Decizia nr. 254/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 309/2002 22 mai 2002 (prevederi anume) privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul mili…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepție ridicată de Toader Trifan în Dosarul nr. 1.575/2004 al Curții de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21 aprilie 2005 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 10 mai 2005.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 martie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.575/2004, Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepție ridicată de Toader Trifan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prin textul de lege criticat legiuitorul a creat o vădită discriminare între cetățenii care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă în perioada 1950-1961. În acest sens apreciază că discriminarea constă în faptul că au fost excluși de la beneficiile legii cetățenii români care, în perioada arătată, au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă care nu au aparținut Direcției Generale a Serviciului Muncii, în speță, autorul excepției efectuând stagiul militar în cadrul detașamentelor Direcției Economice a fostului Minister al Forțelor Armate. Sub acest aspect arată că sfera de cuprindere a dispozițiilor cu caracter reparatoriu ar trebui să țină seama de condițiile concrete de muncă din perioada stagiului militar, iar nu de criterii formale, precum modul de organizare administrativă a fostelor detașamente de muncă.
Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat se referă, în mod expres, la subiecte speciale, respectiv numai la cei care au satisfăcut stagiul militar în anumite condiții nefavorabile, și anume detașamentele Direcției Generale a Serviciului Muncii, și nu la cei care au efectuat anumite activități productive sau munci ocazionale/sezoniere în cadrul unităților militare ca soldat, ca o practică adiacentă pregătirii militare și de luptă a soldatului din acea perioadă, cum este cazul autorului excepției. Ca atare, instanța consideră că, prin adoptarea acestei reglementări, nu se creează nici un privilegiu sau nici o discriminare, fiind vorba despre un act reparatoriu material și moral față de cei care au fost obligați la muncă forțată și nu la satisfacerea stagiului militar, prin pregătire pentru apărarea patriei. Totodată, instanța reține că argumentele invocate de autorul excepției reprezintă, de fapt, o propunere legislativă, de lege ferenda.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile
vizează acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de măsuri reparatorii, în exclusivitate acelei categorii de persoane care, în perioada 1950-1961, a efectuat stagiul militar prin munca prestată în cadrul detașamentelor de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii. Așa fiind, având în vedere principiile proprii de organizare a Direcției Generale a Serviciului Muncii, criteriile de selectare și condițiile în care s-a efectuat stagiul militar în cadrul respectivei instituții, legiuitorul a considerat că doar aceste persoane sunt îndreptățite să beneficieze de prevederile
Legii nr. 309/2002 , ceea ce nu contravine însă prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1). În susținerea punctului său de vedere, Guvernul invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv
Decizia nr. 213/2004 , arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 309/2002
față de art. 16 alin. (1) Constituție. De altfel, stabilirea categoriei de persoane care beneficiază de prevederile legale, precum și a drepturilor acordate acestora nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci o opțiune a legiuitorului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 din Legea nr. 309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 6 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:
"Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961."
În susținerea neconstituționalității acestui text de lege autorul excepției invocă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic, indiferent de situațiile diferite în care se găsesc subiecții de drept.
Așa fiind și întrucât situația juridică a persoanelor, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, a fost esențial diferită de aceea a altor categorii de persoane care au prestat muncă forțată în cadrul altor structuri organizate, în aceeași perioadă, recunoașterea unor drepturi doar pentru cei din prima categorie, cu titlu reparatoriu, nu constituie o discriminare, ci un tratament juridic diferențiat impus și justificat obiectiv de situațiile diferite în care s-au aflat beneficiarii.
De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate. Astfel, prin
Decizia nr. 213 din 4 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 9 iunie 2004, a statuat că, întrucât reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție nu este întemeiată.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepție ridicată de Toader Trifan în Dosarul nr. 1.575/2004 al Curții de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.