri de asigurare, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.

B. Soluții de transmitere a incarcarilor în cazul sistemelor de pereți cortina

4.3. Sistemele de pereți cortina sunt, în general, componente ale construcțiilor care au un rol de închidere sau de separare a diferitelor spații. Aceste componente se disting prin următoarele:

- au, în general, o configuratie plana, astfel încât se pot distinge în mod natural aspecte specifice și condiții referitoare la comportarea sub acțiuni în planul lor, respectiv sub acțiuni normale pe planul lor;

- preiau diferitele încărcări și le transmit sistemului structural al clădirii;

- pot avea diferite soluții de alcătuire, în limitele respectării unor condiții de natura celor formulate în continuare.

4.4. Soluțiile adoptate pentru realizarea pereților cortina pot diferi după mai multe criterii:

- materialul de alcătuire a sistemului structural propriu (aluminiu sau oțel);

- modul de rezemare a acestora pe sistemul structural al clădirii (în planul lor, respectiv normal pe planul lor);

- rigiditatea (în special în planul lor);

- eventuala continuitate (în planul lor sau normal pe acesta), pe mai multe panouri.

4.5. Exigențele principale, privind comportarea sub încărcări normale pe planul pereților cortina, sunt:

- conservarea proprietăților de etanseitate;

- asigurarea transmiterii, în bune condiții, a forțelor orizontale la sistemul structural al construcției;

- evitarea avarierii pereților cortina, ca urmare a deformatiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcției, în special în cazul în care soluția este concepută de asa natura, încât să se realizeze continuitate pe mai multe panouri;

- evitarea avarierii unor instalații sau echipamente care sunt în imediata apropiere a pereților cortina, sau sunt în contact cu aceștia.

4.6. Se va acorda o atenție deosebită sistemelor de pereți cortina, care au în alcătuirea lor panouri vitrate, ca urmare a absentei capacității de deformare plastica a sticlei. Deformatia de rupere a sticlei este foarte redusă, astfel încât trebuie adoptate soluții prin care să se evite transmiterea de deformatii impuse sticlei. Trebuie menționat ca sticlă utilizata curent în construcții nu poate fi considerată drept un material cu proprietăți de rezistenta fiabile, care să-i permită sa joace un eventual rol de componenta structurală din punctul de vedere al incarcarilor orientate în planul unui perete cortina. De calitățile de rezistenta ale sticlei (pentru care sunt necesare verificări prin calcul) se poate beneficia numai în legătură cu incarcarile aplicate normal pe planul acesteia (în principal de către acțiunea vantului sau de către acțiunea seismică). Trebuie avut în vedere faptul ca, dacă nu se adoptă soluții speciale de protecție, spargerea sticlei, care poate fi exploziva, poate avea urmări grave pentru oameni sau alte elemente expuse.

4.7. Pentru sistemele de pereți cortina se pot adopta diferite soluții de rezemare - legare de sistemul structural al construcției. Acestea pot fi diferențiate din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor care acționează în planul sistemelor de pereți cortina, respectiv normal pe planul acestora. Legarea peretelui cortina de sistemul structural al construcției se face prin fixarea montantilor, la nivelul planseelor, în aparatele de reazem speciale, fixate de acestea. Pentru preluarea dilatarilor profilelor montantilor, la una din extremitati se va prevedea un aparat de reazem care să permită dilatarile axiale ale profilului montantului. În cazul în care un profil de montant traverseaza doua niveluri (grinda pe trei reazeme) este necesar ca și aparatul de reazem intermediar să permită dilatarea axiala a profilelor de montant.

4.8. Din punctul de vedere al transmiterii forțelor în planul sistemului de perete cortina, se pot adopta, drept tipuri de soluții de baza, acelea în care:

- un panou de perete cortina transmite forte exclusiv la partea inferioară, deplasarile relative, față de sistemul structural al construcției în lungul celorlalte trei laturi, fiind libere;

- un panou de perete cortina este suspendat și transmite forte exclusiv la partea superioară, deplasarile relative față de sistemul structural de rezistenta în lungul celorlalte trei laturi fiind libere.

4.9. Restricțiile de la punctul 4.8. trebuie avute în vedere și în cazul unor panouri de perete care acoperă mai multe câmpuri. Alte tipuri de soluții nu sunt recomandabile, iar eventuala lor adoptare trebuie să aibă la baza o analiza adecvată, pe baza căreia să se asigure posibilitatea linei comportări satisfăcătoare în exploatare, din punctul de vedere al tuturor acțiunilor care pot interveni în timp.

4.10. Din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor, normal pe planul sistemului de perete cortina, este necesar să se asigure o transmitere a forțelor normale pe planul peretelui în lungul a cel puțin două laturi opuse (paralele) ale unui panou. Se pot adopta și soluții cu rezemari pe trei sau pe patru laturi ale unui camp, din punctul de vedere al transmiterii forțelor. În cazul panourilor care acoperă mai multe câmpuri, sistemul de rezemare poate fi mai complex (realizand eventual condiții de placa continua pe mai multe câmpuri), fără a se neglija însă condiția ca, pentru fiecare camp, rezemarea/transmiterea să se realizeze pe cel puțin două laturi opuse. Din punctul de vedere al comportării unui panou ca o placa incovoiata, se pot adopta soluții cu rezemare simpla, cu un anumit grad de incastrare pe contur, sau cu asigurarea continuității pe una sau doua direcții.

4.11. Întrucât sistemele de pereți cortina sunt sisteme integrate, realizate de cele mai multe ori de furnizori externi (și agrementate de autoritățile din România), se considera ca trebuie precizate și delimitate responsabilitățile furnizorului, de cele ale proiectantului "adoptator", pentru îndeplinirea exigențelor, conform

Legii nr. 10/1995 . Un furnizor poate livra un sistem "perfect", care poate fi compromis total, dacă:

● sistemul structural al construcției pe care acesta se monteaza, are deplasări relative de nivel incompatibile cu deplasarile admise de sistem;

● sistemul structural al construcției nu dispune de elemente structurale perimetrale, capabile sa preia, în condiții de siguranță, eforturile concentrate la nivelul dispozitivelor de fixare, fie ca acestea provin din incarcarile gravitationale, fie din incarcarile orizontale produse de vant sau de acțiunea cutremurului de pământ.

4.12. Aspectele precizate la punctul 4.11. apar, în special, la construcțiile existente, unde decizia montarii unor inchideri cu sisteme de pereți cortina vitrate (în cadrul unor lucrări de modernizare), va trebui precedată de determinări prin calcul și pe cale experimentala ale caracteristicilor de rigiditate de ansamblu ale sistemelor structurale și de verificări ale posibilității de transmitere a forțelor de la sistemul de perete cortina la sistemul structural al construcției existente. În aceste cazuri, furnizorul sistemului de perete cortina vitrat va trebui să prezinte "proiectantului adaptator" caracteristicile sistemului, pe baza căruia se pot determina forțele de interactiune între acesta și sistemul structural al construcției existente.

C. Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereți cortina

4.13. Modurile de baza ale unei posibile avarieri sau cedari a sistemelor de pereți cortina, pot să se refere la comportarea sub încărcări în planul acestora, respectiv sub încărcări normale pe planul acestora. În practica pot aparea și cazuri în care cele doua moduri de baza de cedare-avariere se combina, dar o examinare analitica trebuie să aibă în vedere, în mod distinct, cele doua posibilități de baza.

4.14. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate în planul unui perete, sunt de natura următoare:

- cedare determinata de forte (de regula - forte de inertie), datorită lipsei de rezistenta suficienta (a unui panou, sau a sistemului sau de prindere), în raport cu forțele dezvoltate în planul panoului (astfel de situații pot fi generate, de regula, de forțele de inertie seismice în cazul cutremurelor puternice);

- cedare determinata de deformatiile impuse, datorită depășirii de către deformatiile sistemului structural al construcției și/sau ale unui panou, a limitelor pe care soluția de rezemare (și de admitere a unor deplasări relative între panou și structura principala) le permite (acestea se pot referi la efectele deformarii construcției în timpul oscilatiilor de ansamblu ale acesteia, respectiv la influența acțiunii temperaturii (temperatura tehnologică, climatica)).

4.15. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate normal pe planul unui perete, sunt de natura următoare:

- cedare a unui panou, ca placa incovoiata;

- cedare a sistemului de prindere.

4.16. Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au făcut referiri în art. 4.14. și 4.15., să se combine, datorită faptului ca o solicitare puternica după una dintre schemele menționate poate reduce rezistenta în raport cu cealaltă schema.

D. Cerințe și criterii de performanță specifice

4.17. Sistemele de pereți cortina, inclusiv prinderile acestora de sistemele structurale ale clădirilor, se vor proiecta și se vor monta astfel încât pe durata de realizare și pe durata de exploatare a acestora sa nu se producă nici unul dintre următoarele evenimente:

● prăbușirea totală a sistemului de perete cortina;

● prăbușirea parțială/locală a sistemului de perete cortina;

● distrugerea panourilor de sticlă;

● avarierea sistemelor de prindere și a celor de etansare, ca rezultat al unor deformatii excesive, fie ale sistemelor structurale ale clădirilor, fie ale structurilor de pereți cortina;

● limitarea sau blocarea totală a posibilităților de deschidere-închidere a ferestrelor și ușilor;

● vibratii a căror intensitate să fie inacceptabila pentru o exploatare normală a sistemelor de pereți cortina.

4.18. Cerințele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea sistemelor de pereți cortina sub efectul acțiunii dinamice a vantului, sau al unui cutremur de pământ sunt următoarele:

● Cerința de siguranță a vieții: reducerea riscului de punere în pericol a siguranței persoanelor prin căderea, în spațiile publice, sau în spațiile în care se pot afla mai multe persoane (curțile interioare ale școlilor, atriumuri etc.) a geamurilor sistemelor de pereți cortina. Aceasta cerința impune măsuri pentru prevenirea riscului de spargere a sticlei și prevenirea caderii fragmentelor de sticlă, dacă s-a produs spargerea.

● Cerința de limitare a degradărilor: reducerea costurilor pentru repararea sistemului de perete cortina avariat de cutremurul de pământ, precum și a pierderilor cauzate de întreruperea activității ca urmare a avarierii fatadei construcției.

Cerința de siguranță a vieții este impusa de sistemul de prescripții în vigoare, în timp ce cerința de limitare a degradărilor aparține, de regula, numai investitorilor.

4.19. Satisfacerea cerințelor generale enunțate la punctul 4.17. este condiționată și de:

● conceptia generală și de detaliu a sistemului de perete cortina, a componentelor acestuia, a legăturilor între componente și a legăturilor acestuia cu sistemul structural al clădirii;

● proprietățile, performanțele, utilizarea și modul de punere în opera ale materialelor și produselor de construcție;

● calitatea execuției și realizarea lucrărilor de întreținere necesare.

4.20. În cazul sistemelor de pereți cortina, producerea unor avarii de tip "prabusire progresiva" poate fi limitată, sau evitata, prin măsuri adecvate privind:

● limitarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente;

● adoptarea unei configuratii structurale care nu prezintă sensibilitati la astfel de evenimente (configuratie structurală redundanta);

● asigurarea elementelor structurii proprii și a prinderilor de structura principala cu ductilitate suficienta.

4.21. Criteriile de performanță specifice pe care trebuie să le satisfacă sticlă sub efectul acțiunii seismice, pentru satisfacerea cerințelor de la punctul 4.18., sunt următoarele:

● Cerința de siguranță a vieții, pentru cutremurul de pământ considerat la proiectare, cu perioada medie de revenire de 100 de ani, este satisfacuta atunci când:

- sticlă se sparge în bucăți, dar rămâne în rame sau în ancoraje, în condiții limita de stabilitate, putând sa cada în orice moment;

- sticlă cade din rame, sau din ancoraje, în fragmente mici, care nu pot pune în pericol viața oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei).

OBSERVATIE

Cerința de siguranță a vieții nu poate fi asigurata dacă:

- fragmentele de sticlă, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad de la înălțime mare sau foarte mare;

- sticlă se sparge în cioburi mari și/sau panourile cad în întregime, din rame, sau împreună cu ramele.

● Cerința de limitare a degradărilor sub efectul cutremurului "de serviciu", (cu perioada medie de revenire de 30 de ani) este satisfacuta atunci când:

- sticlă rămâne neafectata în rame sau în ancoraje;

- sticlă fisureaza, însă rămâne prinsă în rame sau în ancoraje și continua să asigure funcțiunile de închidere față de exterior (protecția împotriva agenților atmosferici) și protecția împotriva intruziunii.

În aceste condiții se asigura, în același timp, atât cerința de siguranță a vieții, cat și condițiile de utilizare imediata a clădirii (înlocuirea sticlei fisurate se poate face oricând dorește beneficiarul).

Capitolul 5 CERINȚE DE PROIECTARE SPECIFICE SISTEMELOR DE PEREȚI CORTINA, ÎN ACORD CU PREVEDERILE CONȚINUTE DE

LEGEA NR. 10/1995

5.1. Elemente generale

5.1.1. Pentru obținerea unor sisteme de pereți cortina de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durata de existenta a acestora, a următoarelor cerințe, prevăzute în documentul oficial "Lege privind calitatea în construcții":

(A) rezistenta și stabilitate;

(B) siguranța în exploatare;

(C) siguranța la foc;

(D) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;

(E) izolatie termica, hidrofuga și economie de energie;

(F) protecție împotriva zgomotului.

5.1.2. La conceperea și elaborarea proiectelor pentru sistemele de pereți cortina se va ține seama de:

● documentația tehnica a firmelor furnizoare ale sistemului de perete cortina;

● adaptarea, pentru fiecare clădire în parte, a acestei documentații, în ceea ce privește:

(a) înălțimea maxima a montantilor între doua puncte de legare/fixare de clădire;

(b) dimensiunile maxime ale ochiurilor sistemului structural;

(c) dimensiunile maxime și modalitatea de deschidere a elementelor mobile;

(d) detaliile de închidere perimetrale și între niveluri ale sistemului de perete cortina, raportate la sistemul structural al clădirii;

(e) cerințele de protecție la foc.

5.1.3. Proiectarea tramei sistemului structural va ține seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gama de tipodimensiuni, de incarcarile aferente și de standardele românești în vigoare.

5.1.4. Dimensionarea sistemului structural de sustinere se va face astfel încât sageata normală maxima pe fatada, corespunzătoare oricăreia dintre gruparile de încărcări precizate în acest normativ, sa nu fie mai mare decât H/300, dar nu mai mult de 8 mm (H este distanta dintre doua prinderi succesive ale montantilor).

5.2. Cerința de rezistenta și stabilitate (A)

5.2.1. Date de tema. La proiectarea sistemelor de pereți cortina, tema de proiectare trebuie să conțină:

a. elemente referitoare la condițiile de mediu ale amplasamentului construcției alfa, k(s), beta, psi și, în funcție de informațiile disponibile, pot fi utilizate și următoarele caracteristici suplimentare: acceleratia, viteza și deplasarea de vârf a miscarii seismice, acceleratia efectivă, acceleratia și viteza maxima persistenta, acceleratia de proiectare efectivă, conținutul de frecvente al miscarii seismice și amplificari corespunzătoare unor frecvente dominante, raportul niu(max)/alfa(max), frecventa de colt, durata semnificativă, presiunea maxima de calcul și secțiunea maxima de calcul în cazul acțiunii vantului, intervalul de variatie al temperaturilor exterioare și agresivitatea mediului natural/antropic; proiectantul va utiliza acele date pe care le are la dispoziție.

b. elemente referitoare la condițiile de exploatare și întreținere: durata de exploatare cerută de investitor, incarcarile specifice datorate echipamentelor de întreținere, pozițiile punctelor de prindere a echipamentelor de întreținere de elementele sistemului structural al construcției, respectiv sistemului structural al peretelui cortina.

c. elemente referitoare la răspunsul structural al construcției căreia i se atașează peretele-cortina: sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de planșee în consola, scurtari diferențiate între doi stâlpi sau doi pereți structurali adiacenti, valorile deplasarilor sistemului structural al construcției datorate acțiunii seismice și acțiunii vantului, care ar putea conduce la deformarea panourilor sistemului de perete cortina (pe fiecare etaj și pe fiecare direcție principala), valorile tasarilor mediului de fundare, valorile deplasarilor produse de variatiile de temperatura; proiectantul va avea în vedere măsuri pentru protejarea construcției împotriva efectelor de deformatie în timp (curgere lenta, tasari în timp).

5.2.2. Relația sistemului de pereți cortina cu sistemul structural al construcției. La proiectarea unui sistem de perete cortina se va tine seama atât de cerințele de rezistenta, cat și de cerințele ca acesta sa suporte deplasarile impuse de toate categoriile de deformatii ale sistemului structural:

a. sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de planșee în consola, produse de incarcarile gravitationale ale construcției (permanente și utile);

b. scurtari axiale diferențiate între doi stâlpi sau doi pereți structurali adiacenti (deformatii elastice datorate curgerii lente sau contractiei);

c. deplasări verticale diferențiate la nivelul fundațiilor;

d. deplasări produse de variatiile de temperatura;

e. deplasări ale sistemului structural de ansamblu al construcției, care pot conduce la deformarea panourilor ce alcătuiesc sistemul de pereți cortina, produse de cutremurele de pământ și de acțiunea dinamica a vantului.

5.2.3. Condiții tehnice corespunzătoare cerinței de "rezistenta și stabilitate". Pentru satisfacerea cerinței de "rezistenta și stabilitate", elementele componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să îndeplinească condițiile tehnice care se prezintă în cele ce urmează.

a. Condiția de rezistenta:

● evitarea depășirii starilor limita ultime de rezistenta, în condițiile unor intensitati de vârf ale acțiunilor, corespunzătoare unui cutremur de pământ "de calcul";

● asigurarea capacității de rezistenta pentru a fi evitata extinderea cedarii sau prabusirii, în situația în care se produc cedari locale provenite din cauze accidentale.

b. Condiția de stabilitate:

● evitarea flambajului la nivel de ansamblu, sau a voalarii locale a unor elemente individuale ale sistemului structural propriu al sistemului de perete cortina, în condițiile unor intensitati ale acțiunilor corespunzând cutremurului de pământ "de calcul".

c. Condiția de rigiditate:

● limitarea deplasarilor și deformatiilor verticale și orizontale ale elementelor sistemului structural al peretelui cortina în cazul acțiunilor seismice, acțiunii vantului, variatiilor de temperatura, precum și în cazul deformatiilor impuse de sistemul structural al construcției.

d. Condiția de ductilitate:

● asigurarea aptitudinii de deformare postelastica a structurii proprii a peretelui cortina (montanti, rigle-distantieri) și a prinderilor acestuia de sistemul structural al construcției.

5.2.4. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la încărcări permanente și de exploatare

a) Evaluarea incarcarilor permanente pentru sistemele de pereți cortina se va face ținând seama de prevederile STAS 10101/1-78. Incarcarile permanente vor cuprinde: greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui cortina, greutatea părților fixe ale utilajului pentru întreținerea/spalarea fatadei; greutatile aparatelor de climatizare care sunt suportate direct de structura proprie a peretelui cortina pot fi considerate încărcări variabile cvasipermanente.

b) Evaluarea incarcarilor datorate procesului de exploatare se va face ținând seama de prevederile STAS 10101/2-75 și STAS 10101/2A1-87. Incarcarile de exploatare vor include greutatea utilajului pentru întreținerea/spalarea fatadelor și greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul sistemului structural al peretelui cortina, incarcarile de exploatare vor fi considerate încărcări variabile.

c) Prin destinația lor, sistemele de pereți cortina nu participa la stabilitatea generală a construcțiilor. Indiferent de configuratiile sistemelor structurale ale pereților cortina și de tipul panourilor (fixe, vitrate sau opace, mobile), acestea trebuie să fie dimensionate astfel încât să fie capabile sa transmită incarcarile, provenite din greutatea proprie, la sistemele structurale ale construcțiilor pe care sunt aplicate.

5.2.5. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la încărcarea provenită din acțiunea vantului

5.2.5.1. Pentru stabilirea incarcarilor provenite din acțiunea vantului se vor avea în vedere prevederile STAS 10101/20-90 și elementele cuprinse în cadrul acestui paragraf, cu următoarele precizări:

● pentru fiecare panou de perete cortina se va determina presiunea dinamica de baza corespunzătoare cotei acestuia deasupra terenului;

● la nivelul fiecărui panou se va considera coeficientul de rafala determinat pentru oscilatiile ansamblului structural sub acțiunea rafalelor de vant;

● pentru panourile individuale se vor aplica, suplimentar, coeficienți de rafala specifici caracteristicilor dinamice proprii ale acestora, considerate ca sisteme dinamice rezemate pe sistemul structural al construcției, conform prevederilor din acest paragraf;

● se va avea în vedere faptul ca incarcarile provenite din acțiunea vantului, corespund unui nivel de asigurare limitat și ca, în funcție de prevederile Capitolului 6, în anumite cazuri, vor trebui aduse amendamente acestor valori.

5.2.5.2. În situațiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare față de prevederile STAS 10101/20-90 (care corespunde unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 10 ani), presiunea dinamica de baza dorita, "g(V, Trev)", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se va putea obține, în lipsa unor studii speciale asupra condițiilor de amplasament, cu ajutorul relatiei:

g[V, T(rev)] = g(V, 10 ani) [1 + 0,6 (log(10) T(rev) - 1,0)/0,7] (5.1)

(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip I, Gumbel, mai puțin acoperitoare), sau cu ajutorul relatiei:

log(10) g[V, T(rev)] = log(10) g(V, 10 ani) + 0,2 [log(10) T(rev) - 1,0]/0,7 (5.2)

(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip II, Frechet, mai acoperitoare). Se precizează ca relațiile empirice (5.1) și (5.2) au la baza analize statistice asupra recurentei cazurilor de vant, efectuate pentru datele furnizate de I.N.M.H. pentru București; pentru alte amplasamente nivelul de asigurare va fi propus pentru verificare de către proiectant, pe baza unor analize inginerești specifice.

5.2.5.3. Indiferent de tipul sistemului de perete cortina și de alcătuirea sa, acesta trebuie să reziste incarcarilor provenite din presiunea sau secțiunea vantului; în acest sens, peretele cortina nu trebuie să se deterioreze, să aibă deformatii inacceptabile, să se sparga geamurile, să prezinte riscul de deschidere sau rupere, ca urmare a efectului unei presiuni bruste (în cazul existenței unor ochiuri mobile), iar rosturile de etansare trebuie să-și păstreze o deplina eficacitate.

5.2.6. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la încărcarea provenită din acțiunea seismică

a) Verificarea comportării la acțiuni seismice (prin calcul și pe cale experimentala) a sistemelor de pereți cortina vitrati va conduce la stabilirea condițiilor de utilizare a acestora, în funcție de caracteristicile dinamice proprii ale clădirilor, a condițiilor de amplasament, astfel încât să asigure prevenirea:

● degradărilor și/sau avarierilor panourilor și a dispozitivelor de fixare, constând în fragmentarea panourilor, desprinderea și expulzarea fragmentelor sau a panourilor întregi, care prin cadere ar putea provoca accidente;

● degradarea rosturilor, care poate afecta etanseitatea la pătrunderea apei și aerului, izolarea fonica și izolarea termica.

b) Exista două categorii de efecte pe care un cutremur de pământ le poate genera simultan asupra unui sistem de pereți cortina:

● efectul acțiunii seismice ca rezultat al forțelor de inertie care acționează normal pe planul sistemelor de pereți cortina;

● efectul acțiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina prin deplasarile laterale relative ale punctelor de prindere de sistemul structural al clădirii.

c) Efectul forțelor de inertie care acționează în planul sistemului de perete cortina se evalueaza ținând seama de următoarele aspecte:

● pentru proiectare/verificare se va considera valoarea de vârf a acceleratiei - acceleratia seismică de calcul corespunzătoare amplasamentului construcției;

● se vor determina acceleratiile de etaj, la nivelul fiecărui panou/subansamblu al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificări coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcției (ca exemplu: în România, în timpul cutremurelor de pământ din anii 1977, 1986 și 1990, s-au înregistrat la etajele superioare ale unor construcții acceleratii de vârf de ordinul 0,4 ... 0,6 g; aceste construcții nu au fost puternic avariate deși au fost proiectate în conformitate cu baza normativa în vigoare în diferite etape, fapt care a evidențiat existenta unor considerabile rezerve de suprarezistenta, față de incarcarile convenționale de calcul);

● se vor determina deplasarile relative de etaj, care ar impune deformari ale panourilor pereților cortina în planul lor, având în vedere deplasarile relative de nivel care pot să apară în stadiul post-elastic de comportare.

d) Efectul acțiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina (deplasări relative care acționează în planul panourilor unui perete cortina):

● se vor determina deplasarile relative de etaj, la nivelul fiecărui panou al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificări coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcției.

e) Pentru construcțiile care fac obiectul acestui normativ, documentul CEN/TC 250/SC 8/N335, intitulat "Eurocode 8" (versiunea ianuarie 2003), precizează ca efectele unei acțiuni seismice asupra unui panou de perete cortina pot fi cuantificate prin aplicarea asupra acestuia a unei forte orizontale "F(a)" data de formula:

F(a) = [S(a) ● W(a) ● gama(a)]/q(a) = 1/2 ● S(a) ● W(a) (5.3)

în care:

F(a) = forta seismică orizontala, corespunzătoare direcției cea mai defavorabila, aplicată în centrul de masa al panoului de perete cortina;

W(a) = greutatea panoului de perete cortina;

gamma(a) = factor de importanța (în general, gamma(a) = 1);

q(a) = factor de comportare a panoului de perete cortina (întotdeauna q(a) = 2);

S(a) = coeficient seismic care se referă la panoul de fatada cortina și care este a dat de relația:

S(a) = alfa ● S ● [ 3 (1 + z/H)/(1 + (1 - T(a)/T(1))^2) - 0,5] (5.4)

în care:

alfa = raportul dintre acceleratia seismică de calcul și acceleratia gravitationala ("alfa" din EUROCODE corespunde lui "k(s)" din P100-92);

S = factor asociat mediului de fundare (în general S = 1,2);

T(a) = perioada proprie fundamentală de vibratie a panoului de perete cortina;

T(1) = perioada proprie fundamentală de vibratie a clădirii, calculată pe direcția cea mai flexibila a acesteia;

z = înălțimea panoului de fatada cortina situata deasupra nivelului de aplicare a acțiunii seismice;

H = înălțimea clădirii calculată de la nivelul fundației, sau de la partea superioară a "cutiei rigide" a subsolului.

f) Dimensionarea pieselor de prindere a sistemului structural al peretelui cortina de sistemul structural al construcției se va realiza considerând eforturile rezultate ca urmare a aplicării în centrul de greutate al panoului de perete cortina a unei forte seismice convenționale "F(prindere) = 3F(a)".

g) Este necesar ca toate componentele sistemelor de pereți cortina (montanti, rigle-distantier, dispozitive de fixare, subsistem geamuri) sa reziste la forte seismice orizontale, după orice direcție în plan orizontal, considerând o amplificare dinamica și geometrica echivalenta cu "3k(s)" și un spor de asigurare egale cu 33%, corespunzător unei modificări a perioadei de revenire.

h) În planul fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără afectarea integrității constructive și structurale, valori ale deplasarilor orizontale relative de nivel (drift-uri), ce vor fi stabilite pentru fiecare construcție în parte. Valorile obținute vor fi amplificate cu un factor egal cu 1,5, pentru sisteme structurale din beton armat și egal cu 1,25, pentru sisteme structurale din oțel.

i) Pereții cortina vor fi proiectati pentru a putea prelua toate deformatiile laterale ale structurii principale produse de acțiunea seismică (deplasarile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a clădirii) și anume deformatii determinate de:

● deplasarile structurii principale pe direcție paralela cu planul peretelui;

● deplasarile structurii principale pe direcție perpendiculara pe planul peretelui, în cazul montantilor care sunt fixati pe mai mult de doua planșee (montanti continui pe doua etaje);

● deplasarile structurii principale pe ambele direcții pentru montantii de colt.

j) În baza normativa din țările avansate se specifică adeseori ca valorile stabilite pentru parametrii de calcul corespund unui nivel minim de asigurare admis. Beneficiarii lucrărilor de diferite categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciază ca acesta este necesar, în situațiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare față de prevederile normativului P100-92 (care corespunde, în zonele afectate prioritar de cutremurele vrancene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), acceleratiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se vor putea obține, în lipsa unor studii speciale asupra condițiilor de amplasament, prin intermediul aplicării unui coeficient de corectie pentru modificarea nivelului de asigurare "alfa[T(rev)]", determinat cu ajutorul relatiei:

log(10) alfa(rev) = 1,45 - 4,2/[log(10) T(rev) + 1,2] (5.5)

Relația empirica (5.5) are la baza analizele probabilistice de hazard seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor vrancene și a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa(rev)" corespunzând notatiei din P100-92.

k) Probabilitatea nedepasirii într-un interval de timp de expunere "T(exp)" a unei valori "q[T(rev)]", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", P^(+)[T(tev), T(exp)], este data de relația:

(+) [-T(exp)/T(rev)]

P [T(tev), T(exp)] = e (5.6)

iar probabilitatea depășirii, cel puțin odată, P^(-) [T(tev, T(exp)], este data de relația:

(-) [-T(exp)/T(rev)]

P [T(tev), T(exp)] = 1 - e (5.7)

Relațiile (5.6) și (5.7) corespund modelului matematic de proces stochastic poissonian și sunt valabile atât în cazul acțiunii seismice, cat și în cazul acțiunii vantului.

5.2.7. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la încărcarea datorată zapezii

a. Încărcarea din zapada se va lua în considerare pentru calculul zonelor înclinate ale sistemelor de pereți cortina (unghiuri mai mici sau egale cu 60°), precum și pentru calculul zonelor unde sunt posibile aglomerari de zapada (de exemplu: copertine din sticlă integrate cu sistemul de pereți cortina).

b. Valorile normate ale incarcarilor date de zapada și coeficienții partiali de siguranță, care multiplica valorile incarcarilor normate pentru obținerea incarcarilor de calcul, se vor stabili ținând cont cu STAS 10101/21-86.

c. Pentru construcțiile care fac obiectul acestui normativ, greutatea de referința a stratului de zapada, stabilită pentru o perioadă de revenire de 10 ani, având ca referința Tabelul 1 din STAS 10101/21-92.

d. La solicitarea investitorului, greutatea de referința a stratului de zapada poate fi considerată pentru perioade de revenire mai lungi, de 25 sau 50 ani.

5.2.8. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la încărcarea datorată temperaturii

a. Conceperea unui sistem de pereți cortina trebuie să țină seama de eventualele modificări dimensionale ale elementelor acestuia, datorate variatiilor de temperatura pe perioade mai lungi (iarna-vara), sau pe perioade mai scurte (alternante generate de fenomenele de insoleiere, respectiv de umbrire).

b. Variatiile de temperatura, precum și fenomenele de insoleiere-umbrire nu trebuie să influenteze stabilitatea sistemului de pereți cortina și prinderile sale de sistemul structural al construcției, iar eforturile provenite din dilatare sau contractie, să poată fi preluate prin elemente de prindere sau de fixare, dimensionate având ca referința STAS 10101/23-75, respectiv STAS 10101/23A-78, care se referă la temperaturile climatice.

c. În spiritul prevederilor din aceste acte normative, se vor determina, ca elemente de referința, valori normate și valori de calcul pentru:

● temperaturile medii pe grosimea pereților;

● diferența de temperatura între cele doua fete;

și se va realiza verificarea sistemului de pereți cortina la încărcarea datorată variatiilor de temperatura.

d. Cu excepția unor condiții climatice exterioare deosebite, respectiv a unor condiții de încălzire la interior cu aparate speciale, amplasate în imediata apropiere a fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără inconveniente, variatii de temperatura cuprinse între următoarele valori de temperaturi limita: -25°C, respectiv +60°C. Se va avea în vedere și situația unei insoleieri prelungite, urmată de o aversa puternica de ploaie. Acțiunea temperaturilor climatice nu trebuie să aibă caracter distructiv (inclusiv sa producă deformatii remanente) asupra sistemelor de pereți cortina (acțiunea grindinii nu trebuie să producă spargeri/crapaturi ale suprafeței vitrate).

e. Pentru acțiunea temperaturilor tehnologice se vor colecta date tehnologice specifice, în spiritul prevederilor STAS 10101/2-75, se vor determina valori normate și valori de calcul, corespunzătoare condițiilor tehnologice din construcția pentru care se proiectează sistemul de pereți cortina. Se vor determina, ca elemente de referința, următoarele:

● valori medii pe grosimea pereților ale temperaturii tehnologice (în condiții defavorabile);

● diferențe de temperatura între cele doua fete ale panoului de fatada.

Pe aceasta baza se vor determina modificările de dimensiuni (medii pe grosime) ale panourilor, respectiv curbarile acestora și rotatiile impuse ale normalei la suprafața unui panou, determinata de curbari ale acestuia.

5.2.9. Comportarea sistemelor de pereți cortina la acțiunea vibratiilor induse de surse de perturbatie exterioare. Vibratiile sistemelor de pereți cortina, generate de acțiuni exterioare construcției, cum ar fi rafalele de vant, acțiunea ploii sau a grindinii, diverse zgomote aeriene, nu trebuie să producă nici un efect de spargere, rupere sau deteriorare a elementelor componente ale acestora. Se va tine seama că nu sunt permise vibratii ale elementelor componente ale sistemelor de pereți cortina și, în special, vibratiile la rezonanta ale acestora la rafale de vant, iar legăturile cu sistemele structurale ale construcțiilor trebuie să fie dimensionate și realizate astfel încât să se asigure acest deziderat. De asemenea, nu se admite ca vibratiile generate de traficul rutier, uzinal sau aerian sa provoace vibratii la rezonanta ale componentelor sistemelor de pereți cortina. O comportare corespunzătoare a sistemelor de pereți cortina la acțiunea vibratiilor se obține și prin alegerea grosimii diferite a foilor de geam termoizolant. Se recomanda ca foaia exterioară să fie de grosime mai mare decât cea interioară, evitandu-se astfel și deformarea pronunțată a foii exterioare, ca urmare a dilatarii aerului dintre foile de geam. Astfel se păstrează imaginea nedeformata a obiectelor reflectate.

5.3. Cerința de siguranță în exploatare (B)

5.3.1. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la socuri provenite din interiorul construcțiilor

a) Sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acesteia de sistemul structural al construcției, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără să se producă deformatii remanente.

b) Socurile exercitate asupra sistemului de perete cortina de la interiorul construcției nu trebuie să conducă la caderi de sparturi, care pot cauza vătămări sau raniri ale persoanelor care se găsesc în exteriorul construcției (caderi de cioburi de geamuri care pot tăia, sau fragmente provenite de la celelalte componente ale sistemului de perete cortina).

c) Fața sistemului de perete cortina situata la interiorul construcției sa nu se deformeze în stadiul elastic peste pragul stabilit în caietul de sarcini și sa nu aibă deformatii remanente.

5.3.2. Solicitarea sistemelor de pereți cortina la socuri provenite din exteriorul construcțiilor

a) Se spune despre un sistem de perete cortina ca este protejat în raport cu posibile socuri exterioare, dacă acesta este situat la o anumită distanta în raport cu o alta amenajare (zid despartitor ornamental, balustrada de protecție, curte englezeasca), sau dacă exista plantati arbori care ar putea oferi o asemenea protecție.

b) Utilizarea sistemelor de pereți cortina la parterul și la primul etaj al unei clădiri situate în zone cu circulație rutiera intensa este permisă numai cu respectarea paragrafului 5.3.2, a.

c) Criteriul de rezistenta este satisfăcut dacă sistemul de perete cortina nu suferă deteriorări care să compromita performanțele de conservare și de durabilitate ale acestuia.

d) În zonele fără circulație rutiera intensa, sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acestuia de sistemul structural al construcției, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără sa producă deformatii.

5.3.3. Amplasare. Dacă sistemul de perete cortina este amplasat la parter și/sau la primul etaj, se vor prevedea măsuri speciale pentru eliminarea posibilității de a fi demontat, cat și a posibilității de a fi practicate decupari în unele zone ale acestuia etc.

5.3.4. Pentru primele doua niveluri ale unei clădiri se recomanda utilizarea de geamuri antiefractie.

5.3.5. Cerințe referitoare la protecția împotriva trasnetelor. În cazul sistemelor de pereți cortina trebuie evitata acumularea de electricitate statica, indiferent de proveniență acesteia. Astfel, sistemul structural al peretelui cortina trebuie să fie legat la rețeaua de impamantare a clădirii (rețeaua de impamantare trebuie să lege toate panourile).

5.3.6. Cerința referitoare la socul unei explozii în cazul atentatelor teroriste se referă, în plus, la posibilitatea utilizării unei componente vitrate cu alcătuire și calități deosebite (vitraje multistrat cu o componenta securizata și mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixării sistemului structural și la utilizarea de materiale de etansare de înaltă rezistenta).

5.3.7. Sensibilitatea la oboseala. Toate componentele unui sistem de perete cortina trebuie să fie realizate din materiale cu stabilitate fizica, chimica și mecanică, care să le confere o rezistenta corespunzătoare la oboseala (Eurocode 9. Partea 2: Structuri supuse fenomenului de oboseala).

5.3.8. Elemente "ușor de înlocuit" sau "ușor reparabile". În faza de proiectare, la adaptarea unui sistem de perete cortina, se va avea în vedere să se realizeze posibilitatea de reparare stricta a zonei în care s-au semnalat degradari locale (se vor utiliza produse identice de la aceeași firma furnizoare, să fie posibil ca, în caz de avariere, să se restabileasca, chiar și cu titlu provizoriu, securitatea și confortul din clădire, reparația sa nu diminueze caracteristicile de performanță ale sistemului de perete cortina).

5.3.9. Întreținerea exterioară și interioară. Elementele unui sistem de perete cortina trebuie să fie protejate împotriva deteriorarilor chimice, electrice și biologice, în condiții de întreținere normală. Întreținerea unui perete cortina, atât la exterior, cat și la interior, trebuie realizată de persoane specializate, fără să fie periclitata în nici un fel siguranța celor care o efectuează.

5.4. Cerința de siguranță la foc (C)

5.4.1. Măsurile de siguranță la foc privind sistemele de pereți cortina trebuie să îndeplinească criteriile și nivelele de performanță prevăzute de Normativul de siguranță la foc a construcțiilor și reglementările tehnice specifice.

5.4.2. În zonele de planșee se vor utiliza panouri de închidere, vitrate la exterior și prevăzute cu casete din tabla umplute cu vata minerala la interior, cu rezistenta la foc de 30 min. Acestea împiedica propagarea prin exterior a focului, de la un nivel la celălalt. În aceste zone, profilul de presor de pe montanti și rigle va fi asigurat suplimentar cu platbande din oțel inoxidabil.

Profilul de montant va fi armat suplimentar, la interior, cu un miez din oțel umplut cu vata minerala și o platbanda din oțel de 8 mm grosime. Se prevede o fixare suplimentară a montantului prin platbanda de oțel.

5.5. Cerința privind igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului (D)

5.5.1. Cerința referitoare la igiena unui sistem de perete cortina se referă la întreținerea exterioară și interioară a acestuia în vederea menținerii integrale a aptitudinilor conferite la proiectare pe o durată de timp stabilită de investitor, (evitarea apariției zonelor cu ciuperci/mucegai). Astfel, la proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) pentru zonele exterioare, în care accesul nu se poate face din interior, se considera ca satisfăcătoare o perioadă minima de 5 ani pentru inspecție și luarea unor măsuri de întreținere, de exemplu:

● reparații locale;

● înlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.;

b) ofertantul trebuie să prezinte soluția de întreținere, iar în cazul în care i se adjudeca lucrarea, sa elaboreze proiectul de detalii pentru elementele de sustinere a instalațiilor specifice și să livreze echipamentele necesare;

c) întreținerea curenta, ca la orice produs din sticlă, trebuie să se facă periodic și depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior (în mod curent, se preconizeaza doua spalari în fiecare an, sau de câte ori este nevoie);

d) spalarea se va face cu agenți neutri (în speta detergenti) și care nu conțin materiale abrazive. După spalare este indicată uscarea geamurilor. Deoarece aceasta operație se face cu echipamente speciale susținute de pe acoperis, oferta va conține și propunerea unor astfel de echipamente cu toate accesoriile;

e) în cazul unei situații accidentale, ce a apărut într-un anumit loc pe fatada, elementul să poată fi înlocuit, fără a fi necesare demontarea altor elemente în afară celor adiacente; aceasta înlocuire trebuie să se facă, cu același dispozitiv, cu care se spala fatada, de regula o platforma suspendată la fața peretelui;

f) pentru zonele interioare, întreținerea sistemului de perete cortina nu se face cu precautii speciale referitoare la materialele ce se vor utiliza, periodicitatea acesteia fiind impusa de exigențele de întreținere generală.

5.5.2. Iluminatul natural. Este necesar să se asigure o iluminare naturala optima, care trebuie să rezulte din prevederile specifice cuprinse în reglementările tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasa cu evitarea fenomenului de orbire și protecție solara în cursul verii, pentru împiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spații interioare.

5.5.3. Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea în camp electrostatic, sau nuante de eloxaj pe bază de mostre) și caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant. Sistemele de pereți cortina asigura unei construcții un aspect modern și placut, dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:

● culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să rămână, pe cat posibil, constanta, iar variatia acesteia în timp, dacă exista, să fie uniforma și continua, fără a se crea contraste între câmpuri sau zone patate;

● caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii prea puternice, poate conduce la restrictii în utilizarea unui sistem de perete cortina la parterul și mezaninul unei clădiri;

● la stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasa pentru evitarea fenomenului de orbire și protecția solara în cursul verii, pentru împiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spații interioare; se va studia posibilitatea utilizării sticlei absorbante sau a sticlei reflectante (având ca referința prevederile standardului SR EN 572-1:1996);

● la lumina directa, sistemul de perete cortina, la exterior sau interior, trebuie să aibă o suprafața regulată, fără defectiuni sau anomalii; calitatea va fi apreciată la o distanta de minimum 3 m, pe un fond luminat uniform (orice imperfectiune care nu se observa în aceste condiții, fără a apropia geamul mai mult, nu se considera defect);

● o continuitate perfecta a liniilor continue, vizibila cu ochiul liber (continuitatea rosturilor orizontale și/sau verticale);

● culoarea profilelor este indicată de proiectant, prin alegerea acesteia din gama de culori RAL pentru vopsirea profilelor în camp electrostatic, sau pe bază de mostra pentru varianta de profile eloxate (anodizate).

5.5.4. Temperatura aerului interior: pentru un anumit tip de clădire (de birouri, hotel etc.) sistemul de perete cortina trebuie să asigure și sa mențină temperatura aerului interior la valori normate; se vor respecta în acest sens prevederile normelor tehnice în vigoare.

5.5.5. Evitarea condensului. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor lua toate măsurile pentru evitarea apariției fenomenului de condens în sezonul rece. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: lipsa competentei în alegerea sistemului de pereți cortina, lipsa unui studiu adecvat al problemei condensului în faza de proiectare a unui sistem cortina ales, un montaj incorect, o exploatare și o întreținere necorespunzătoare. Se vor avea în vedere prevederile cuprinse în STAS 6472/3-85. Se va evita apariția mucegaiului sau ciupercilor, prin măsuri fundamentate de calcule termotehnice.

5.5.6. Caracteristica de izolare acustica. Un sistem de perete cortina trebuie să asigure o transmisie redusă a zgomotelor aeriene din exterior, pentru ca ocupantii clădirii sa nu fie deranjati excesiv.

5.5.7. Cerința privind sănătatea oamenilor și protecția mediului: materialele care intră în alcătuirea unui sistem de perete cortina nu trebuie să emita substanțe poluante și sa constituie un risc pentru sănătatea oamenilor și pentru mediul înconjurător.

5.6. Cerința privind izolarea termica, hidrofuga și economia de energie (E)

5.6.1. Aceasta cerința se poate asigura cu o probabilitate acceptabilă pentru o durată de serviciu rezonabila din punct de vedere economic, prin:

a) stabilirea consumului anual de energie necesară pentru încălzirea clădirii;

b) asigurarea prin proiectare a unei concepții generale și a unor detalii optime de montaj a sistemului de perete cortina;

c) asigurarea unei protecții termice și a unei protecții hidrofuge, cat mai uniforme și performanțe, astfel încât să poată fi posibila economia de energie, în sensul limitării consumului anual de energie termica.

5.6.2. Conceptia generală și de detaliu a unui perete cortina. Se vor avea în vedere următoarele doua aspecte: realizarea unei configuratii optime a sistemului de perete cortina prin prevederea unui procent de vitrare rațional și evitarea unor detalii care ar putea conduce la crearea de punti termice. Cuantificarea aspectelor asociate conceptiei termo-energetice generale și de detaliu a unui perete cortina se face prin intermediul transmitantei termice medii corectate "U'(m)" a acestuia. Pentru valorile de referința ale lui "U'(m)" se vor avea în vedere prevederile normativului C107/3-1997, referitoare la rezistentele termice normate ale elementelor de anvelopa opace, ușoare și foarte ușoare.

5.6.3. Asigurarea performantelor termice și hidrofuge se realizează ținând seama de următoarele aspecte: rezistentele termice medii ale elementelor sistemului de perete cortina (C103/3-1977), evitarea apariției condensului (C107/6-2000), performanțele de etanseitate la aer și apa a sistemului de perete cortina (STAS 6472/7-85).

5.6.4. Exigente specifice privind izolarea termica. Pentru a se realiza o izolare termica eficienta un sistem de perete cortina trebuie să asigure:

● un coeficient de transfer termic global prevăzut în norme tehnice specifice;

● o reflectie adecvată a structurii geamului.

Performanțele termo-energetice corespunzătoare se vor asigura prin alegerea unor profile și a unor panouri vitrate sau opace (atestate în documentațiile firmelor de specialitate) și dintre care cele mai importante sunt redate în cele ce urmează:

● utilizarea profilelor din aluminiu, care au în alcătuirea lor elemente de rupere a puntilor termice, cu valori ale transmitantei termice considerate în normele tehnice de specialitate;

● utilizarea pentru panourile vitrate a geamurilor termoizolante cu performanțe ridicate, care să asigure o transmitanta termica medie corectată în conformitate cu prevederile C107/3-1997;

● controlul tratarii speciale a geamurilor pentru exigențele de reflectie și transmisie a luminii solare, precum și pentru exigențele pentru reflectia, absorbtia și transmisia energiei solare;

● utilizarea unor elemente auxiliare de etansare (elastomeri, plastomeri), care să prezinte și proprietăți deosebite de stabilitate dimensionala și rezistenta la imbatranire.

5.6.5. Cerințele privind etanseitatea la aer, apa și vapori de apa:

● în ceea ce privește componentele vitrate, etanseitatea la apa trebuie asigurata în totalitate;

● în privinta componentei opace, aceasta va fi realizată în zonele de camp din materiale care au o absorbție de apa de maximum 1%;

● se va considera etans la apa peretele care garantează prin experimentari de laborator ca îndeplinește condiția ca la o presiune de 1.000 Pa, sa reziste la pătrunderea apei cu un debit maxim de 11/min/mp;

● nici o parte exterioară a sistemului de perete cortina nu trebuie să împiedice scurgerea apei și nici să permită formarea de depozite de praf;

● condensul pe suprafețele vitrate se va evita prin luarea de măsuri necesare care să asigure acest deziderat;

● etanseitatea la aer a peretelui cortina se va încadra în clasa AE, conform EN 12152 și 12153, iar etanseitatea la infiltratiile de apa se va încadra în clasa RE, conform EN 12154 și 12155.

5.7. Cerința privind protecția împotriva zgomotului (F)

5.7.1. Cerințe privind izolarea acustica. Sistemele de pereți cortina trebuie astfel realizate încât sa conducă la:

● limitarea transferului zgomotului de la exterior la interiorul clădirii;

● recepția zgomotelor provenite din impactul ploii, sau al grindinii, să fie suficient de redusă (sa nu fie suparatoare),

în acord cu prevederile din SR EN ISO 717-1:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor și a elementelor de construcții. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian", SR EN ISO 717-2:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor și a elementelor de construcții. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact" și STAS 6156-86 "Acustica în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social-culturale. Limite admisibile și parametri de izolare acustica".

5.7.2. Coeficientul de atenuare acustica trebuie să fie de min. 37 dB pentru un geam termoizolant în structura 6-16-4.

5.7.3. Proiectul sistemului de perete cortina trebuie să conțină, în mod explicit, caracteristicile de izolare acustica a vitrajului.

5.7.4. Pentru o protecție acustica superioară se recomanda ca cele doua foi de geam care alcătuiesc geamul termoizolator să aibă grosimi diferite.

Capitolul 6 ÎNCĂRCĂRI. GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI. PRINCIPIUL PROIECTĂRII CAPACITĂȚII PORTANTE

A. Încărcări

6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele categorii de încărcări:

● încărcarea gravitationala (STAS 10101/1-78 și STAS 10101/2A1-87);

● încărcarea seismică în conformitate cu normativul P100-92, cu precizările din cadrul acestui normativ;

● încărcarea datorată acțiunii vantului (STAS 10101/20-90), cu precizările din cadrul acestui normativ;

● încărcarea datorată acțiunii temperaturii climatice (STAS 10101/23-75 și STAS 10101/23A-78);

● încărcarea datorată temperaturilor tehnologice (STAS 10101/2-75).

La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere incarcarile din Tabelul 6.1, cu încadrarea în categoriile de încărcări precizate de STAS 10101/0A-77, art. 2.1 Tabelul 1).

Tabelul 6.1.

Clasificarea incarcarilor pentru proiectarea pereților cortina

Nr.

crt

Încărcarea

Categoria,

STAS

10101/0A-77

Observații

1

Încărcări

gravitationale

P

2

Încărcări din

temperaturile

tehnologice

C

Se considera, alternativ, valori maxime și

valori minime, în funcție de specificul

procesului tehnologic

3

Încărcări din

temperatura

climatica

V

Se considera, alternativ, valori maxime și

valori minime

4

Încărcări

din vant

V

Se considera valori de vârf, cu perioada de

revenire cel puțin cat cea standardizata

(STAS 10101/20-90), care poate fi însă

sporită conform prevederilor art. 5.2.5.2

din normativ

5

Încărcări

seismice

E

Se considera valori de vârf, cu perioada de

revenire cel puțin cat cea standardizata

(normativ P 100-92), care poate fi însă

sporită conform prevederilor art. 5.2.6 din

normativ

B. Grupări de încărcări

6.2. Gruparile de încărcări utilizate pentru verificarea sistemelor de pereți cortina vor fi:

(a) Grupări "G(f)" care cuprind:

● încărcări gravitationale normate;

● încărcări din temperatura tehnologică, normate (în situația cea mai defavorabila);

● încărcări din temperatura climatica, normate (în situația cea mai defavorabila);

● încărcări din vant (orientate normal pe planul peretelui), corespunzând nivelului de asigurare cerut.

(b) Grupări G(s), care cuprind:

● încărcări gravitationale normate;

● încărcări din temperatura tehnologică, normate (în situația cea mai defavorabila);

● încărcări din temperatura climatica, normate (în situația cea mai defavorabila);

● încărcări seismice (orientate alternativ):

- în planul peretelui;

- normal pe planul peretelui;

- atât în planul peretelui, cat și normal pe planul peretelui, dar afectate de coeficientul de simultaneitate 0,7, corespunzând nivelului de asigurare cerut.

Gruparile de încărcări considerate la proiectarea pereților cortina se vor alcătui având ca referința art. 4.1. (Tabelul 6, cu observațiile aferente) din STAS 10101/0A-77, cu următoarele observații:

1. Se vor alcătui în mod distinct grupări în care valorile temperaturilor tehnologice sunt maxime sau minime, ca și grupări în care temperaturile climatice sunt maxime sau minime, conform Tabelului 6.2.

Tabelul 6.2.

Variante de considerare a valorilor maxime și minime pentru incarcarile din temperaturile tehnologice și temperaturile climatice

Variante pentru temperaturile

Variante pentru temperaturile climatice

tehnologice

Valori maxime

Valori minime

Valori maxime

Da

Da

Valori minime

Da

Da

2. La observatia (9) din art. 4.2. din STAS 10101/0A-77 se aduce următoarea modificare, datorită posibilităților de comportare casanta a unor soluții de pereți cortina: se elimina prevederea de la aliniatul 3, conform căreia nu se iau în considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii impiedicate sau deplasări impuse.

C. Aplicarea principiului proiectării capacității portante

6.3. Principiul proiectării capacității portante urmărește asigurarea unui mod și a unei succesiuni favorabile a dezvoltării deformatiilor post-elastice, în situațiile în care apar suprasolicitari care implica depășirea stadiului elastic de comportare. În forma cea mai utilizata, aplicarea acestui principiu se referă la sistemele structurale ale construcțiilor, pentru care se urmărește:

● prevenirea producerii unor moduri de cedare care implica pericole de prabusire;

● asigurarea unei succesiuni cat mai favorabile de dezvoltare a deformatiilor post-elastice (ductile).

Este necesară extinderea aplicării principiului la cazul "ansamblu structural - subsistem de rezemare pe mediul de fundare - sistem de pereți cortina"; în particular, este de dorit ca, la proiectarea sistemelor de pereți cortina, să se aplice acest principiu, în moduri specifice soluțiilor adoptate.

6.4. La proiectarea sistemelor de pereți cortina, aplicarea principiului proiectării capacității portante va trebui avut în vedere, sub mai multe aspecte:

● opțiunea între capacitatea portanta a sistemului structural de rezistenta și capacitatea portanta a sistemului de pereți cortina (este de dorit ca sistemul de pereți cortina sa cedeze înaintea sistemului structural al construcției, sau este de dorit ca aceștia sa reziste până în stadiul ultim al acestuia);

● opțiunea între capacitatea portanta a unui panou și capacitatea portanta a sistemelor de prindere (care dintre acestea este de dorit sa cedeze mai întâi).

Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui date, de la caz la caz, având în vedere exigențele specifice din cazul concret analizat.

Capitolul 7 ÎNCERCĂRI ALE SISTEMELOR DE PEREȚI CORTINA

7.1. Elemente generale

7.1.1. Încercările la care se referă prezentul normativ sunt în legătură cu solicitarile care se pot exercita asupra unui perete cortina pe durata de existenta a acestuia.

7.1.2. Încercările care se efectuează pentru obținerea agrementului tehnic pentru un anumit sistem de perete cortina nu fac obiectul acestui normativ.

7.2. Comportarea unui sistem de perete cortina la acțiunea seismică

7.2.1. La precizarea caracteristicilor tehnice ale unui sistem de perete cortina se vor face referiri speciale privind modul de comportare a acestuia la acțiuni seismice:

● în cazul în care pentru sistemul de perete cortina selectat exista efectuate încercări la acțiuni seismice în laboratoare autorizate, se vor prezenta rapoartele acestor încercări;

● în cazul în care aceste încercări nu exista, condiția obligatorie a atribuirii lucrărilor va fi realizarea acestor încercări la scara naturala, într-un laborator autorizat, în timp util, cu scopul probarii menținerii capacității de deformatie, în timpul miscarilor seismice intensive.

7.2.2. La verificarea sistemelor de pereți cortina la acțiuni seismice se va tine seama și de specificăția tehnica ST-035/2000.

7.3. Comportarea unui sistem de perete cortina la acțiunea vantului

7.3.1. Cerințele de performanță ale unui sistem de perete cortina la acțiunea vantului au ca referința standardul SR EN 13116:2002, identic cu standardul european EN 13116:2001.

7.3.2. Metoda de testare a unui sistem de perete cortina la acțiunea vantului este prevăzută în standardul SR EN 12179:2002, identic cu standardul european EN 12179:2000.

7.3.3. Oferta va prezenta date concludente referitoare la încercarea sistemului de pereți cortina la acțiunea vantului, agremente sau atestări obținute în cadrul unor laboratoare acreditate în alte tari. Proiectantul general și proiectantul de specialitate vor decide dacă datele prezentate pot fi utilizate; dacă datele experimentale nu sunt concludente, executantul va avea obligația de a realiza determinarea experimentala a distribuției presiunilor și secțiunilor.

7.4. Etanseitatea la apa

7.4.1. Cerințele de performanță ale unui sistem de perete cortina la acțiunea apei au ca referința standardul SR EN 12154:2000, identic cu standardul european EN 12154:1999.

7.4.2. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator la presiunea statica a apei este descrisă în standardul SR EN 1255:2002, identic cu standardul european EN 12155/2000.

7.4.3. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator a sistemului de perete cortina, în condițiile de aplicare dinamica a aerului și de pulverizare a apei (simularea ploii în condiții de vant puternic), este descrisă în standardul SR EN 13050:2002, identic cu standardul european EN 13050:2000.

7.4.4. Determinarea etanseitatii la apa prin încercări în situ este descrisă de standardul SR EN 13051:2002, identic cu EN 13051:2001.

7.5. Etanseitatea la aer

7.5.1. Cerințele de performanță ale unui sistem de perete cortina referitor la etanseitatea la aer au ca referința standardul european EN 12152/2002, identic cu standardul DIN EN 12152.

7.5.2. Metoda de încercare referitoare la etanseitatea la aer este prezentată în standardul SR EN 12153:2002, identic cu standardul european EN 12153:2000.

7.6. Alte tipuri de încercări cerute de proiectant

7.6.1. Proiectantul sistemului de perete cortina poate solicita efectuarea și a altor încercări referitoare la rezistenta la socuri exterioare, rezistenta la socuri interioare, soc termic exterior, căldură interioară, insoleiere etc.

Toate încercările prezentate în cadrul acestui capitol trebuie efectuate în condițiile impuse de normele europene, în laboratoare acreditate de RENAR.

Capitolul 8 MONTAJUL SISTEMELOR DE PEREȚI CORTINA

8.1. Firma care a câștigat licitația pentru a efectua montajul unui sistem de perete cortina va realiza în regie proprie, sau printr-un proiectant de specialitate, un proiect detaliat, privind rezolvarea tuturor tipurilor de lucrări și care va trata elementele de ansamblu, precum și detaliile specifice clădirii și a fiecărei zone în parte, care diferă prin sistemul și/sau natura materialelor (zona vitrata, placarea cu panouri din aluminiu a unor zone ale fatadei, tamplaria de aluminiu exterioară).

8.2. Documentația tehnica elaborata de firma care va monta sistemul de perete cortina (proiectul sistemului de perete cortina), trebuie să respecte normele tehnice și juridice în vigoare în România, precum și prevederile cuprinse în documentul "Caiet de sarcini".

8.3. Proiectul sistemului de perete cortina va fi prezentat proiectantului general, elaborator al proiectelor de arhitectura și rezistenta ale construcției, în vederea avizării acestuia (validarea și armonizarea soluțiilor "de firma" adoptate, cu proiectul de arhitectura al construcției și cu prevederile documentului "Caiet de sarcini").

8.4. Dacă proiectul sistemului de perete cortina primește aviz favorabil, acesta va fi înaintat pentru verificare unor specialiști cu experienta în aceasta specialitate, atestați M.T.C.T., în conformitate cu

Legea nr. 10/1995 .

8.5. Firma care va efectua montajul unui sistem de perete cortina va prezenta esantioane reprezentative pentru fiecare tip de elemente de fatada, la dimensiunile prevăzute în proiect (montanti, rigle-distantier, aparate de reazem, elemente de conectare, tipuri de geamuri, panouri de aluminiu, tipuri de elemente de tâmplărie), care vor constitui elemente de referința și comparatie pe timpul desfășurării lucrărilor de execuție.

8.6. Odată cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina, agrementat în România, se va asigura un montaj calificat, care va fi realizat cu echipe specializate (montajul sistemelor de pereți se realizează, conform prescripțiilor tehnice ale producătorului de sistem, de echipe specializate de producătorii de sisteme de fatada cortina).

8.7. Clasificarea pereților cortina în funcție de alcătuirea sistemului structural propriu, poate fi realizată după următoarele criterii:

a) alcătuirea montantilor pe înălțimea clădirii:

- montanti imbinati la nivelul fiecărui planseu;

- montanti continui pe doua niveluri;

b) alcătuirea secțiunilor transversale ale elementelor sistemului structural propriu:

- montantii și riglele-distantier se realizează dintr-o singura piesa, iar panourile de sticlă se monteaza între acestea, cu interspatii care permit deplasarea libera în raport cu structura proprie a peretelui;

- montantii și riglele se realizează prin cuplarea elementelor verticale și orizontale ale ramelor panoului de sticlă, deplasarile fiind permise între ramele panourilor.

8.8. Pentru realizarea sistemului structural al unui perete cortina se vor utiliza profile debitate la forma și lungimea necesară. Aceasta se va realiza cu profile din aliaje de aluminiu sau oțel, fabricate industrializat, sub control corespunzător, în vederea constantei formei și asigurării caracteristicilor fizico-mecanice pentru care se vor prezenta buletine de încercări, iar înainte de punerea în opera, certificatele de calitate.

8.9. Sistemul de perete cortina se va monta pe sistemul structural al construcției, prin intermediul aparatelor de reazem, respectând întocmai proiectul de execuție și prescripțiile tehnice de montaj, elaborate de firma producătoare. Profilele vor trebui să fie protejate împotriva coroziunii, prin anodizare de minimum 15 microni, sau vopsire în camp electrostatic. Profilele vor satisface cerințele de izolare termica. Elementele de prindere se vor executa din aliaje de aluminiu, oțel inox sau oțel zincat termic, sau cadmiat.

8.10. Se va evita contactul direct între oțel și aluminiu, care în condiții de condens sau umiditate, poate crea fenomenul de electroliza, inlesnind degradările locale. În aceste condiții se vor folosi materiale izolatoare și suruburi zincate sau cadmiate.

8.11. Montarea părților vitrate fixe, precum și a ușilor și ferestrelor, se face astfel încât să fie respectate toate exigențele precizate în cadrul acestui normativ, astfel încât să se asigure etanseitatea la vant și la ploaie, izolarea higrotermica și acustica, precum și caracteristicile de rezistenta la foc impuse prin proiect. În cazul tamplariei, se vor folosi elemente de feronerie originale, marcate cu sigla producătorului de sistem. Toate componentele, cu excepția balamalelor și a manerelor, trebuie să fie mascate.

8.12. Etanseitatea imbinarilor între montanti este asigurata de piese de drenaj, care conduc apa peste rostul de dilatare dintre aceștia. Piesa se fixează numai de montantul superior și se etanseaza cu tyocol. Imbinarile unghiulare între montanti vor fi prevăzute cu piese adecvate pentru drenaj. La partea inferioară a peretelui cortina va fi prevăzută o folie de hidroizolare, plasata în spatele canalului de drenaj al montantilor și fixată de profilul de rigla. Pentru ca apa colectata în canalele de drenaj ale riglelor și ale montantilor să se dreneze în exterior, este necesară egalizarea presiunii din acestea cu presiunea exterioară. Acest lucru se face prin utilizarea de piese de ventilație plasate pe profilele de montant, la un interval de maxim 8 metri una de cealaltă, iar în cazul sistemelor de pereți cortina cu înălțime mai mica de 8 metri, la partea superioară și inferioară a montantilor. Aceste piese asigura totodată și o circulație de aer pe perimetrul sigilaturii geamului termoizolant, fapt care conduce la menținerea proprietăților acestuia pe termen îndelungat.

8.13. Toate elementele de legătură trebuie să preia toleranțele de execuție ale sistemului structural suport, tolerante ce vor fi specificate de ofertant.

8.14. Verificarea calității lucrărilor de montaj se va face în conformitate cu instrucțiunile tehnice atașate agrementului tehnic; orice neconcordanta cu proiectul tehnic sau cu agrementul tehnic, va trebui remediata, iar remedierile se vor face pe cheltuiala executantului.

8.15. Măsurile de protecția muncii, aplicabile în cazul execuției sistemelor de pereți cortina, sunt cele prevăzute în "Regulamentul privind protecția și igiena muncii", aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993, precum și cele prevăzute în normele de igiena și protecția muncii în activitatea de construcții-montaj, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 1233/D/29.12.1980 și menținut în vigoare cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1/N/03.01.1994.

8.16. Pe perioada de montaj a sistemului de perete cortina, constructorul va respecta atât normele precizate anterior, cat și alte norme de protecția muncii și de tehnica securității muncii în construcții, specifice activității de șantier, în vigoare la data executării lucrării.

Capitolul 9 OBLIGAȚII ȘI RASPUNDERI SPECIFICE, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA 10/1995

9.1. Proiectarea și montajul unui sistem de perete cortina reprezintă un act de responsabilitate juridică, iar răspunderea pentru realizarea și menținerea, pe o durată de timp precizată, a unor sisteme de perete cortina de calitate corespunzătoare, revine în întregime factorilor care participa la conceperea, realizarea și exploatarea acestora.

9.2. Factorii implicați în conceperea, realizarea și exploatarea sistemelor de pereți cortina, potrivit responsabilităților prevăzute de

Legea nr. 10/1995 , sunt:

● investitorii;

● proiectantul general;

● proiectantul de specialitate;

● verificatorii de proiecte;

● fabricantii și furnizorii de componente ale sistemelor de pereți cortina;

● executanții (antreprenor general, firma de montaj);

● responsabili tehnici cu execuția;

● proprietarii clădirilor la care se executa sistemul de pereți cortina;

● Comisia de Agrement Tehnic în Construcții.

9.3. Obligațiile și răspunderile specifice ale factorilor precizati la punctul 9.2., prezentate în detaliu în acest normativ, sunt în concordanta cu

Legea nr. 10/1995 , care trebuie respectata în totalitate.

9.4. Obligații și raspunderi ale investitorilor

● participarea la elaborarea temei pentru proiectarea și montajul sistemului de perete cortina; tema de proiectare trebuie semnată de proiectantul general și de către investitor;

● stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și montaj, pe baza reglementărilor tehnice, precum și a studiilor și cercetărilor efectuate, în conformitate cu prevederile acestui normativ;

● excluderea posibilității începerii execuției unui sistem de perete cortina fără proiect realizat de ingineri constructori proiectanți de structuri și verificat de persoane competente și atent selectate din rândul verificatorilor de proiecte;

● obținerea acordurilor și avizelor prevăzute de lege;

● asigurarea verificării proiectelor, prin specialiști, verificatori de proiecte cu experienta în domeniu și atestați de M.T.C.T.;

● asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor aferente sistemelor de pereți cortina, prin responsabili cu execuția, sau agenți economici de consultanța specializați;

● asigurarea recepției lucrărilor, la terminarea montajului sistemului de perete cortina;

● asigurarea întreținerii corecte și permanente a sistemului de perete cortina pe întreaga durata de existenta a acestuia.

9.5. Obligații și raspunderi ale proiectantului general

● elaborarea, împreună cu investitorul, a temei pentru proiectarea și montajul sistemului de perete cortina;

● elaborarea proiectului de arhitectura, care este, de fapt, o propunere de geometrie a sistemului de perete cortina (planșe de prezentare a zonelor vitrate, planșe de prezentare a zonelor opace, perspective, secțiuni, tablou tâmplărie);

● elaborarea documentului intitulat "Caiet de sarcini", care să conțină cerințele tehnice minime obligatorii, în vederea elaborării ofertelor de licitație, pentru adjudecarea realizării unui sistem de perete cortina;

● completarea documentului "Caiet de sarcini" cu elemente specifice (de detaliu) ale firmei care va executa lucrarea (detalii de racordare cu sistemul structural al construcției etc.); proiectantul general va avea grija ca acest caiet de sarcini, completat cu elementele specifice sistemului de perete cortina ce urmează a fi realizat și confirmat de executant, să aibă caracter de anexa la contractul de realizare a sistemului de perete cortina;

● avizarea proiectului sistemului de perete cortina întocmit de proiectantul de specialitate.

9.6. Obligații și raspunderi ale proiectantului de specialitate

9.6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele aspecte:

● prescripțiile de baza pentru proiectarea structurilor din beton armat, beton precomprimat, oțel, zidărie de caramida, lemn, în România, se bazează pe metoda de calcul la stări ultime, care pentru calculul eforturilor folosește coeficienții partiali de siguranță aplicati incarcarilor și coeficienții partiali de siguranță aplicati caracteristicilor de rezistenta și deformatii ale materialelor structurale;

● deoarece la ora actuala nu exista alte reglementări tehnice pentru proiectarea și montajul sistemelor de pereți cortina, vor fi respectate prevederile acestui normativ;

● se apreciază ca, eventual, cu justificări speciale, se poate folosi pentru proiectarea de rezistenta și proiectarea pentru deformatii metoda rezistentelor admisibile;

● se pot accepta (cu justificările speciale necesare) prescripții din alte tari precum și date din instrucțiunile firmelor care fabrica componentele sistemului de perete cortina (aluminiu, oțel, geamuri).

9.6.2. Proiectantul de specialitate este, de regula, o firma agreată de furnizorul sistemului de perete cortina câștigător al licitației. Proiectantul de specialitate întocmește proiectul sistemului de perete cortina, care presupune: proiect de arhitectura, proiect de rezistenta și proiect de montaj/tehnologic;

(a) proiectul de arhitectura va respecta, pe cat posibil, configurația propusă de proiectantul general, ținând seama de calculul sistemului de perete cortina la acțiunea vantului, la acțiunea seismică și de rezultatele investigatiilor experimentale pentru determinarea capacității de deformare a sistemului de perete cortina selectat;

(b) proiectul de rezistenta se referă la calculul elementelor componente ale unui sistem de perete cortina: montanti, rigle-distantier, geamuri, aparate de reazem ale montantilor; pentru fiecare dintre elementele structurale enumerate se vor prezenta, în mod detaliat, următoarele piese desenate și piese scrise de calcul:

- modelele (schemele) de calcul structural care vor cuprinde toate caracteristicile structurale, incarcarile considerate pentru fiecare element în parte; pentru fiecare bara, sau piesa structurală, se vor arata, prin desene cotate, caracteristicile geometrice secționate, precum și valorile caracteristicilor secționate (arii, momente de inertie la incovoiere, momente de inertie la torsiune);

- metodele pentru calculul eforturilor sectionale și al deformatiilor, precum și rezultatele obținute;

- se va preciza metoda de calcul pentru proiectarea de rezistenta și de deformatii, împreună cu toate valorile referitoare la siguranța;

- pentru fiecare tip de material (aliajul de aluminiu al profilelor de aluminiu, otelul, geamurile) se vor arata toate caracteristicile de compoziție și toate caracteristicile de rezistenta și de deformatie, bazate pe standarde românești, standarde străine, sau eventual cu garanțiile și justificările necesare, bazate pe datele firmelor care livreaza elementele respective (profilele de aluminiu și geamurile); caracteristicile se vor referi la valorile medii, minime, maxime, valorile caracteristice, coeficienții de omogenitate, rezistentele de calcul, rezistentele admisibile, caracteristici de elasticitate etc.

(c) proiectul de montaj care conține toate instrucțiunile de montaj ale firmelor furnizoare ale componentelor sistemului de fatada cortina, cu toate detaliile de execuție necesare; proiectul de montaj trebuie să conțină și fazele determinante asociate montajului sistemului de perete cortina.

9.6.3. Proiectantul de specialitate are, în plus, următoarele obligații:

- să prezinte proiectul elaborat proiectantului general, în vederea avizării și să efectueze, dacă este cazul, modificările cerute de către acesta;

- să prezinte proiectul elaborat, cu viza proiectantului general, specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți de către investitor;

- sa urmărească permanent montajul sistemului de perete cortina, să fie prezent la fazele determinante și sa elaboreze soluții pentru eventualele defectiuni apărute în șantier (fie din vina proiectantului de specialitate, fie din vina firmei care efectuează montajul).

9.7. Obligații și raspunderi ale verificatorilor de proiecte. Specialiștii verificatori de proiecte, atestați de MTCT, răspund în mod solidar cu proiectantul de specialitate, în ceea ce privește asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor proiectului.

9.8. Obligații și raspunderi ale fabricantilor și furnizorilor sistemelor de pereți cortina

● sa furnizeze datele necesare pentru identificarea fiecărui reper ce intră în componenta sistemului de perete cortina adoptat, astfel încât sa existe o evidenta clara a componentelor pe durata fabricației, depozitarii, livrării (transportului) și montarii acestora (produsele livrate trebuie să fie marcate prin sigla firmei, codul reperului și numărul comenzii);

● sa furnizeze informații despre aptitudinea de exploatare, durabilitatea și întreținerea sistemului, fabricatia și controlul calității componentelor, punerea în opera, păstrarea constanta a calității etc.;

● să se oblige prin contract sa furnizeze pentru întregul sistem de perete cortina componente de aceeași calitate cu cea prezentată la castigarea licitației;

● sa pună la dispoziție toate normele tehnice care au stat la baza realizării sistemului de perete cortina;

● sa pună la dispoziție documente care să ateste încercări efectuate în laboratoare de specialitate.

9.9. Obligații și raspunderi ale executantului

● să efectueze toate încercările stabilite prin "Caietul de sarcini" și la care s-a obligat la semnarea contractului;

● executantul sistemului de fatada cortina, câștigător al licitației, va efectua, în mod obligatoriu, relevee și măsurători ale construcției existente, înainte de semnarea contractului, pentru corelarea dimensiunilor de pe teren cu dimensiunile date în "Caietul de sarcini", care sunt dimensiuni luate din proiectul de arhitectura elaborat de proiectantul general;

● să asigure proiectarea sistemelor de pereți cortina, în condițiile punctului 3.5.3., sau sa acorde consultanța necesară unui proiectant de specialitate agreat; proiectarea unui sistem de perete cortina, în condițiile punctului 3.5.3., nu poate schimba elementele și caracteristicile sistemului selectat (conform punctelor 3.5.1. și 3.5.2.);

● sa nu înceapă execuția unui sistem de perete cortina fără proiecte de arhitectura, de rezistenta și de montaj, semnate și stampilate de proiectantul de specialitate și de către specialiștii verificatori de proiecte, atestați de M.T.C.T.;

● să-și însușească proiectul sistemului de perete cortina și sa sesizeze investitorul, proiectantul general și proiectantul de specialitate, despre neconcordantele și lipsurile de planșe și detalii, înainte de începerea execuției, în vederea soluționării acestora;

● să asigure execuția lucrărilor la un nivel de calitate corespunzător cerințelor, concepand și realizand un sistem propriu de calitate;

● sa convoace factorii stabiliți de proiectantul de specialitate pentru verificarea lucrărilor ajunse la faze determinante ale montajului, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;

● să soluționeze defectele și neconcordantele apărute în execuție, numai pe bază de soluții date de proiectantul de specialitate și aprobate de verificatorii proiectului și avizate de investitor;

● sa utilizeze numai procedee și componente prevăzute în proiect și care fac parte din sistemul de perete cortina care se pune în opera, certificate, sau pentru care exista agremente tehnice.

9.10. Obligații și raspunderi ale responsabililor tehnici cu execuția

● răspund pentru realizarea nivelului de calitate a lucrărilor aferente sistemului de pereți cortina pentru care au fost angajați;

● semnaleaza orice neconcordanta între proiectul sistemului de perete cortina și lucrările din șantier și anunta proiectantul de specialitate pentru remedierea situației.

9.11. Obligații și raspunderi ale proprietarului clădirii la care se executa sistemul de pereți cortina:

● efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații ce le revin;

● asigurarea urmăririi în timp a comportării sistemului de perete cortina.

9.12. Obligații ale Comisiei de Agrement Tehnic în Construcții

● Comisia de Agrement Tehnic în Construcții trebuie să respecte cu strictețe obligațiile care îi revin și care sunt stipulate în regulamentul de funcționare a acesteia.

---------