Decizia nr. 312/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Paula Florica Șerb și Vasile Beleca în Dosarul nr. 1.025/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal răspund autorii excepției, prin avocat Nicolae Bulai, lipsind părțile Societatea Comercială "Neptun" - S.A. din Câmpina, Societatea Comercială "Electroutilaj" - S.A. din Câmpina, Societatea Comercială "Metaleuroest" - S.R.L. din Câmpina, Societatea Comercială "Fotbal Petrolul Ploiești" - S.R.L. și Societatea Comercială "Aproved Construct" - S.R.L. prin lichidator Societatea Comercială "Expert" - S.A. din Arad, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată, arătând că sintagma "în cursul judecății", cuprinsă în textul de lege criticat, încalcă dreptul la apărare, precum și dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi. Ca urmare, această sintagmă ar trebui eliminată, iar părțile să poată fi reprezentate nu numai în această fază a procesului penal, ci și în cursul urmăririi penale, pentru o deplină asigurare a dreptului acestora la apărare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției, apreciind că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.025/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 din Codul de procedură penală, ridicată de Paula Florica Șerb și de Vasile Beleca în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma "în cursul judecății", cuprinsă în textul de lege criticat, creează o discriminare între cetățeni și încalcă dreptul la apărare, prin aceea că numai în această fază a procesului penal este posibilă reprezentarea părții, nu și în cursul urmăririi penale.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu restrânge sfera de aplicare a reprezentării convenționale numai la faza judecății, legiuitorul român reglementând expres cazuri de reprezentare a învinuitului sau inculpatului în cursul urmăririi penale. Chiar dacă legiuitorul român a ales, sub aspectul tehnicii legislative, să nu reglementeze într-un singur text de lege reprezentarea convențională în cursul urmăririi penale și al judecății, dar a prevăzut diferențiat condițiile aplicabilității acestei instituții juridice, nu se poate susține că prin aceasta s-a adus atingere drepturilor constituționale ale cetățenilor, respectiv egalității acestora în fața legii și a autorităților publice și dreptului la apărare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale referitoare la instituția reprezentării nu numai că nu încalcă prevederile constituționale, ci, dimpotrivă, constituie o garanție a desfășurării corecte a procesului penal, prin asigurarea drepturilor tuturor părților, inclusiv ale celor care nu sunt prezente la momentul încheierii unor acte procesuale. Se mai arată că există cadrul legal de exercitare a reprezentării în cursul urmăririi penale, aceasta putându-se realiza, cu excepția actelor cu caracter personal.

Guvernul apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, pentru aceleași considerente expuse pe larg de instanța de judecată. Se arată totodată că, urmare modificării

art. 174 din Codul de procedură penală prin dispozițiile Legii nr. 281/2003 , "legiuitorul a extins posibilitatea reprezentării pe tot parcursul procesului penal, indiferent de fazele acestuia, excepție făcând situațiile în care se efectuează audierea părților sau acte cu caracter strict personal".

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 174 din Codul de procedură penală nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și se aplică în mod egal tuturor părților în procesul penal, astfel încât nu poate fi reținută critica acestora în raport de dispozițiile art. 16 din Constituție. Se arată totodată că textul de lege criticat nu contravine sub nici un aspect dreptului părții de a fi asistată de un avocat ales sau numit din oficiu. Interzicerea, în anumite cazuri, a reprezentării învinuitului sau inculpatului nu constituie o îngrădire a dreptului la apărare și creează posibilitatea acestuia de a da explicații instanței și de a-și dovedi nevinovăția.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 174 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "În cursul judecății învinuitul și inculpatul, precum și celelalte părți pot fi reprezentați, cu excepția cazurilor în care prezența învinuitului sau inculpatului este obligatorie.

În cazurile în care legea admite reprezentarea învinuitului sau inculpatului, instanța de judecată, când apreciază necesară prezența învinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui."

Textele constituționale invocate în motivarea excepției au următorul cuprins:

- Art. 16 (Egalitatea în drepturi) alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 24 (Dreptul la apărare) alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat."

Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.

Curtea reține că încălcarea principiului egalității în drepturi există atunci când se aplică un tratament juridic diferit unor subiecte de drept aflate în situații identice sau similare. Or, dispozițiile procedural-penale care reglementează instituția reprezentării se aplică în mod egal tuturor părților din procesul penal - învinuitului, inculpatului, precum și celorlalte părți - fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reținută critica autorilor excepției întemeiată pe dispozițiile art. 16 din Constituție, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii.

Textul de lege criticat nu încalcă, de asemenea, nici dreptul la apărare, întrucât nu împiedică în nici un fel părțile să fie asistate de apărător, iar interzicerea, în anumite cazuri, a reprezentării învinuitului sau inculpatului nu constituie o îngrădire a dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, o concretizare a acestui drept, prezența personală a acestora fiind necesară tocmai pentru lămurirea tuturor aspectelor în raport cu care instanța se poate pronunța.

De altfel, autorii excepției sunt nemulțumiți de soluția legislativă consacrată de textul criticat, care, în opinia lor, ar trebui să reglementeze nu numai reprezentarea "în cursul judecății", ci și în cursul urmăririi penale. O asemenea critică excedează însă competenței Curții care, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "[...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Paula Florica Șerb și Vasile Beleca în Dosarul nr. 1.025/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2005.