Decizia nr. 250/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de 'adtefania Hoțopilă în Dosarul nr. 8.801/2004 al Tribunalului Suceava - Secția penală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor interesate, deci și petenților prevăzuți de dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală și ca atare nu se instituie discriminări de natură să contravină prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 8.801/2004, Tribunalul Suceava - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefania Hoțopilă, revizuentă într-o cauză penală având ca obiect soluționarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei rezoluții a procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de numitul George Blănaru.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, întrucât printre persoanele care pot face revizuire nu sunt enumerați și "petenții în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală". Astfel, arată că în cazul ivirii de probe noi care ar determina în final o altă soluție "nu există posibilitatea de a folosi probele existente în acest dosar, folosind calea revizuirii". Ca atare, este necesară și posibilitatea revizuirii hotărârilor date în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală, atât timp cât această posibilitate există pentru restul hotărârilor judecătorești și atât timp cât nu există nici un motiv obiectiv de a le exclude.

Tribunalul Suceava - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 396 alin. 1 lit. a) nu exclud din categoria persoanelor care pot formula o cerere de revizuire petenții care au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală. În ceea ce privește situația în care s-ar descoperi probe noi, arată că există o cale specifică de a le valorifica, și anume cea reglementată de dispozițiile art. 278^1 alin. 11 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, în cazul în care instanța prin hotărâre definitivă a decis că nu este cazul să se înceapă sau să se redeschidă urmărirea penală o dată cu descoperirea unor fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organele de urmărire penală și dacă nu a intervenit vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 10 din Codul de procedură penală, urmărirea penală poate să reînceapă sau să se redeschidă.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, trebuie interpretate în legătură cu dispozițiile art. 4 din Constituție care prevăd criteriile egalității în drepturi, și anume rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere și origine socială. Or, dispozițiile legale criticate nu creează nici privilegii, nici discriminări și, ca urmare, nu contravin nici unuia dintre criteriile egalității.

Pe de altă parte, consideră că art. 396 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care prevede că orice parte din proces, în limitele calității sale procesuale, poate cere revizuirea, se aplică și petenților în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală, deoarece soluționarea plângerii împotriva unei ordonanțe a procurorului de netrimitere în judecată se desfășoară în cadrul unui proces penal, persoana care a făcut plângerea având astfel calitatea de parte în proces.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 396 din Codul de procedură penală nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, este constituțională instituirea prin dispozițiile legale criticate a unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește revizuirea, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 77/2003 .

Pe de altă parte apreciază că prevederile criticate sunt norme de procedură judiciară pe care legiuitorul are competența să le adopte, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) și cu art. 129 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 396 din Codul de procedură penală, având următorul conținut:

"Pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces, în limitele calității sale procesuale;

b) soțul și rudele apropiate ale condamnatului, chiar și după moartea acestuia.

Procurorul poate din oficiu să inițieze procedura revizuirii.

Organele de conducere ale unităților la care se referă art. 145 din Codul penal care au cunoștință despre vreo faptă sau împrejurare care ar motiva revizuirea sunt obligate să sesizeze pe procuror."

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale menționate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată Curtea observă că stabilirea unor reguli de procedură cum sunt cele prevăzute de dispozițiile legale criticate este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale prevăzute de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată este stabilită numai prin lege, fără a încălca dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii.

Astfel, cazul de revizuire avut în vedere de autorul excepției este prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, potrivit căruia revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Ipoteza prevăzută de acest text legal constituie în egală măsură, potrivit art. 278^1 din același cod, o cauză de începere sau de redeschidere a urmăririi penale, în cazul respingerii prin hotărâre definitivă a plângerii făcute conform art. 278^1 împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.

În consecință, Curtea constată că în situația prevăzută de art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală persoana căreia i s-a respins plângerea împotriva rezoluției procurorului are posibilitatea să solicite procurorului începerea sau redeschiderea urmăririi penale pe baza unor probe noi. Tot astfel, în cazul în care persoana interesată a avut calitatea de parte în proces - parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente -, ea are posibilitatea să solicite revizuirea hotărârii prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, potrivit alin. 1 al art. 396 din Codul de procedură penală, care prevede că orice parte poate cere revizuirea cauzei.

Ca atare, Curtea constată că nu există nici un fel de discriminare cu privire la persoanele care pot solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești și, prin urmare, dispozițiile art. 396 din Codul de procedură penală nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefania Hoțopilă în Dosarul nr. 8.801/2004 al Tribunalului Suceava - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2005.