Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 178/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale

prezumat în vigoare

Data actului
29 martie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 525 din 21 iunie 2005
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 13.614 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 31/1990 16 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind societățile comerciale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rompetrol" - S.A. București, Societatea Comercială "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploiești și Societatea Comercială "Rompetrol Downstream" - S.A. București în Dosarul nr. 288/COM/2004 al Tribunalului Constanța - Secția comercială.

La apelul nominal se prezintă autorii excepției, prin avocat, precum și partea Faber Invest Trade Inc. România, prin avocat, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorilor excepției arată că textul legal este neconstituțional, întrucât dă dreptul unor acționari să conteste o hotărâre a adunării generale a acționarilor în condițiile în care, cu privire la o altă hotărâre a adunării generale a acționarilor, care se află într-o strânsă legătură cu cea atacată, fie au votat pentru adoptarea ei, fie, nefiind prezenți sau votând împotrivă, nu au atacat în instanță aceasta din urmă hotărâre. În consecință, se apreciază că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 135 alin. (1) și (2).

Partea prezentă solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, apreciind că art. 132 alin. (2) din legea criticată nu încalcă prevederile art. 135 alin. (1) și (2) din Constituție, ci sunt o expresie a liberului acces la justiție și a principiului egalității, în acest fel asigurându-se un echilibru între acționari.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază că textul legal criticat este în sensul aplicării dispozițiilor art. 21 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 iulie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 288/COM/2004, Tribunalul Constanța - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rompetrol" - S.A. București, Societatea Comercială "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploiești și Societatea Comercială "Rompetrol Downstream" - S.A. București într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în anulare a unei hotărâri a adunării generale a acționarilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

contravin prevederilor constituționale ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a). În acest sens, se consideră că dispozițiile criticate sunt "de natură a crea în mod nejustificat instabilitate în cadrul activității unei societăți comerciale, fapt care încalcă principiul potrivit căruia statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Totodată se mai apreciază că orice concurent de pe piață în cazul în care "cumpără o singură acțiune poate promova, sub «protecția» redactării neglijente a art. 131 alin. (2), acțiuni prin care să destabilizeze activitatea competitorului său de pe piață, aducându-se atingere și principiului concurenței loiale". Totodată se consideră că "dispozițiile art. 131 alin. (2) sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că dau dreptul acționarilor de a ataca o hotărâre a adunării generale chiar în condițiile în care, în legătură cu o altă hotărâre a adunării generale, anterioară sau ulterioară, care se află într-o legătură necesară cu hotărârea atacată, determinată de unitatea operațiunii pe care o adoptă, au votat pentru adoptarea hotărârii aflate în legătură necesară sau, nefiind prezenți sau votând împotrivă, nu au atacat aceasta din urmă hotărâre în instanță în termenul prevăzut de lege".

Tribunalul Constanța - Secția comercială, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, consideră că aceasta este neîntemeiată. Instanța apreciază că prevederile criticate "consacră o măsură de protecție a acționarilor minoritari, care au posibilitatea de a contesta o hotărâre nelegală a adunării generale; acțiunea în anulare are, de principiu, caracterul unei acțiuni sociale, întrucât este exercitată exclusiv în folosul societății și al acționarilor și nu pentru valorificarea unui interes personal". Din această perspectivă prevederile criticate "reprezintă [...] o garanție a legalității actelor de voință internă ale societății comerciale" și nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției.

Totodată se mai arată de către instanță că "situațiile juridice diferite în care se află anumite categorii de subiecte de drept justifică și tratamente juridice diferite; ca atare, acționarii minoritari - obligați prin

Legea nr. 31/1990

să respecte hotărârile adunărilor generale - au dreptul să le critice pentru nelegalitate".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că prin dispoziția legală criticată "se urmărește protecția acționarilor minoritari care se consideră vătămați printr-o hotărâre a adunării generale a acționarilor care este contrară legii sau actului constitutiv". Se apreciază că

art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

este "o consacrare în plan legislativ a principiului constituțional al liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21". Se învederează totodată că există mai multe "garanții procesuale care să nu ducă la blocarea activității societății comerciale", astfel "introducerea acestei acțiuni nu duce la suspendarea de drept a aplicării hotărârii adunării generale, textul art. 133 [permițând] instanței să dispună suspendarea, dar numai după darea unei cauțiuni, măsură ce poate fi atacată de către societate cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare". De asemenea, se arată că "judecarea cererii de anulare se face în camera de consiliu, astfel încât lămurirea raporturilor juridice se va face în condiții de celeritate" și că "instanța va analiza hotărârea adunării generale, urmând a verifica dacă cererea este întemeiată; simpla introducere a acțiunii nu este de natură a anula automat hotărârea atacată".

Guvernul consideră, de asemenea, că textul art. 132 alin. (2) nu numai că nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 135, ci, dimpotrivă, "dă expresie principiilor libertății comerțului, concurenței loiale și valorificării tuturor factorilor de producție într-un mediu favorabil punerii acestora în valoare", întrucât "se previn abuzurile acționarilor majoritari" și se asigură, astfel, respectarea prevederilor constituționale ale art. 16, 21 și 44.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile criticate fiind conforme cu prevederile art. 135 alin. (1) și (2) din Constituție, asigurând, "pe această cale, cadrul normativ favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protecția concurenței loiale și libertatea comerțului".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998.

Ulterior sesizării Curții,

Legea nr. 31/1990

a fost din nou republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, iar soluția legislativă inițială a art. 131 alin. (2) a fost preluată de art. 132 alin. (2), acesta având următorul cuprins:

"(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a), acestea având următorul cuprins:

"(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție."

În esență, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că interpretarea dispozițiilor legale criticate în sensul că "dau dreptul acționarilor de a ataca o hotărâre a adunării generale chiar în condițiile în care, în legătură cu o altă hotărâre a adunării generale, anterioară sau ulterioară, care se află într-o legătură necesară cu hotărârea atacată, determinată de unitatea operațiunii pe care o adoptă, au votat pentru adoptarea hotărârii aflate în legătură necesară sau, nefiind prezenți sau votând împotrivă, nu au atacat aceasta din urmă hotărâre în instanță în termenul prevăzut de lege" este neconstituțională, contravenind dispozițiilor constituționale ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a).

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține, pe de o parte, că dispozițiile legale criticate asigură satisfacerea cerinței constituționale a respectării legilor [art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală], precum și a dreptului de acces liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție. Din această perspectivă reglementarea dreptului acționarilor care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, de a ataca în justiție hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv, se bucură de legitimitatea constituțională. Pe de altă parte, Curtea observă că alin. (1) al

art. 132 din Legea nr. 31/1990

prevede că hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. De asemenea, conform

art. 133 din Legea nr. 31/1990 , intentarea acțiunii în anulare nu este suspensivă de executare a hotărârii atacate, suspendarea executării pronunțându-se prin ordonanță președințială, cu posibila obligare a reclamantului la plata unei cauțiuni. Aceste prevederi ale legii reprezintă garanții procesuale de natură să evite introducerea șicanatorie a acțiunilor de anulare a hotărârilor adunărilor generale ale societăților comerciale. Totodată Curtea reține că, în cazul în care reclamantul introduce o acțiune care va fi respinsă de instanță ca nefondată, va avea de suportat consecințele procesuale ale demersului său.

În consecință, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, conform cărora statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, precum și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Totodată dispozițiile

art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

dau expresie principiilor constituționale ale egalității și ale liberului acces la justiție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rompetrol" - S.A. București, Societatea Comercială "Rompetrol Well Services" - S.A. Ploiești și Societatea Comercială "Rompetrol Downstream" - S.A. București în Dosarul nr. 288/COM/2004 al Tribunalului Constanța - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.