Ordinul nr. 512/2005
privind Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel național a Rețelei de informații contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- OG nr. 67/2004 13 august 2004 privind instituirea la nivel național a Rețelei de informații contabile agricole
Vazand Referatul de aprobare nr. 61.873 din 23 iunie 2005,
având în vedere prevederile
art. 19 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004
privind instituirea la nivel național a rețelei de informații contabile agricole, aprobată cu modificări prin
ținând seama de precizările din adresa Institutului Național de Statistica nr. 34.255 din 16 iunie 2005,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 155/2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Articolul 1
Rețeaua de informații contabile agricole, denumita în continuare RICA, este un instrument bazat pe o ancheta anuală, efectuată după o metodologie specifică, pe un microesantion de exploatații agricole participante, în scopul evaluării activității tehnico-economice a acestora.
Articolul 2
RICA este una dintre sursele de date folosite pentru întocmirea de rapoarte necesare politicii agricole, privind situația agriculturii, a piețelor produselor agricole, precum și a veniturilor realizate de exploatatiile agricole în România, rapoarte prezentate anual Guvernului și Parlamentului.
Articolul 3
RICA se constituie, conform anexei nr. 1, din exploatatiile agricole participante, structurile teritoriale ale autorității competente, birourile de contabilitate și alte organizații/instituții implicate în RICA, menționate la art. 2 alin. (1) lit. c) și, respectiv, la
art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 .
Articolul 4
Pentru atingerea scopurilor, RICA efectuează colectarea de informații privind activitatea economică și producția destinată comercializării din exploatații agricole reprezentative, cu sau fără personalitate juridică, dar posesoare de evidente contabile.
Articolul 5
Universul exploatațiilor agricole, termen statistic folosit de ancheta structurală din agricultura pentru a defini ansamblul de unități aflate în observare, este reprezentat atât de exploatatiile care au cel puțin un hectar, cat și de cele care au mai puțin de un hectar, dar furnizează pieței o anumită parte din producție sau produc peste anumite praguri fizice.
Articolul 6
Câmpul de observare, termen menționat la
art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , se defineste ca partea universului care cuprinde numai exploatatiile agricole profesionale semnificative pentru a fi incluse în esantionul RICA.
Exploatatia profesională este o exploatatie agricolă suficient de mare încât să ofere o activitate de baza pentru șeful exploatatiei și un venit suficient pentru susținerea lui și a familiei sale. Exprimarea suficient de mare este redata prin dimensiunea economică.
Articolul 7
Exploatatiile profesionale sunt definite ca fiind acele exploatații agricole care au o dimensiune economică egala sau mai mare decât un prag, exprimat în unități de dimensiune europeană, denumite în continuare UDE.
UDE este unitatea de măsura de baza a dimensiunii economice a exploatatiei agricole, exprimată în termenii unei valori monetare pentru o perioadă de referința data care, pentru a rămâne pe deplin semnificativă în contextul tipologiei comunitare, este actualizată în mod regulat.
Articolul 8
Dimensiunea economică este determinata folosindu-se conceptul de marja bruta standard, denumita în continuare MBS, definită în
Decizia nr. 85/377/CEE
privind stabilirea unei tipologii comunitare a exploatațiilor agricole și menționată în anexa nr. 4 la
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 107/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003.
Articolul 9
Marja bruta a unei activități agricole vegetale sau animale reprezintă valoarea exprimată în lei sau în euro a producției brute, determinata pe baza prețurilor la poarta exploatatiei, din care sunt scăzute costurile specifice corespunzătoare obținerii acestei producții.
Articolul 10
MBS, parametru calculat prin convenție ca versiune simplificata a marjei brute, constituie baza pentru încadrarea fiecărei exploatații în clasa sa de dimensiune economică și corespunzător tipului sau de activitate agricolă, în tipologia comunitara a exploatațiilor agricole.
Articolul 11
MBS este un criteriu de natura economică exprimat în termeni monetari și reprezintă soldul între valoarea standard a producției brute și suma standard a anumitor costuri, denumite prin convenție costuri specifice proporționale, care pot fi alocate direct acestei producții.
Articolul 12
MBS este o valoare unitară: pentru fiecare producție vegetala ea corespunde suprafeței de un hectar (sau de un ar pentru ciuperci), pentru fiecare producție animala ea corespunde unui cap de animal (sau 100 de capete pentru păsări ori unui stup pentru albine).
Articolul 13
MBS a unei activități agricole corespunde situației medii din exploatatiile existente într-o regiune geografică data, medie calculată pentru o perioadă de referința care acoperă fie 3 sau 5 ani civili succesivi, fie 3 sau 5 campanii agricole succesive, urmărind atenuarea efectului fluctuatiilor de ordin conjunctural, intalnite în producția agricolă.
Articolul 14
Principiile și regulile de baza care permit calcularea coeficienților regionali MBS pentru stabilirea clasei de dimensiune economică a exploatațiilor agricole și clasificarea lor pe tip de activitate agricolă, conform Deciziei nr.
85/377/CEE
, sunt redate în anexa nr. 2.
Articolul 15
Dimensiunea economică a unei exploatații agricole reprezintă valoarea MBS totale a exploatatiei, exprimată în UDE, corespunzătoare sumei MBS calculate pentru fiecare dintre productiile vegetale ori animale obținute în exploatatia respectiva într-o perioadă de un an calendaristic sau an agricol.
Articolul 16
Clasa de dimensiune economică se stabilește prin împărțirea MBS totale a exploatatiei agricole la valoarea de 1 UDE = 1.200 euro, constituind un criteriu de baza pentru clasificarea exploatațiilor incluse în câmpul de observare.
Articolul 17
Clasele de dimensiune economică ale exploatațiilor agricole și limitele în UDE stabilite conform
Deciziei nr. 85/377/CEE
, modificată ulterior prin
Decizia nr. 99/725/CE
din 22 octombrie 1999, sunt redate în anexa nr. 3.
Articolul 18
Tipul de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploatatiei reprezintă sistemul de producție al unei exploatații agricole, care este caracterizat prin contribuția fiecăreia dintre activitățile respectivei exploatații la MBS totală a exploatatiei.
Articolul 19
Definirea tipurilor de activitate agricolă sau claselor de orientare tehnico-economică se bazează pe doua elemente: natura activităților în cauza, codificata conform listei caracteristicilor recenzate în cadrul anchetei structurale, și plafonul care delimiteaza clasele, exprimat în fracțiuni de 1/10, 1/4, 1/3, respectiv 2/3 din MBS totală a exploatatiei.
Articolul 20
Tipurile de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploatațiilor agricole se împart, în funcție de nivelul de detaliere solicitat, în: generale, principale, speciale și subdiviziuni ale unora dintre tipurile speciale.
Articolul 21
Clasificarea exploatațiilor corespunzând tipului general de activitate agricolă și, respectiv, tipului principal de activitate agricolă este redata în anexa nr. 2 la
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 107/2003 .
Articolul 22
Regiunile RICA, menționate la
art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , prezentate în anexa nr. 4, sunt identice cu regiunile de dezvoltare prevăzute în
art. 5 și 6 din Legea nr. 315/2004
privind dezvoltarea regionala în România, folosite pentru culegerea datelor statistice specifice și de Institutul Național de Statistica, denumit în continuare INS.
Articolul 23
Coeficienții regionali ai MBS sunt stabiliți pe bază de unități care se înscriu în cadrul general al nomenclaturii unităților teritoriale statistice (NUTS) compatibile cu cele folosite pentru anchetele comunitare și naționale asupra structurii exploatațiilor agricole și pentru rețeaua de informații contabile agricole.
Articolul 24
Pragul menționat în art. 7 alin. (1), exprimat în UDE, fixat de autoritatea competentă, este valoarea în euro de la care exploatatiile agricole care formează esantionul RICA pot fi selectate ca exploatații participante la rețea.
Articolul 25
Exploatatiile agricole participante la RICA, selectate conform planului elaborat de Agenția de legătură, sunt luate în studiu în baza acordului scris liber exprimat de conducerea exploatatiei agricole, respectându-se modelul redat în anexa nr. 5.
Articolul 26
Planul de selecție a exploatațiilor agricole participante la RICA trebuie să includă un număr minim de elemente care să permită validarea sa în raport cu obiectivele RICA, întrucât exploatatiile studiate intra și în sfera de activitate a anchetelor structurale și a recensamintelor naționale în agricultura.
Articolul 27
Pentru asigurarea reprezentativitatii exploatațiilor agricole în ansamblul lor, planul de selecție se bazează pe următoarele elemente:
a) caracteristicile surselor de referința statistica;
b) procedeele de stratificare a domeniului supus anchetei;
c) procedeele de stabilire a coeficientului de selecție pentru fiecare strat;
d) procedeele de selecție a exploatațiilor participante;
e) defalcarea exploatațiilor cel puțin pe tipurile principale de activitate agricolă;
f) perioada probabila a validității planului de selecție.
Articolul 28
Esantionul de exploatații agricole necesar pentru desfășurarea anchetei anuale RICA este stabilit în colaborare cu INS, pe baza datelor statistice existente și a metodologiei folosite de acesta pentru colectarea datelor privind ancheta structurală în agricultura.
Articolul 29
Planul de selecție a exploatațiilor agricole participante la RICA se înaintează de Agenția de legătură Comitetului Național RICA, pentru aprobare, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului contabil la care se referă.
Articolul 30
Raportul privind aplicarea planului de selecție a exploatațiilor participante la RICA, care include aspectele principale ale implementarii în teritoriu vizând numărul final al respondentilor, se transmite de Agenția de legătură Comitetului Național RICA, spre informare, în termen de 6 luni de la începerea anului contabil aferent.
Articolul 31
Agenția de legătură prevăzută la
art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004
este autoritatea care efectuează, sub coordonarea metodologică a INS, ancheta anuală necesară colectării informațiilor contabile de la exploatatiile agricole selectate ca exploatații participante la RICA.
Articolul 32
Autoritatea competența, stabilită la
art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , încheie, în limita resurselor bugetare, un contract de prestări de servicii cu Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române, desemnat în Documentul de poziție pentru cap. 7 - Agricultura ca organ de legătură, împreună cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Agenției de legătură.
Articolul 33
Agenția de legătură are, în completarea prevederilor
art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , următoarele atribuții:
a) asigura coordonarea și managementul tehnic și financiar al activităților din domeniu, în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare;
b) elaborează actele normative necesare pentru funcționarea RICA, conform prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 67/2004 ;
c) stabilește pragul economic pentru participarea exploatațiilor agricole la RICA;
d) stabilește câmpul de observare și esantionul RICA în colaborare cu INS;
e) stabilește modul de codificare a exploatațiilor agricole participante la RICA;
f) asigura confidențialitatea datelor RICA individuale și aplica sancțiunile prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 67/2004
în caz de încălcare;
g) asigura instruirea periodică a responsabililor RICA la nivel teritorial, precum și a personalului din exploatatiile agricole participante la RICA, prin organizarea de seminarii, conferințe, reuniuni de lucru;
h) verifica completarea formularelor-tip prevăzute în atribuțiile responsabililor RICA din cadrul direcțiilor pentru agricultura și dezvoltare rurală județene, centrelor/oficiilor de consultanța agricolă, birourilor de contabilitate, organizațiilor/instituțiilor contractante și returnează fișele incomplete sau cu abateri evidente, pentru refacere;
i) colectează, centralizează și proceseaza datele privind producția, profitabilitatea, structura costurilor și veniturilor în agricultura, realizate pe un esantion reprezentativ de exploatații agricole;
j) verifica prin deplasări în teritoriu îndeplinirea sarcinilor de către responsabilii RICA de la nivel teritorial;
k) analizează discrepantele înregistrate între planul de selecție și numărul de exploatații participante respondente, în vederea unei mai bune selectii în anul agricol următor;
l) identifica și promovează acțiuni de cooperare cu agențiile RICA similare din statele membre ale Uniunii Europene și din statele candidate, cu asociațiile de fermieri, asociațiile profesionale și interprofesionale.
Articolul 34
Colectarea informațiilor contabile de la exploatatiile agricole participante la RICA este efectuată de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale precizate la lit. B și C din anexa nr. 1 și de birourile de contabilitate sau organizațiile/instituțiile contractante menționate la
art. 9 și 14 din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 .
Articolul 35
Contractele prin care birourile de contabilitate sau organizațiile/instituțiile posibil contractante, precizate în anexa nr. 1 la lit. D-J, se angajează sa completeze fișele exploatațiilor agricole participante la RICA în schimbul unui onorariu standard se încheie în limita resurselor bugetare alocate anual în acest scop de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Articolul 36
Clauzele acestor contracte, care sunt aceleași pentru toate regiunile RICA și sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, includ cel puțin următorii termeni exprimati în mod explicit:
a) asumarea de către contractant a obligației de a completa fișele exploatațiilor în conformitate cu normele naționale;
b) asumarea de către contractant a obligației de a inainta fișele exploatațiilor în termenul prevăzut în contract;
c) asumarea de către contractant a obligației de a furniza Agenției de legătură toate informațiile pe care aceasta le poate solicita;
d) asumarea de către contractant a obligației de a nu divulga nici o dată contabila și nici alte detalii separate pe care le obține în timpul îndeplinirii sarcinilor sale sau care în mod incidental au legătură cu îndeplinirea sarcinilor sale în raport cu RICA;
e) asumarea de către toate persoanele implicate în îndeplinirea unor astfel de sarcini a conformarii față de obligațiile menționate în lit. a), b), c) și d) și luarea tuturor măsurilor necesare îndeplinirii acestor obligații.
Articolul 37
Pentru asigurarea caracterului strict confidențial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la RICA, responsabilii RICA județeni din structurile teritoriale ale autorității competente, precum și persoanele menționate la art. 36 lit. e) semnează în deplina cunoștința de cauza angajamentul de confidențialitate redat în anexa nr. 6 la prezentul ordin.
Articolul 38
Fișa exploatatiei agricole participante, menționată la
art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , se completează cu informațiile necesare în conformitate cu formularul-tip prevăzut de
Regulamentul nr. 1.837/2001/CE
.
Tipul de informații contabile care urmează să fie furnizate prin fișa exploatatiei, forma de prezentare, definițiile și instrucțiunile referitoare la acestea sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.
Articolul 39
Onorariul standard menționat la art. 35, fixat anual de autoritatea competentă, se plătește pentru fișa exploatatiei agricole predată în termenul stabilit prin contract, completată corespunzător cu date exacte faptic, înregistrate și prezentate conform formularului-tip aprobat.
Articolul 40
Onorariul standard se plătește în doua etape, respectiv prima transa de 50% se plătește la începutul fiecărui exercițiu financiar, iar în a doua transa se plătește diferența calculată inmultind valoarea onorariului standard cu numărul de fise ale exploatatiei, completate corect și recepționate în termen, din care se scade plata deja efectuată.
Articolul 41
Fondurile necesare RICA, prevăzute la
art. 20 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 , vor fi evidentiate în mod distinct pentru anul 2006 și următorii în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Articolul 42
Prezentul ordin împreună cu anexele nr. 1-6 care fac parte integrantă din acesta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur București, 28 iunie 2005. Nr. 512.
Anexa 1 STRUCTURA RICA
A. Exploatatiile agricole participante la Rețeaua de informații contabile agricole
B. Serviciile/compartimentele de dezvoltare rurală din cadrul direcțiilor județene pentru agricultura și dezvoltare rurală
C. Centrele/oficiile județene de consultanța agricolă din cadrul Agenției Naționale de Consultanța Agricolă
D. Birourile de contabilitate agricolă, pe măsura constituirii lor
E. Centrul de Economie Rurală - Buzau
F. Institutul de Economie Agrară din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei Române
G. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrară din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice
H. Unități de învățământ superior și/sau de cercetare agricolă sau economică
I. Asociații, federații, ligi, patronate, uniuni etc., existente în agricultura
J. Persoane fizice autorizate, agreate de Agenția de legătură RICA.
Anexa 2 PRINCIPIILE ȘI REGULILE DE BAZA PENTRU CALCULAREA MBS
1. Definiții și principii de calcul al MBS
1.1. Marja bruta standard (MBS) a unei producții este definită ca soldul între:
a) pe de o parte, valoarea standard a produsului agricol brut:
- produsul agricol brut cuprinde vânzările, prestațiile în natura și variatiile în stocuri; el conține produsul principal și eventualele produse secundare;
- include, de asemenea, subvențiile legate eventual de produse, de suprafețe și/sau de animale;
- nu cuprinde subvențiile exploatatiei care nu sunt prin definiție alocabile unui produs specific; și
b) pe de altă parte, costurile specifice proporționale care pot fi ușor alocate produsului, scăzând eventualele subvenții legate de intrari.
Nu fac parte din costurile care se deduc:
- costurile cu forta de muncă;
- costurile legate de mecanizare (reparații, amortismente etc.), carburanții și lubrifianții;
- costurile legate de clădiri;
- costurile muncilor efectuate de terți.
Datele care servesc la stabilirea acestor valori standard acoperă o perioadă de producție de 12 luni (fie un an civil, fie o campanie agricolă). Dacă perioada de producție a produselor vegetale și animale este mai mica sau mai mare decât 12 luni, s-a convenit la o convertire prin aducerea acestor valori la o perioadă de 12 luni consecutive.
1.2. Tratarea subvențiilor și taxelor
Valoarea monetara a producției brute trebuie să includă subvențiile legate direct de produse, suprafețe și animale. Orice subvenție legată de intrările pentru producție (consumuri intermediare) trebuie dedusă din costurile specifice. T.V.A. nu se ia în calcul nici în valoarea producției brute, nici în cea a costurilor specifice. Orice alta taxa legată de costurile specifice trebuie luată în calcul.
Subvențiile naționale sau regionale legate de produse, suprafețe sau animale sunt incluse în valoarea producției brute.
Trebuie luate în calcul numai subvențiile plătite exploatațiilor.
1.3. Produse luate în considerare
Coeficienții regionali ai MBS sunt calculati pentru fiecare caracteristica ce figurează în anchetele asupra structurii exploatațiilor agricole cuprinzând folosirea terenurilor și creșterea animalelor.
Sunt luate în considerare numai produsele agricole brute. În anumite cazuri, condiționarea sau transformarea unui produs agricol poate fi introdusă, în măsura în care aceste activități au loc în mod normal în exploatatie, în regiunea respectiva. Transformarea produselor agricole nu trebuie luată în discuție decât dacă aceasta activitate este direct legată de producție și nu poate fi separată de activitatea agricolă pura.
Pentru exemplificare, poate intră în calculul MBS transformarea următoarelor produse agricole:
- lapte în unt, crema, branza, iaurturi și alte produse lactate;
- vin în produse alcoolizate;
- carne de animale în pate, pate gras, alte produse legate de transformarea carnii. Orice cheltuiala de condiționare sau de transformare a produselor care părăsesc exploatatia este deci inclusă în costuri.
1.4. În scopul valorificării suprafețelor furajere ale unei exploatații care nu deține erbivore, se pot calcula coeficienți regionali MBS pentru toate productiile furajere, respectiv pentru plante furajere prasitoare, plante furajere neprasitoare, pajiști permanente și pășuni, necuprinzand pășunile sarace.
Într-o exploatatie, dacă erbivorele sunt mai multe în raport cu baza furajera, deci exista deficit furajer, lipsa de furaje trebuie compensata prin cumpărări. În acest caz se aplică animalelor care depășesc capacitatea furajera a exploatatiei coeficienți regionali specifici ai MBS care țin cont de aceste cheltuieli suplimentare.
1.5. Pentru calculul MBS irigarea trebuie considerată ca un mod de cultura ca și agricultura tradiționala sau biologica.
Culturile succesive secundare pot fi valorizate prin MBS. De culturile succesive care au o mare importanța se va tine cont în calculul pentru MBS ale culturilor principale.
Producția gradinilor familiale, nefiind destinată în mod normal vânzărilor, are, în general, MBS egala cu zero. Totuși, dacă sunt regiuni unde contribuția din grădinile familiale la producția bruta a exploatatiei nu poate fi neglijata, se determina un coeficient regional MBS în conformitate cu regulile de baza.
2. Dispoziții speciale pentru produsele vegetale
2.1. Producția bruta este constituită din produse principale, cum sunt boabele de cereale, rădăcinile de sfecla etc. Ea cuprinde, de asemenea, produsele secundare, cum sunt paiele de cereale, precum și subvențiile legate direct de produse sau de suprafețe.
2.2. Pentru sectorul vegetal, din valoarea producției brute trebuie scăzute următoarele costuri specifice: semințe și material săditor, achiziționate sau produse în exploatatie; îngrășăminte achiziționate; produse pentru protecția culturilor; diverse cheltuieli specifice care includ: apa pentru irigații, încălzirea serelor, solariilor, uscarea produselor, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.
Costurile specifice sunt stabilite pe baza prețurilor de livrare la poarta exploatatiei, fără T.V.A., și cu scăderea subvențiilor legate de elementele acestor costuri.
Precizări:
- Semințe și material săditor
Cheltuielile corespunzând semințelor și materialului săditor conțin semințele și plantele produse în exploatatia agricolă, evaluate pe baza prețurilor de ieșire din exploatatie, precum și cele cumpărate de pe piața la prețurile de vânzare către exploatatie.
- Îngrășăminte și produse de protecție a culturilor
Sunt scăzute din producția bruta numai costurile ingrasamintelor și produselor de protecție cumpărate.
- Energie pentru încălzire, uscare și curatare
Sunt scăzute costurile cu combustibilii și electricitatea folosite pentru uscare, încălzire și curatare, precum și costurile muncilor efectuate de terți pentru uscare.
Nu trebuie scăzute din valoarea monetara a producției brute următoarele costuri: costurile cu forta de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparațiile și amortizarea mașinilor, carburanții și lubrifianții, costurile legate de clădiri, produsele pentru amendarea terenurilor obținute în exploatatie (de exemplu: gunoiul de grajd și ingrasamintele verzi, varul, turba etc.), muncile efectuate de terți, cu excepția celor pentru plantarea sau defrișarea culturilor permanente și a celor pentru uscare.
În privinta culturilor principale, producția bruta pentru 12 luni corespunde, în general, unei singure recolte, în timp ce, în cazul culturilor horticole, producția bruta pentru 12 luni poate corespunde mai multor culturi succesive.
Pentru culturile permanente (pomi, viță de vie etc.) s-a convenit luarea în calcul a întregii perioade de cultura cu scopul de a stabili:
a) producția anuală bruta medie;
b) costurile specifice proporționale medii respective.
Aceste costuri specifice trebuie să includă costurile de plantare și, dacă este cazul, de defrișare, respectiv cheltuielile efectuate cu muncile executate de terți pentru acestea.
3. Dispoziții speciale pentru produsele animale
3.1. Coeficienții regionali MBS pentru produsele animale sunt calculati pe cap de animal. Datele de baza folosite pentru stabilirea MBS, respectiv producția bruta și costurile specifice proporționale, sunt, de asemenea, calculate pe cap de animal. Pentru păsări MBS sunt calculate la 100 de capete, iar pentru albine, pe stup.
Producția bruta conține produsele principale, cum sunt: laptele, carnea și ouăle. Ea este, de asemenea, constituită din produse secundare, cum sunt viteii nou-născuți și lana oilor. În privinta animalelor reproducatoare este vorba despre valoarea animalelor de reforma, corectată cu un coeficient de reforma mediu anual. Pentru animalele la ingrasat este vorba despre valoarea de vânzare a animalului matur, iar dacă animalul nu a atins stadiul final se folosește valoarea creșterii medii anuale. În producția bruta trebuie, de asemenea, incluse subvențiile legate direct de produse. Gunoiul de grajd nu se considera produs secundar al producției animale.
3.2. Pentru productiile animaliere, costurile specifice care se scad din valoarea monetara a producției brute sunt următoarele: costuri de înlocuire a septelului; furaje concentrate și de volum, achiziționate sau produse în exploatatie; diverse cheltuieli specifice care includ: cheltuieli cu serviciile sanitar-veterinare, cheltuieli pentru monta și însămânțare artificiala, realizarea de teste, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.
Costurile specifice sunt stabilite pe baza prețurilor de livrare către exploatatia agricolă, fără T.V.A., și scăzând subvențiile legate de elementele acestor costuri.
Precizări
În privinta alimentației erbivorelor se face o distincție între furajele grosiere și furajele concentrate.
Consumul de furaje concentrate cuprinde furajele produse în exploatatie, evaluate la prețul de ieșire din aceasta, și furajele cumpărate, evaluate pe baza prețurilor de livrare către exploatatie.
Consumul de furaje grosiere include atât furajele produse în exploatatie, evaluate pornindu-se de la costurile specifice ale semințelor, ingrasamintelor, pesticidelor etc., cat și pe cele cumpărate, evaluate pe baza prețurilor de livrare către exploatatia agricolă.
Nu trebuie scăzute din valoarea monetara a producției brute următoarele costuri: costurile cu forta de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparațiile și amortizarea mașinilor, carburanții și lubrifianții, costurile legate de clădiri, muncile efectuate de terți, cu excepția celor pentru uscarea furajelor care trebuie deduse.
Pentru produsele a căror perioada de producere este sub 12 luni consecutive (de exemplu, alte porcine și gaini pentru carne) perioada este extinsă la 12 luni. În privinta animalului și a producției de carne pentru care perioada de producere este mai mare de un an se calculează MBS pentru 12 luni (de exemplu, gaini ouatoare).
MBS ale productiilor animaliere trebuie să fie stabilite pentru un animal de vârsta medie care da o producție medie și reprezintă clasa de vârsta respectiva. În calcularea MBS pentru caracteristica vaci de lapte, producția bruta cuprinde valoarea medie a vacii de lapte de reforma, împărțită cu numărul mediu de ani în lactatie, valoarea producției medii anuale de lapte de vacă și valoarea medie a vitelului nou-născut.
Anexa 3 CLASELE DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ
ale exploatațiilor agricole și limitele în UDE, conform Deciziei 99/725/CE ┌───────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐ │ Clasa │ Limite în UDE │ Denumirea claselor │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ I │ <2 │ Foarte mici │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ II │ >=2 și <4 │ │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ III │ >=4 și <6 │ Mici │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ IV │ >=6 și <8 │ │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ V │ >=8 și <12 │ Mijlocii mici │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┤ │ │ VI │ >=12 și <16 │ │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ VII │ >=16 și <40 │ Mijlocii mari │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ VIII │ >=40 și <100 │ Mari │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ IX │ >=100 și <250 │ Foarte mari │ ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ X │ >=250 │ Extra │ └───────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘
Anexa 4 REGIUNILE RICA
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numărul Denumirea regiunii regiunii Județele componente ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Sud-Muntenia Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Sud-Vest-Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureș ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 Centru Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 București-Ilfov Municipiul București și județul Ilfov ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 5 Exploatatia agricolă ................
Localitatea .........................
Județul .............................
ACORD
pentru participarea la Rețeaua de informații contabile agricole (RICA)
Subsemnatul ........, șef al exploatatiei, accept sa furnizez toate datele necesare stabilirii dimensiunii economice a exploatatiei și încadrării în tipologia comunitara, solicitate de responsabilul RICA județean. Consimt la colectarea datelor tehnico-economice ale exploatatiei în condiții de totală confidențialitate, începând cu data semnării prezentului acord.
Data
Șeful exploatatiei,
............
.....................
Persoana desemnată pentru furnizarea informațiilor necesare
Numele și prenumele .......................................
Funcția în exploatatie ...................................
Telefon/fax ..............................................
Anexa 6 ANGAJAMENT DE CONFIDENȚIALITATE
Subsemnatul/Subsemnata ........, responsabil/responsabilă RICA pentru județul ............, ma angajez prin prezentul angajament de confidențialitate la următoarele:
1. sa aplic întocmai prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 67/2004
privind instituirea la nivel național a Rețelei de informații contabile agricole, aprobată cu modificări prin
2. sa asigur păstrarea caracterului confidențial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la rețea înscrise în formularul-tip stabilit în acest scop, utilizând metodologia și semnificatia specifică a caracteristicilor și a celorlalte date conform cu instrucțiunile din R 1.837/2001;
3. să-mi insusesc și sa respect cu strictețe prevederile
art. 15 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 67/2004 ;
4. sa asigur completarea acordurilor de participare de către exploatatiile agricole participante la RICA în conformitate cu esantionul anual planificat și sa respect perioadele și termenele de lucru stabilite prin ordinele și instrucțiunile specifice;
5. sa efectuez lucrările de colectare, completare, verificare și centralizare a datelor privind activitatea desfășurată de exploatatiile agricole din județ participante la RICA, în scopul asigurării unor date corecte și complete;
6. conform cu metodele convenite, sa transmit structurii de resort din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale formularele-tip pentru verificarea corectitudinii completării, inclusiv orice informație relevanta solicitată.
Ținând seama de cele de mai sus, semnez în deplina cunoștința de cauza prezentul angajament de confidențialitate.
Data Semnatura
........... ..................
---------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.