HG nr. 101/1997
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Anexa din 12 iulie 2005 12 iulie 2005 cuprinzând fișele tehnice ale măsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1, 4.2 d…
Articolul 1
Se aprobă Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
În termen de doua luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele fizice și juridice care exploatează surse, construcții și instalații centrale de alimentare cu apa potabilă sau de ape minerale utilizate pentru cura interna vor lua măsuri de protecție sanitară a acestor surse, construcții și instalații, în conformitate cu prevederile prezentelor norme, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității acestor ape.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemnează:
Ministrul apelor,
pădurilor și protecției mediului,
Ioan Oltean
Ministrul lucrărilor publice
și amenajării teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul sănătății,
Ștefan Iosif Dragulescu
NORME SPECIALE
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
În jurul surselor de apa, lucrărilor de captare, construcțiilor și instalațiilor de alimentare cu apa potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor și namolurilor terapeutice, în conformitate cu
art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996
se instituie zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrologica în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității acestora.
Articolul 2
Sunt supuse protecției sanitare următoarele obiective:
1. sursele de apa din acviferele subterane sau din apele de suprafața, folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabilă a populației, a agenților economici din industria alimentara și farmaceutica, instituții social-culturale, asigurarea igienei și sănătății populației;
2. zacamintele de ape minerale folosite pentru cura interna;
3. lacurile și namolurile terapeutice;
4. lucrările de captare, construcțiile de inmagazinare, stațiile de pompare, aductiunile și rețelele de distribuție a apei potabile;
5. instalațiile de tratare a apei, în vederea aducerii ei la condiții de potabilitate;
6. instalațiile de imbuteliere a apelor minerale folosite pentru cura interna, precum și instalațiile de exploatare a namolului terapeutic.
Articolul 3
Protecția sanitară a obiectivelor prevăzute la art. 2 se realizează prin aplicarea măsurilor de protecție a calității apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum și prin instituirea în teren a următoarelor zone de protecție, cu grade diferite de risc față de factorii de poluare, și anume:
1. zona de protecție sanitară cu regim sever;
2. zona de protecție sanitară cu regim de restrictie;
3. perimetrul de protecție hidrogeologica.
Articolul 4
Zonele de protecție prevăzute la art. 3 vor fi instituite obligatoriu, o dată cu punerea în funcțiune a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor prevăzute la art. 2. În aceste zone se impun, diferențiat, restrictii specifice în scopul evitării contaminarii sau impurificarii apelor.
Articolul 5
Zona de protecție sanitară cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor prevăzute la art. 2, unde este interzisă orice folosință sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau la impurificarea acesteia.
Pentru sursele de alimentare cu apa din subteran, zona de protecție sanitară cu regim sever se extinde în toate direcțiile în jurul punctului de prelevare a apei - foraj sau dren - și în sensul amonte, pe direcția de curgere a fluxului subteran, pentru izvoare.
Articolul 6
Zona de protecție sanitară cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecție sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecție, în funcție de condițiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calității apei.
Limitele zonei de protecție cu regim de restrictii vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu mențiunea: zona de protecție sanitară.
Articolul 7
Perimetrul de protecție hidrogeologica, cel mai îndepărtat de punctul de prelevare a apei, limitrof zonei de protecție sanitară cu regim de restrictii, are rolul de a asigura protecția față de orice substanțe greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare.
Articolul 8
Documentațiile tehnice întocmite pentru lucrările de exploatare a surselor de apa potabilă, a zăcămintelor de apa minerala folosită pentru cura interna, a lacurilor și namolurilor terapeutice, precum și pentru construcțiile și instalațiile de alimentare cu apa potabilă vor cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile pentru instituirea zonelor de protecție.
Documentațiile de urbanism elaborate și aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu harti cu marcarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologica. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentații, ce se întocmesc potrivit legii, vor include și protecția sanitară graduala a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii acțiunilor specifice de conservare.
Capitolul 2 Factorii ce reprezintă riscuri de impurificare a apei potabile și mecanismul impurificarii
Articolul 9
Procesul de contaminare sau de impurificare a apei poate avea loc ca urmare a activității umane, economice și sociale, principalele riscuri de contaminare sau de impurificare a apei, ce trebuie prevenite, fiind:
1. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
2. impurificarea chimica cu:
a) substanțe fitofarmaceutice provenite din combaterea dăunătorilor în agricultura și silvicultura;
b) substantele chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici, ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol și reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, substanțe colorante, cianuri, metale grele și altele asemenea;
c) contaminarea cu substanțe radioactive;
d) poluarea termica.
Articolul 10
Influența factorilor de impurificare sau de contaminare poate fi micșorată prin fenomenele de autoepurare și de dilutie și poate fi evitata prin măsuri speciale de interdicție a unor activități în zonele de protecție sanitară și de utilizare cu restrictii a terenurilor din zonele de protecție sanitară.
Capitolul 3
Indicații tehnice pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară a surselor de alimentare cu apa potabilă din subteran și de ape minerale utilizate pentru cura interna
Articolul 11
În vederea excluderii oricărei posibilități de impurificare sau de contaminare a apei, dimensionarea zonelor de protecție se va efectua în conformitate cu normativele tehnico-sanitare și cu cele privind protecția și exploatarea zăcămintelor de ape minerale, precum și cu luarea în considerare a factorilor locali - naturali și artificiali - care pot interveni în contaminarea sau în impurificarea apei și anume:
1. obiectivele social-economice existente în vecinătatea captarilor și potențialul de impurificare pe care îl reprezintă;
2. dispoziția și caracteristicile geologice și geotehnice ale straturilor situate deasupra acviferelor captate;
3. adîncimea stratului acvifer și caracteristicile sale hidrogeologice;
4. caracteristicile morfologice ale zonei;
5. regimul debitelor de apa preluate din captarea respectiva;
6. condițiile de calitate a apelor de suprafața, în cazurile în care acviferele sunt imbogatite artificial cu astfel de ape;
7. utilizarea suprafețelor de teren aferente captarii.
Articolul 12
Studiile hidrogeologice ce se vor elabora pentru dimensionarea zonelor de protecție vor respecta instrucțiunile aprobate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. În toate cazurile, cunoașterea mediului natural prin care circulă apa și a calităților organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale acesteia este indispensabila, configurația zonelor de protecție fiind stabilită prin reprezentari cartografice.
Pentru dimensionarea zonelor de protecție se iau în considerare următoarele criterii hidrogeologice:
a) capacitatea de purificare asigurata de formațiunile acoperitoare;
b) extinderea ariei în care se înregistrează scaderi ale nivelurilor apelor subterane în timpul exploatării;
c) timpul de tranzit și viteza reală de curgere în acvifer;
d) distanta rezultată din calcule hidrodinamice;
e) condițiile la limita ale acviferului.
Articolul 13
Principiile de dimensionare a zonelor de protecție au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare în funcție de condițiile specifice fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecția corespunzătoare gradului lor de risc:
a) la dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restrictii se utilizează, de regula, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apa hidrodinamic active, folosindu-se în calcule caracteristicile și parametrii hidrogeologici ai acviferului; mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever a surselor subterane se determina astfel încât să fie asigurată o durată de parcurgere de minimum 20 de zile, pentru orice picatura de apa, presupusa contaminata, care s-ar infiltra, la limita acestei zone și ar ajunge la locul de captare a apei. Aceasta distanta va fi de minimum 50 m în amonte și de 20 m în aval de captare. Zona de protecție sanitară cu regim de restrictie pentru sursele subterane va fi astfel dimensionata încât să asigure protecția față de contaminarea bacteriana și impurificarea chimica, luând în considerare o durată de 50 de zile pentru parcurgerea distantei de la punctul de infiltrare până la limita zonei de protecție sanitară cu regim sever;
b) dimensionarea perimetrului de protecție hidrogeologica se face prin calcule având în vedere aria de regenerare a resursei naturale exploatate prin lucrările de captare.
La dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restrictii a captarilor de ape minerale pentru cura interna se vor respecta și normele privind protecția hidrogeologica și exploatarea rațională a zăcămintelor de ape minerale.
Articolul 14
Pentru a răspunde tuturor necesităților de protecție, întrucît redimensionarea ulterioară a celor trei zone este dificil de realizat, se vor delimita areale suplimentare de protecție - suplimente de siguranță - și, după caz, o subimpartire a perimetrului de protecție hidrogeologica, denumit în continuare zona III, în zonele III A și III B, în funcție de extinderea areala mare a acviferului, de grosimea mica a zonei de aeratie și de vitezele mari de curgere a apei în acvifer.
Articolul 15
Pentru acviferele de adîncime la care depozitele acoperitoare conferă arealelor o protecție naturala împotriva factorilor poluanti, iar în vecinătatea lucrărilor de captare s-au luat toate măsurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificarii apelor subterane, protecția sanitară se realizează numai prin instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever.
Articolul 16
Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise pentru aductiunea apei, precum și bazine de infiltrare sau alte amenajări, în scopul realizării realimentarii artificiale a acviferului exploatat, vor fi incluse integral în zona de protecție sanitară cu regim sever a lucrărilor de captare.
Articolul 17
Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aductiuni și rețele de distribuție, se va imprejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populației, animalelor și utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire acele zone care se găsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice, datorită configurației terenului.
Capitolul 4 Mărimea zonelor de protecție sanitară a captarilor din surse de suprafața
Articolul 18
Zona de protecție sanitară cu regim sever și zona de protecție sanitară cu regim de restrictii se vor institui în funcție de condițiile locale, astfel încât să fie redusă la minimum posibilitatea de inrautatire a calității apei la locul de priza.
Articolul 19
Pentru captarile din riuri, zona de protecție sanitară cu regim sever va fi determinata după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi de:
a) pe direcția amonte de priza, 100 m;
b) pe direcția aval de ultimele lucrări legate de priza, 25 m;
c) lateral, de o parte și de alta a prizei, 25 m.
Când dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate măsuri constructive compensatorii.
Pentru captarile din lacuri, zona de protecție sanitară cu regim sever va avea următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare:
a) radial, pe mal, 100 m;
b) radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.
Articolul 20
Zona de protecție sanitară cu regim sever se va imprejmui pe maluri, iar pe suprafața apei se va marca prin geamanduri sau prin alte semne convenționale vizibile. Pentru instalațiile de aductiune a apei, zona de protecție sanitară cu regim sever va fi delimitata prin borne cu plăcuțe avertizoare. Suprafața dintre cele doua rinduri de borne va fi păstrată curata, prin grija proprietarilor și a vecinilor proprietății.
Capitolul 5 Măsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecție hidrogeologica
Articolul 21
Măsurile de protecție au drept scop sa împiedice contaminarea sau impurificarea apei cu substanțe și organisme periculoase pentru sănătate sau cu cele care, deși nu sunt periculoase pentru sănătate, pot modifica proprietățile naturale ale apelor utilizate ca surse de apa potabilă, a zăcămintelor de ape minerale folosite pentru cura interna și a namolurilor terapeutice.
Articolul 22
Pe terenurile situate în perimetrele de protecție hidrogeologica se interzic următoarele activități:
1. În zona III B de protecție:
a) evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier;
b) amplasarea de centrale nucleare sau de unități care evacueaza ape radioactive;
c) amplasarea de unități industriale care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare, precum rafinarii, industrie siderurgica, industrie chimica, pielarie, uzine militare, dacă apele evacuate de acestea nu sunt în totalitate epurate;
d) depozitarea, staționarea sau introducerea în subteran a substanțelor radioactive sau a altor substanțe poluante provenite din activitatea industriala, ca: fenoli, gudroane, detergenti, substanțe fitosanitare, petrol și reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranti, cianuri, metale toxice etc.;
e) efectuarea de irigații cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate.
2. În zona III A de protecție hidrogeologica:
a) toate activitățile menționate ca restrictii pentru zona III B de protecție;
b) amplasarea de unități zootehnice, abatoare;
c) depozitarea pe sol și întrebuințarea de stimulenti de creștere, substanțe fitosanitare pentru protecția plantelor și pentru lupta împotriva dăunătorilor în agricultura și silvicultura;
d) amplasarea de stații de epurare și infiltrare de ape reziduale;
e) amplasarea de locuințe, spitale, stațiuni turistice, chiar dacă dispun de canalizare, dacă apele reziduale nu sunt epurate în totalitate și evacuate din zona III A de protecție în condiții depline de siguranță;
f) depozitarea de substanțe poluante, cu excepția depozitelor de combustibili pentru încălzirea locuințelor și pentru unitățile agricole, cu condiția respectării măsurilor de siguranță pentru prevenirea poluarii, amplasarea de puncte de transfer și comercializare a combustibililor lichizi sau a oricăror substanțe poluante ce pot vicia calitatea apelor subterane;
g) amplasarea de aeroporturi, unități militare și efectuarea de manevre militare;
h) amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deșeuri, cimitire de mașini;
i) vidanjarea cisternelor ce transporta ape fecaloid-menajere;
j) infiltrarea sau injectarea de ape de răcire;
k) executarea de descopertari prin care stratul acoperitor, protector, al acviferului este îndepărtat;
l) amplasarea de cimitire umane sau pentru animale;
m) amplasarea de triaje de cale ferată;
n) executarea de foraje și lucrări miniere pentru prospecțiuni, explorari și exploatări de petrol, gaze, ape minerale, sare, substanțe radioactive etc.
Capitolul 6 Măsuri cu privire la exploatarea și amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecție sanitară cu regim de restrictie
Articolul 23
Terenurile cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de către deținătorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea:
a) utilizării ingrasamintelor naturale;
b) utilizării substanțelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza într-un timp mai scurt de 10 zile;
c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;
d) crescatoriilor de animale și depozitarii de gunoaie animale.
În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă a terenurilor cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim de restrictie, pe aceste terenuri sunt interzise:
a) toate activitățile menționate ca restrictii pentru zonele III B și III A de protecție;
b) executarea de construcții pentru activități industriale și agricole, precum: grajduri, silozuri de cereale, depozite de îngrășăminte și de substanțe fitosanitare etc.;
c) amplasarea de santiere de construcții și depozite de materiale aferente;
d) amplasarea de cai rutiere, linii de garare, parcari și alte unități de transport de mărfuri;
e) amplasarea de campinguri, terenuri de sport, stranduri;
f) spalarea mașinilor și efectuarea schimburilor de ulei;
g) balastiere, exploatări de turba, cariere de piatra și orice alte lucrări prin care se diminuează stratul acoperitor;
h) realizarea de activități miniere prin care se indeparteaza stratul protector, se produc explozii ce produc fisuri sau se creează posibilitatea acumularii de apa;
i) pasunatul animalelor și insilozarea nutreturilor;
j) folosirea ingrasamintelor naturale sau de sinteza, precum și depozitarea lor în spații deschise, unde pot fi spalate de apele din precipitatii și antrenate în subteran;
k) amplasarea de sere;
l) depozitarea de carburanți, lubrifianți, combustibili solizi - lemne și cărbuni;
m) transportul pe conducte de ape uzate și substanțe poluante de orice fel;
n) amplasarea de bazine pentru ape reziduale, puțuri absorbante, haznale cu groapa simpla;
o) executarea de lucrări de canalizare și drenaje;
p) amplasarea de iazuri piscicole.
Articolul 24
Pentru sursele existente și în cazuri bine justificate, se admit exceptari de la prevederile art. 23, cu avizul inspectoratelor de poliție sanitară și medicina preventivă și cu respectarea următoarelor condiții:
a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clădirilor de locuit și a obiectivelor economice și social-culturale;
b) captarea apelor de siroire prin canale adecvate și dirijarea lor în afară zonei de protecție sanitară de restrictie;
c) desființarea puțurilor absorbante, a haznalelor și a latrinelor.
Capitolul 7 Măsuri cu privire la utilizarea suprafețelor incluse în zonele de protecție sanitară cu regim sever
Articolul 25
Terenurile cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării și întreținerii sursei, construcției și instalației de alimentare cu apa.
Articolul 26
În zonele de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise toate activitățile menționate pentru zonele III B și III A de protecție și pentru zona de protecție sanitară cu regim de restrictie, precum și:
a) amplasarea de construcții sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei și a instalațiilor;
b) efectuarea de explozii și de excavații de orice fel;
c) depozitarea de materiale, cu excepția celor strict necesare exploatării sursei și a instalației. În aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preintimpina pătrunderea în sol a oricăror substanțe impurificatoare;
d) traversarea zonei de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepția celor ce se colectează prin canalizarea aferentă obiectivului protejat. În aceste cazuri, se vor lua măsuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare.
Articolul 27
În zonele de protecție sanitară cu regim sever, instituite pentru apele de suprafața, sunt, de asemenea, interzise:
a) deversarea de ape uzate, chiar dacă sunt epurate complet;
b) navigarea și acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora și acostarea plutelor și a lemnului flotant, în alte condiții decît cele stabilite la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever;
c) pescuitul și scaldatul;
d) recoltarea ghetii și moraritul pe apa, precum și adaparea animalelor.
Articolul 28
În zona de protecție sanitară cu regim sever se vor lua următoarele măsuri de protecție constructive și de exploatare:
a) cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puțin suprafața de teren aferentă zonei de protecție sanitară cu regim sever, cu toate drepturile ce decurg;
b) nu sunt permise nici un fel de intervenții asupra stratului de sol activ și depozitelor acoperitoare ale acviferului;
c) terenul aferent zonei sanitare cu regim sever de protecție va fi protejat împotriva eroziunii și inundațiilor;
d) toate lucrările vechi de excavații deschise și galerii, canale, puțuri, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potențial poluant.
Articolul 29
Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecție sanitară cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase și de pomi fructiferi, în condiții care să nu provoace degradarea lucrărilor de alimentare cu apa.
Pe terenurile agricole din zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise:
a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice și a substanțelor fitofarmaceutice;
b) irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;
c) culturile care necesita lucrări de îngrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;
d) pasunatul.
Articolul 30
Lucrările și instalațiile de captare a apei vor fi aparate împotriva inundațiilor prin lucrări specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captarilor de mal, întreaga arie aferentă zonei de protecție sanitară cu regim sever va fi indiguita, cu respectarea normelor tehnice specifice.
Capitolul 8 Măsuri referitoare la protecția sanitară a construcțiilor și instalațiilor
Articolul 31
Dimensionarea zonei de protecție sanitară cu regim sever pentru stațiile de pompare, instalațiile de imbunatatire a calității apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, stații de dezinfectii și altele asemenea -, stațiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarelor ingropate, aductiunile și rețelele de distribuție etc. se va face cu respectarea următoarelor limite minime:
a) statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
b) instalații de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalației;
c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
d) conducte de aductiune, 30 m față de orice sursa potențiala de contaminare;
e) rețele de distribuție, 3 m.
Articolul 32
Distanta de protecție sanitară a aductiunilor va putea fi micșorată până la 10 m în cazul în care traseele aductiunilor se situeaza în amonte de zona impurificata. Se considera amonte și aval în raport cu direcție de curgere a curentului de apa subteran, cît și cu direcția de siroire a apelor meteorice.
Articolul 33
La intersectia aductiunilor de apa potabilă sau de ape minerale pentru cura interna sau imbuteliere cu canalele de ape uzate sau meteorice, aductiunile de apa potabilă, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului, asigurindu-se o distanta între ele de minimum 0,40 m pe verticala.
În aceste zone de traversare, aductiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte și de alta a punctului de intersectie în pământuri permeabile - nisipuri, pietrisuri etc.
Articolul 34
Distanta pe orizontala dintre aductiunile de apa potabilă sau minerala și orice conducte de canalizare, cu care au traseu paralel, trebuie să fie de minimum 3 m.
În cazuri excepționale, când condițiile menționate mai sus nu pot fi respectate, se vor lua măsuri speciale pentru prevenirea exfiltrarii apei din canale.
Articolul 35
În cazul în care rețelele de apa potabilă se intersectează cu canale de ape uzate menajere sau industriale sau când sunt situate la mai puțin de 3 m de aceste canale, rețeaua de apa potabilă se va aseza totdeauna mai sus decît acestea, cu condiția de a se realiza adîncimea minima pentru prevenirea inghetului.
Pentru cazuri cu totul excepționale, când nu se pot îndeplini condițiile de mai sus, se vor lua măsuri speciale care să prevină exfiltrarea apelor din canale.
Articolul 36
Se interzice orice fel de legătură permanenta sau ocazionala între rețeaua de apa potabilă și rețelele de apa nepotabila.
Articolul 37
Se interzice trecerea conductelor de apa potabilă sau de ape minerale pentru cura interna prin cămine de vizitare a rețelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin puțuri absorbante, haznale etc.
Capitolul 9 Supravegherea comportării acviferelor în exploatare
Articolul 38
Pentru asigurarea folosirii rationale și a protecției resurselor de apa împotriva supraexploatarii și modificării calităților naturale organoleptice, fizico-chimice, biologice și bacteriologice, proiectantul va avea în vedere amplasarea și executarea, în interiorul zonelor de protecție, de foraje de control și observatie.
Deținătorul lucrărilor de captare va efectua în aceste foraje un program de observații și măsurători privind evoluția nivelurilor apelor subterane și a calității acestora, transmițând aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome "Apele Române", în conformitate cu prevederile
art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996 .
Articolul 39
Supravegherea modificărilor regimului cantitativ și calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecție hidrogeologica a lucrărilor de captare se face prin rețeaua hidrogeologica naționala, parte componenta a rețelei naționale de observații pentru gospodărirea apelor aflată în administrarea Regiei Autonome "Apele Române".
Capitolul 10 Sancțiuni
Articolul 40
Nerespectarea prezentelor norme atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală a persoanelor vinovate.
Capitolul 11 Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 41
Pentru lucrările, construcțiile și instalațiile prevăzute la art. 2 pct. 4-6 și aflate în funcțiune, pentru care nu s-au dimensionat și instituit zonele de protecție, aceasta se va face la reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
Articolul 42
În situația restringerii sau încetării funcționarii unor lucrări existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face conform reglementărilor în vigoare, pentru a se evita utilizarea acestor lucrări la evacuarea de ape uzate în subteran.
Articolul 43
În vederea avizării din punct de vedere al gospodăririi apelor a documentațiilor tehnice pentru dimensionarea și instituirea zonelor de protecție a lucrărilor de captare pentru apa potabilă din subteran, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului împreună cu Ministerul Sănătății vor desemna specialiști hidrogeologi autorizați - experți hidrogeologi -, care vor aviza documentațiile ce au ca obiect amplasarea și executarea unor lucrări noi de captare a apelor subterane, dezvoltarea sau modernizarea celor existente, dacă prin aceasta se modifica condițiile avizului anterior. Expertul hidrogeolog va întocmi un raport al cărui conținut va fi stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Concluziile raportului vor conține justificarea avizului favorabil sau defavorabil și recomandări privind supravegherea comportării în exploatare a acviferului și posibilitatea de intervenție în caz de poluare accidentala.
Articolul 44
În cazurile în care se va constata ca, din cauze neprevăzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferă protecția necesară, la cererea inspectorilor de poliție sanitară și a inspectorilor pentru protecția apelor, cei care exploatează obiectivele prevăzute la art. 2 vor lua măsuri pentru redimensionarea zonelor de protecție.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.