Statutul din 14 iunie 2005
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, este instituție publică autonomă de interes național, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătății, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, asigurând o funcționare unitară și coordonată a acestuia, în vederea aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătății.
CNAS are sediul în municipiul București, Calea Călărașilor nr. 248, sectorul 3, are siglă proprie, conform anexei care face parte integrantă din prezentul statut, și funcționează în baza prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, și ale prezentului statut.
Articolul 2
Casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, sunt instituții publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
Casele de asigurări de sănătate se organizează și funcționează potrivit statutelor proprii, care respectă prevederile statutului-cadru aprobat în condițiile art. 17 pct. 38.
Articolul 3
Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se organizează și funcționează în baza prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și ale statutelor proprii.
Statutele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se elaborează și se aprobă de către acestea, în baza statutului-cadru, asigurându-se păstrarea specificului activității acestor structuri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Articolul 4
Sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu și funcționează ca un sistem unitar, respectând principiile instituite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare.
Capitolul II Atribuțiile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
Articolul 5
CNAS are următoarele atribuții:
1. administrează și gestionează Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu casele de asigurări de sănătate, care sunt instituții subordonate CNAS conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și prezintă Ministerului Sănătății rapoarte trimestriale și anuale privind execuția bugetară;
2. propune Ministerului Sănătății proiecte de acte normative care au incidență asupra constituirii și utilizării Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
3. elaborează, implementează și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
4. elaborează și actualizează Registrul unic de evidență al asiguraților, pe baza datelor transmise de casele de asigurări de sănătate;
5. elaborează și publică raportul de activitate anual și planul de activitate pentru anul următor;
6. reglementează în mod unitar un sistem de asigurări pentru răspundere civilă în domeniul medical pentru furnizorii de servicii medicale care sunt în relații contractuale în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
7. asigură organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Indicatorii folosiți în raportarea datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari și se aprobă de către Ministerul Sănătății, la propunerea CNAS și a Colegiului Medicilor din România;
8. răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața asiguraților, Parlamentului, Guvernului și Ministerului Sănătății;
9. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea, utilizarea și administrarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii;
10. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, reprezentanți ai asiguraților, spitalelor și clinicilor universitare, ai unităților de cercetare, ai organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor și patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie;
11. elaborează metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, împreună cu Ministerul Sănătății, structurile naționale ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România și Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România;
12. elaborează pe baza consultării cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România și cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România proiectul contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul contractului-cadru se avizează de Ministerul Sănătății, cu consultarea obligatorie a ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
13. elaborează norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, până la data de 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România și Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS;
14. avizează normele proprii de aplicare a contractului-cadru elaborate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, care se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și al miniștrilor și conducătorilor instituțiilor publice centrale cu rețele sanitare proprii;
15. negociază criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților din sistemul de asigurări sociale de sănătate, elaborate de Colegiul Medicilor din România;
16. elaborează anual, împreună cu Ministerul Sănătății și cu consultarea Colegiului Farmaciștilor din România, lista cu medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
17. analizează proiectele de bugete de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate propuse de aceștia;
18. elaborează metodologia și stabilește modalitatea de gestionare și de distribuire a cardului de asigurat;
19. elaborează și propune Ministerului Sănătății strategiile necesare și acționează pentru îndeplinirea condițiilor de aderare impuse de către Uniunea Europeană ca parte integrantă a politicii guvernamentale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
20. elaborează proiecte de norme metodologice, studii și analize în concordanță cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul asigurărilor sociale de sănătate pentru îndeplinirea condițiilor de aderare la Uniunea Europeană;
21. realizează studii și analize privind funcționarea, eficacitatea și performanțele sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în vederea perfecționării acestuia;
22. elaborează prognoze, strategii și politici globale privind dezvoltarea și creșterea performanțelor sistemului de asigurări sociale de sănătate din România;
23. îndrumă metodologic și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele de asigurări de sănătate;
24. negociază și contractează cu instituții abilitate de lege colectarea și prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraților, în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate;
25. acordă gratuit informații, consultanță și asistență în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale;
26. participă la licitațiile naționale organizate de Ministerul Sănătății în vederea achiziției de medicamente și materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sănătate;
27. încheie și derulează contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sănătate, precum și contracte de furnizare de servicii medicale de dializă în cadrul programului-pilot;
28. administrează bunurile mobile și imobile, precum și baza materială din patrimoniul propriu, în condițiile legii;
29. asigură și controlează respectarea dreptului asiguraților la servicii medicale, medicamente și materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;
30. asigură, supraveghează și controlează funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
31. asigură, monitorizează și controlează modalitatea de eliberare a medicamentelor, conform prevederilor
art. 24, 25 și 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare;
32. constituie consilii de experți pentru elaborarea proiectelor de acte normative pe care le prezintă Ministerului Sănătății, după consultarea obligatorie a ministerelor și instituțiilor publice centrale cu rețele sanitare proprii;
33. participă la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, care pot fi admiși să lucreze în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
34. organizează, împreună cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România și ale Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, controlul activității medicale furnizate asiguraților, conform criteriilor prevăzute al
art. 30 și 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, precum și stabilirea măsurilor împotriva încălcării prevederilor legale și de aplicare a sancțiunilor, potrivit cap. VIII din aceeași ordonanță de urgență;
35. organizează, împreună cu Colegiul Medicilor din România și cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, Comisia centrală de arbitraj;
36. elaborează, împreună cu Colegiul Medicilor din România și cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, cu avizul Ministerului Justiției;
37. aprobă anual bugetele de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate în condițiile legii și, după caz, cu avizul ministerelor și al instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, corespunzătoare unui plan de activități, precum și obiectivele de investiții, la propunerea acestora;
38. asigură evidența statistică necesară în activitatea specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate și colaborează cu instituții care au atribuții în domeniul statisticii;
39. efectuează, direct sau prin intermediari specializați, sondaje în vederea evaluării gradului de satisfacere a asiguraților și de evaluare a interesului manifestat de aceștia față de calitatea serviciilor medicale și asigură controlul măsurilor stabilite în gestionarea fondurilor pentru realizarea funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate într-un mod coerent și unitar;
40. încheie convenții de cooperare și derulează programe finanțate de organisme internaționale având ca specific asigurările de sănătate;
41. cooperează cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civilă) și cu celelalte instituții cu atribuții în asigurarea și promovarea sănătății;
42. dispune toate măsurile care se impun pentru asigurarea standardelor de calitate ale serviciilor medicale contractate de către casele de asigurări de sănătate pentru asigurații proprii;
43. organizează pregătirea și perfecționarea profesională a personalului propriu și al caselor de asigurări de sănătate în cadrul unui sistem de evaluare și perfecționare continuă a acestora, în condițiile legii;
44. asigură informarea cel puțin o dată pe an a fiecărui asigurat, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuție și modului de plată, dar și asupra drepturilor și obligațiilor sale, precum și asupra mijloacelor de păstrare a sănătății, de reducere și de evitare a cauzelor de îmbolnăvire și asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool și tutun;
45. reglementează, monitorizează și controlează modul de executare a contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate, ca instituții aflate în subordinea CNAS potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și furnizorii de servicii medicale;
46. urmărește modul de constituire și funcționare a organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate, astfel cum sunt reglementate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și stabilește atribuțiile acestora;
47. asigură logistica funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
48. folosește mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea și susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;
49. asigură activități de supraveghere și control al serviciilor medicale prin respectarea legislației și a dispozițiilor emise de către Ministerul Sănătății în exercitarea prerogativelor sale conferite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate;
50. exercită, prin casele de asigurări de sănătate, controlul raportării indicatorilor, trimestrial, la unitățile prestatoare de servicii medicale care derulează subprogramele de sănătate finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
51. elaborează norme metodologice privind finanțarea, raportarea și controlul indicatorilor specifici prevăzuți în programele, respectiv subprogramele de sănătate care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS;
52. asigură aplicarea unitară a modalităților de acordare a asistenței medicale cetățenilor statelor cu care România a încheiat acorduri, sub controlul CNAS;
53. asigură logistica și baza materială necesare activității de pregătire și formare profesională a personalului;
54. alte atribuții prevăzute de actele normative în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
Realizarea atribuțiilor ce revin CNAS, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, este supusă controlului Ministerului Sănătății.
Articolul 6
CNAS și casele de asigurări de sănătate funcționează având la bază un sistem informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Articolul 7
CNAS elaborează norme privind modul de încasare și de urmărire a contribuțiilor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competență stabilite de lege, precum și norme tehnice privind constituirea și utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS și caselor de asigurări de sănătate, în condițiile stabilite de lege.
Articolul 8
CNAS va putea angaja consultanți de specialitate în condițiile legii, pe diverse domenii de specialitate, în funcție de necesități, pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și în prezentul statut.
Capitolul III Organele de conducere ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
Articolul 9
Organele de conducere ale CNAS sunt:
a) adunarea reprezentanților;
b) consiliul de administrație;
c) președintele;
d) 2 vicepreședinți;
e) directorul general.
Durata mandatului organelor de conducere este de 4 ani.
Secțiunea 1 Atribuțiile și funcționarea adunării reprezentanților
Articolul 10
Adunarea reprezentanților CNAS are următoarele atribuții:
1. propune modificarea Statutului CNAS;
2. îi alege și îi revocă pe cei 2 membri în consiliul de administrație;
3. analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept și recomandă ordonatorului principal de credite cu delegație luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia în condițiile legii;
4. analizează modul de utilizare a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, costurile sistemului, serviciile acordate și tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază și recomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficiență a fondurilor și respectarea drepturilor asiguraților;
5. aprobă propriul regulament de organizare și funcționare, la propunerea președintelui CNAS.
Articolul 11
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit legii și prezentului statut, Adunarea reprezentanților CNAS adoptă hotărâri.
Hotărârile se pot adopta în prezența a două treimi din numărul membrilor Adunării reprezentanților CNAS, cu votul favorabil al majorității membrilor prezenți.
Secțiunea 2 Atribuțiile și funcționarea consiliului de administrație
Articolul 12
Consiliul de administrație al CNAS are următoarele atribuții:
1. elaborează și realizează strategia națională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
2. avizează statutul propriu al CNAS;
3. avizează statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea își elaborează statutele proprii;
4. avizează propriul regulament de organizare și funcționare;
5. stabilește atribuțiile vicepreședinților, la propunerea președintelui;
6. avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea și utilizarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii;
7. avizează proiectul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și îl supune spre aprobare ordonatorului principal de credite cu delegație, în condițiile legii;
8. avizează, în condițiile legii, repartizarea pe case de asigurări de sănătate a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
9. avizează utilizarea fondului de rezervă potrivit destinațiilor stabilite prin legile bugetare anuale;
10. aprobă programul de investiții al CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
11. aprobă încheierea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale;
12. analizează semestrial stadiul derulării contractelor și împrumuturilor;
13. avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de președintele CNAS, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și raportul anual de activitate;
14. avizează, în baza raportului Curții de Conturi, bilanțul contabil și descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS și pentru casele de asigurări de sănătate;
15. avizează proiectul contractului-cadru și al normelor metodologice de aplicare a acestuia;
16. avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală;
17. avizează criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților;
18. aprobă criteriile de recrutare și modalitățile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
19. aprobă planul anual de activitate pentru îndeplinirea programului de asigurări sociale de sănătate;
20. aprobă trimestrial raportul de activitate al CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
21. avizează organigrama CNAS și organigrama-cadru a caselor de asigurări de sănătate;
22. analizează structura și modul de funcționare ale caselor de asigurări de sănătate; stabilește măsuri de îmbunătățire a rezultatelor activității acestora;
23. verifică ca structurile actuale de asigurări de sănătate aparținând ministerelor și instituțiilor publice centrale cu rețele sanitare proprii să își adapteze organizarea și funcționarea la prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, cu păstrarea specificului activității acestora;
24. îndeplinește alte atribuții prevăzute în actele normative în vigoare.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit legii și prezentului statut, Consiliul de administrație al CNAS adoptă hotărâri.
Articolul 13
Consiliul de administrație al CNAS se întrunește lunar și ia hotărâri valabile în prezența a cel puțin 13 membri și cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.
Articolul 14
Consiliul de administrație al CNAS se întrunește în ședințe ordinare, iar convocarea acestuia se face de către președintele CNAS.
Consiliul de administrație se poate întruni și în ședințe extraordinare, la solicitarea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor acestuia.
Articolul 15
Consiliul de administrație al CNAS își alege prin vot secret 2 vicepreședinți.
Secțiunea 3 Atribuțiile președintelui
Articolul 16
Președintele Consiliului de administrație al CNAS este președintele CNAS și îndeplinește și funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.
Președintele CNAS este ordonator principal de credite cu delegație dată prin ordin al ministrului sănătății, pentru administrarea și gestionarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite decizii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor interesate. Deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 17
Președintele CNAS are următoarele atribuții:
1. prezidează ședințele Adunării reprezentanților CNAS;
2. asigură supravegherea și controlul funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate;
3. organizează și conduce structurile executive ale CNAS;
4. asigură coerența și eficiența gestiunii financiare a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
5. aprobă bugetele proprii de venituri și cheltuieli ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate în condițiile legii și, după caz, cu avizul ministerelor și al instituțiilor publice centrale cu rețele sanitare proprii;
6. depune la Ministerul Finanțelor Publice propuneri pentru proiectul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
7. repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu al CNAS și pentru bugetele caselor de asigurări de sănătate subordonate, potrivit legii;
8. răspunde de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor aprobate și repartizate pentru o bună gestiune financiară și asigură realizarea veniturilor;
9. răspunde de organizarea contabilității și de prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
10. răspunde de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;
11. răspunde de ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale în materie;
12. asigură gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici și a personalului contractual, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi aprobate potrivit legii;
13. conduce și coordonează realizarea parteneriatului pentru proiectarea, construirea și operarea sistemului informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România;
14. aprobă normele, regulamentele și procedurile administrative specifice îndeplinirii atribuțiilor CNAS;
15. organizează și coordonează activitatea de audit public intern în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate subordonate;
16. numește, sancționează și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul CNAS;
17. numește în funcție, pe bază de concurs, prin decizie, președinții - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în condițiile legii;
18. sancționează și eliberează din funcție președinții - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate;
19. răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administrație al CNAS;
20. stabilește și aprobă cuantumul indemnizațiilor membrilor Consiliului de administrație al CNAS, ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate și modalitatea de plată a acestora, în condițiile legii;
21. reprezintă CNAS în relațiile cu terții;
22. numește arbitrii din partea CNAS în Comisia centrală de arbitraj;
23. propune criterii privind înființarea de oficii teritoriale de către casele de asigurări de sănătate, la nivelul orașelor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății;
24. aprobă contractarea de consultanță, în condițiile și în situațiile prevăzute de actele normative în vigoare;
25. promovează imaginea CNAS și a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
26. stabilește împreună cu ministrul sănătății organizarea concursului și criteriile de selecție pentru ocuparea postului de director general al CNAS;
27. aprobă statele de funcții ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate în urma definitivării bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și în baza organigramelor avizate de Consiliul de administrație al CNAS, în condițiile legii;
28. aprobă normele specifice de personal pentru CNAS și casele de asigurări de sănătate;
29. aprobă prin decizie Regulamentul de organizare și funcționare și Regulamentul intern al CNAS;
30. aprobă numărul maxim de posturi pentru funcții publice/personal contractual și redistribuirea numărului de posturi pentru CNAS și casele de asigurări de sănătate, conform organigramelor avizate de Consiliul de administrație al CNAS, în condițiile legii;
31. aprobă, în condițiile legii, acordarea de premii și de stimulente pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul CNAS care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase;
32. numește cu delegație președinții - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate până la ocuparea postului prin concurs în condițiile legii;
33. organizează și urmărește încasarea sumelor cuvenite Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care are această competență legală, potrivit procedurilor instituite de normele legale în vigoare;
34. aprobă normele metodologice pentru constituirea și utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate, în condițiile legii;
35. aprobă modificările structurilor organizatorice ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate, conform organigramelor;
36. aprobă necesarul de fonduri și programele de perfecționare profesională pentru personalul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
37. aprobă împreună cu ministrul sănătății, prin ordin comun, Statutul CNAS;
38. aprobă statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea își elaborează statutele proprii;
39. aprobă organigrama CNAS și organigramele caselor de asigurări de sănătate;
40. aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului de administrație al CNAS;
41. îndeplinește alte atribuții prevăzute de actele normative.
Articolul 18
Pe perioada absenței sale, președintele CNAS îl poate mandata, prin decizie, pe unul dintre cei 2 vicepreședinți pentru a prelua atribuțiile președintelui în cadrul Consiliului de administrație al CNAS.
Articolul 19
Președintele CNAS poate delega atribuții de reprezentare vicepreședinților, directorului general, membrilor consiliului de administrație sau oricărei alte persoane din cadrul CNAS.
Articolul 20
Mandatul președintelui CNAS încetează la expirarea acestuia, prin demisie, prin revocare de către primul-ministru direct sau la propunerea ministrului sănătății ori prin deces.
Secțiunea 4 Atribuțiile vicepreședinților
Articolul 21
Vicepreședinții Consiliului de administrație al CNAS îndeplinesc și funcția de vicepreședinte al CNAS.
Articolul 22
Vicepreședinții CNAS au următoarele atribuții:
1. urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație încredințate de către președinte;
2. preiau atribuțiile președintelui în condițiile art. 18;
3. asigură comunicarea cu asociațiile patronale și cu confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, precum și cu Adunarea reprezentanților CNAS;
4. asigură îndeplinirea condițiilor legale și ale prezentului statut cu privire la constituirea și funcționarea consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate;
5. îndrumă și controlează activitatea consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate sub aspectul legalității activității și al respectării prevederilor prezentului statut și informează periodic președintele CNAS și Consiliul de administrație al CNAS asupra celor constatate;
6. coordonează elaborarea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale;
7. coordonează elaborarea planului anual de activitate și a programului anual pentru îndeplinirea acestuia;
8. coordonează unitar relațiile cu reprezentanții confederațiilor sindicale și ai asociațiilor patronale de la nivelul consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate;
9. asigură comunicarea și relațiile cu structurile internaționale similare CNAS;
10. organizează dezbateri cu partenerii sociali asupra contractului-cadru și normelor metodologice aferente;
11. participă la efectuarea de analize privind funcționarea și performanțele CNAS;
12. coordonează și participă la elaborarea strategiilor și politicilor CNAS.
Articolul 23
Președintele CNAS poate stabili, în condițiile legii, pentru vicepreședinți, prin decizie, și alte atribuții decât cele prevăzute la art. 22.
Articolul 24
Mandatele vicepreședinților încetează la expirarea acestora, prin demisie, prin deces sau prin revocare de către consiliul de administrație, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia, ori prin revocarea ca membru al consiliului de administrație de către cei care i-au desemnat, precum și în celelalte condiții prevăzute de legislația muncii.
Secțiunea 5 Atribuțiile directorului general
Articolul 25
Directorul general al CNAS are următoarele atribuții:
1. asigură conducerea executivă a CNAS;
2. coordonează și răspunde de activitatea întregului aparat de execuție al CNAS;
3. stabilește competențele și răspunderile conducătorilor de compartimente din cadrul CNAS;
4. analizează periodic activitatea structurilor din subordine, modul de realizare a sarcinilor și obiectivelor și dispune măsuri obiective pentru îmbunătățirea acestora;
5. stabilește și dispune structurilor din subordine măsurile necesare realizării și aplicării dispozițiilor legale în vigoare;
6. coordonează activitatea de evaluare a performanțelor profesionale ale personalului din cadrul structurilor subordonate, conform actelor normative în materie;
7. asigură ducerea la îndeplinire a deciziilor președintelui CNAS;
8. participă ca invitat permanent la ședințele Consiliului de administrație al CNAS;
9. participă la elaborarea și modificarea proiectelor de acte normative propuse de către CNAS;
10. avizează propunerile privind necesarul de fonduri și programele de perfecționare profesională pentru personalul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
11. aprobă fișa postului pentru personalul de conducere din subordine;
12. propune introducerea de materiale pe ordinea de zi a Consiliului de administrație al CNAS;
13. avizează și supune spre aprobare președintelui CNAS propunerile de modificare a structurilor organizatorice ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate, în conformitate cu organigramele aprobate;
14. aprobă delegarea de competență pentru personalul din subordine;
15. avizează și supune spre aprobare președintelui CNAS statele de funcții ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate, în baza organigramelor avizate de Consiliul de administrație al CNAS;
16. avizează și supune spre aprobare președintelui CNAS normele specifice de personal la nivelul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
17. emite dispoziții în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a deciziilor președintelui CNAS;
18. participă la elaborarea politicilor și strategiilor CNAS;
19. organizează și urmărește programele de achiziții și lucrări de investiții publice;
20. colaborează împreună cu conducătorii caselor de asigurări de sănătate la dezvoltarea, implementarea și monitorizarea strategiilor CNAS;
21. coordonează elaborarea procedurilor necesare organizării concursurilor pentru încadrarea și promovarea personalului din cadrul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate;
22. participă la promovarea imaginii CNAS;
23. asigură aplicarea Regulamentului intern al CNAS;
24. coordonează elaborarea și prezentarea raportului anual de activitate;
25. îndeplinește alte atribuții prevăzute în actele normative în vigoare.
Capitolul IV Atribuțiile și funcționarea organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate
Articolul 26
Atribuțiile consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutele proprii, adoptate în baza statutului-cadru.
Articolul 27
Atribuțiile președintelui - director general al casei de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutul-cadru, avându-se în vedere un plan de management pentru asigurarea funcționării sistemului de asigurări de sănătate la nivel local.
Președinții - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în calitate de manageri ai sistemului la nivel local, realizează planul de management urmărind execuția obiectivelor și indicatorilor de performanță cuprinși în contractele de administrare a sistemului la nivel local.
Capitolul V Relațiile CNAS cu casele de asigurări de sănătate
Articolul 28
Sistemul de asigurări sociale de sănătate este un sistem național unitar, coordonat de CNAS în calitatea sa de administrator al Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Sistemul național de asigurări sociale de sănătate este organizat prin casele de asigurări de sănătate care funcționează în subordinea CNAS, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, în baza unui plan de management realizat de președintele - director general al casei de asigurări de sănătate.
Articolul 29
În calitate de ordonator principal de credite cu delegație, președintele CNAS aprobă bugetele proprii de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate, la propunerea conducătorilor acestora, în calitate de ordonatori de credite, în conformitate cu dispozițiile
art. 20, 21 și 22 din Legea nr. 500/2002
privind finanțele publice, cu modificările ulterioare.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.
Capitolul VI Managementul raporturilor de muncă și al raporturilor de serviciu
Articolul 30
Salariații CNAS și ai caselor de asigurări de sănătate sunt funcționari publici, conform
privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului care efectuează activități în cadrul cabinetului demnitarului, de secretariat-administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire, precum și alte funcții care reprezintă personal contractual.
Evaluarea și promovarea personalului numit în funcții publice din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se fac cu respectarea dispozițiilor
Legii nr. 188/1999 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pentru personalul contractual evaluarea și promovarea se realizează potrivit dispozițiilor legale aplicabile acestei categorii de angajați ai CNAS și ai caselor de asigurări de sănătate.
Articolul 31
Funcțiile de conducere corespunzătoare structurilor interne organizate la nivel de direcție generală, direcție, serviciu și birou din cadrul CNAS, structuri care se află în proces de reorganizare pentru eficientizarea activității, se ocupă prin concurs organizat în condițiile legii. Aceste dispoziții se aplică corespunzător și funcțiilor de președinte - director general și celorlalte funcții de conducere ale caselor de asigurări de sănătate.
Funcția de președinte - director general al casei de asigurări de sănătate, manager al sistemului la nivel local, definită pe baza noilor obiective și criterii de performanță ca cerințe specifice ale postului, se ocupă prin concurs organizat în condițiile legii, în vederea eficientizării activității sistemului la nivel local.
Metodologia privind selecționarea acestor manageri și încheierea contractelor de administrare va fi elaborată și aprobată prin decizie a președintelui CNAS, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Capitolul VII Incompatibilități
Articolul 32
Membrii Consiliului de administrație al CNAS și ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate, precum și personalul angajat al acestor instituții, indiferent de nivel, nu pot deține funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică, unităților sanitare, cabinetelor medicale, funcții alese sau numite în cadrul Colegiului Medicilor din România, colegiilor județene ale medicilor, respectiv al municipiului București, Colegiului Farmaciștilor din România, colegiilor județene ale farmaciștilor, respectiv al municipiului București, Colegiului Medicilor Dentiști din România, colegiilor județene ale medicilor dentiști, respectiv al municipiului București, organizațiilor centrale și locale ale Ordinului Asistenților Medicali din România sau funcții în cadrul societăților comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic ori de aparatură medicală.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS și ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate, care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administrație nu pot participa la dezbaterile consiliului de administrație și nici la adoptarea hotărârilor.
Articolul 33
Membrii Consiliului de administrație al CNAS și ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate nu pot fi salariați ai acestor instituții, cu excepția președintelui și vicepreședinților CNAS și a președinților - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate.
Președintele, vicepreședinții și directorul general ai CNAS, pe perioada mandatului, nu pot exercita nici o altă funcție sau demnitate publică, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Vicepreședinții CNAS, pe perioada mandatului, nu mai pot exercita și alte atribuții pentru organizațiile de la care provin.
Articolul 34
Nu pot fi salariați ai CNAS și ai caselor de asigurări de sănătate ori membri în consiliile de administrație ale acestor instituții persoanele care sunt administratori și/sau reprezentanți legali sau dețin acțiuni ori părți sociale în cadrul furnizorilor de servicii aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
Articolul 35
Persoanele care prin activitatea desfășurată au produs CNAS sau caselor de asigurări de sănătate prejudicii constatate și dovedite potrivit actelor normative în vigoare nu pot fi membri ai Consiliului de administrație al CNAS, ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări de sănătate sau angajați ai acestor instituții și nu pot intră în relații contractuale cu CNAS sau cu casele de asigurări de sănătate.
Articolul 36
Persoanele care se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute în prezentul capitol vor opta pentru una dintre funcțiile ocupate, în termen de 30 de zile de la crearea stării de incompatibilitate.
Capitolul VIII Drepturi salariale
Articolul 37
Salariații CNAS și ai caselor de asigurări de sănătate sunt salarizați potrivit prevederilor legale în materie aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual.
Articolul 38
CNAS poate angaja, în baza prevederilor
- Codul muncii, cu modificările ulterioare, consultanți de specialitate, în funcție de necesitățile apărute în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 5, în limita numărului maxim de posturi aprobat în condițiile legii.
În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul statut, membrilor Adunării reprezentanților a CNAS li se pot deconta cheltuielile ocazionate de participarea la ședințele organizate la sediul CNAS, în condițiile legii.
Articolul 39
Salarizarea președintelui și a vicepreședinților CNAS, precum și salariul și celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS sunt cele prevăzute în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 , cu modificările ulterioare, și se modifică în mod corespunzător ori de câte ori intervin reglementări noi în sistemul de stabilire a indemnizațiilor pentru funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat și, respectiv, secretar general.
Articolul 40
Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate, care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, pot beneficia de stimulente acordate din fondul constituit cu această destinație, potrivit legii.
Capitolul IX Arbitrajul
Articolul 41
CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România și cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România organizează Comisia centrală de arbitraj, care soluționează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate.
Articolul 42
Sediul Comisiei centrale de arbitraj este în municipiul București, Calea Călărașilor nr. 248, sectorul 3.
Articolul 43
Comisia centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegați numiți de CNAS și câte un delegat numit de Colegiul Medicilor din România și de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România.
Președintele Comisiei centrale de arbitraj este un arbitru acceptat de părți.
Articolul 44
Arbitrii Comisiei centrale de arbitraj sunt acreditați și înregistrați de Ministerul Sănătății, la solicitarea scrisă a conducerii CNAS, Colegiului Medicilor din România și Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România.
Articolul 45
Atribuțiile, organizarea și funcționarea Comisiei centrale de arbitraj se stabilesc prin Regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, elaborat de CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România și cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România și avizat de către Ministerul Justiției.
Capitolul X Serviciul medical
Articolul 46
În cadrul CNAS funcționează serviciul medical care este condus de un medic-șef.
La nivelul caselor de asigurări de sănătate funcționează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraților, care este condus de un medic-șef.
Articolul 47
Serviciul medical al CNAS are următoarele atribuții:
1. elaborează împreună cu Colegiul Medicilor din România criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurați; aceste criterii se actualizează ori de câte ori este nevoie și se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii;
2. monitorizează din punct de vedere al calității serviciilor contractate modul în care acestea se acordă de către toți furnizorii care intră în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
3. participă, din inițiativă proprie sau la solicitarea altor servicii și instituții, la elaborarea sau actualizarea documentelor ce se referă la acordarea serviciilor medicale și la protejarea asiguraților;
4. verifică, în condițiile legii, modul de prescriere a medicamentelor;
5. verifică și rezolvă reclamațiile și sesizările asiguraților referitoare la modul în care au fost asistați medical;
6. elaborează materiale și inițiază periodic acțiuni prin care este evaluată satisfacția asiguratului față de calitatea serviciilor medicale primite;
7. pe baza datelor și informațiilor obținute din teritoriu analizează și completează anual evidența structurii socio-demografice a asiguraților, cererea reală de servicii medicale, potențialul real al furnizorilor de servicii medicale, gradul de satisfacție al asiguraților;
8. participă, la solicitarea altor servicii sau instituții, la orice acțiune de control în domeniu;
9. verifică, în condițiile legii, corectitudinea întocmirii documentelor medicale de către furnizorii de servicii medicale;
10. controlează modul în care serviciile medicale din cadrul caselor de asigurări de sănătate își îndeplinesc atribuțiile;
11. îndeplinește alte atribuții prevăzute de actele normative.
Articolul 48
Serviciul medical al CNAS urmărește interesele asiguraților cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
Capitolul XI Relațiile cu asigurații
Articolul 49
CNAS și casele de asigurări de sănătate, prin structurile specifice, acordă consultanță și asistență gratuită asiguraților în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Articolul 50
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate asigurații beneficiază de un pachet de servicii de bază și au următoarele drepturi:
1. să aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitalicească ce le va acorda servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la care se asigură;
2. să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, în condițiile legii, suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate;
3. să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
4. să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;
5. să li se efectueze cel puțin un control profilactic în fiecare an, în funcție de sex și de grupa de vârstă căreia îi aparțin;
6. să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
7. să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale acreditate;
8. să beneficieze de servicii medicale de urgență;
9. să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică;
10. să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;
11. să beneficieze de dispozitive medicale și de alte materiale specifice;
12. să beneficieze de servicii și îngrijiri medicale la domiciliu.
Articolul 51
Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale stabilit în condițiile legii.
Articolul 52
Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuție și modalității de plată, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale.
Articolul 53
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii și al păstrării sănătății, asigurații vor fi informați permanent de către casele de asigurări de sănătate asupra mijloacelor de păstrare a sănătății, de reducere și de evitare a cauzelor de îmbolnăvire și asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool și tutun.
Articolul 54
Asigurații în vârstă de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecințe majore în morbiditate și mortalitate.
Neefectuarea în mod nejustificat de către asigurați a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligația de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ și de recuperare pentru afecțiunea nedepistată în timp. Prin contractul-cadru se stabilesc situațiile în care aceste costuri se suportă de asigurați, precum și stimulentele pentru asigurații care efectuează controalele medicale periodice preventive.
Articolul 55
Asigurații au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicațiilor ei, pentru recuperarea sau cel puțin pentru ameliorarea suferinței, după caz.
Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenți medicali și de alt personal sanitar acreditat, la indicația și sub supravegherea medicului.
Articolul 56
Asigurarea calității pachetului de servicii de bază pentru asigurați revine CNAS prin respectarea următoarelor măsuri:
1. acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori de servicii medicale acreditați conform legii, precum și cu medicii, asistenții medicali și cu alte categorii de personal acreditat;
2. existența unui sistem informațional corespunzător asigurării unei evidențe primare privind diagnosticul și terapia aplicată;
3. respectarea de către furnizorii de servicii medicale a criteriilor de calitate a asistenței medicale și stomatologice, elaborate de Colegiul Medicilor din România și de Ordinul Asistenților Medicali din România;
4. utilizarea pentru tratamentul afecțiunilor numai a medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
5. utilizarea materialelor sanitare și a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.
Articolul 57
Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum și cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale de cooperare în domeniul sănătății și științelor medicale beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de acordurile, înțelegerile, convențiile sau protocoalele încheiate între România și țara respectivă.
Cetățenii români aflați pe teritoriul acestor state beneficiază, în contrapartidă, de aceleași drepturi.
Articolul 58
CNAS este obligată să folosească, direct sau prin terți acreditați, orice mijloc de informare în masă pentru reprezentarea, informarea și susținerea intereselor asiguraților.
În vederea informării trimestriale a asiguraților, CNAS va edita și va publică materiale specifice și un raport anual de activitate.
Anexa -----
la statut
---------
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.