Metodologia din 22 iulie 2005

Activitatea de evaluare în vederea acreditării este realizată de Comisia Națională de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar, denumită în continuare Comisia națională, și de comisiile de evaluare și acreditare a învățământului preuniversitar județene și a municipiului București, denumite în continuare comisii județene, care funcționează în subordinea acesteia.

Activitatea Comisiei naționale și a comisiilor județene se desfășoară cu respectarea prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 87/1998 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 196/1999 , și ale

Hotărârii Guvernului nr. 858/2002 .

În vederea obținerii acreditării, unitatea de învățământ preuniversitar autorizată depune la Comisia națională sau la comisiile județene, după caz, o cerere-tip, însoțită de un raport de autoevaluare, care trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) studiu privind stadiul de dezvoltare a unității de învățământ preuniversitar, precum și eficiența internă și externă a acesteia (de la autorizarea de încredere până la momentul respectiv);

b) noul proiect de dezvoltare instituțională, în baza diagnozei realizate și prin comparație cu proiectul inițial; proiectul va fi realizat pe termen de 5 ani și va fi avizat de consiliul local și, după caz, de comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social pentru formarea profesională;

c) fișă instituțională-tip;

d) copie de pe autorizația de încredere;

e) acte patrimoniale, respectiv lista spațiilor deținute în proprietate (se vor anexa copii de pe actele de proveniență) și lista obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe aflate în proprietatea unității de învățământ (se va menționa proveniența acestora, respectiv data de înregistrare);

f) acte privind baza materială închiriată (copii de pe contractele de închiriere, valabile cel puțin 2 ani sau cu posibilități de prelungire);

g) acte privind asigurarea condițiilor de securitate și igienico-sanitare, respectiv copie de pe autorizația sanitară de funcționare pentru fiecare dintre spațiile utilizate în procesul instructiv-educativ (vizată pentru anul școlar în curs) și copie de pe avizul PSI pentru fiecare dintre spațiile utilizate în procesul instructiv-educativ (în perioada de valabilitate);

h) acte privind încadrarea cu personal de conducere, personal didactic, personal didactic auxiliar, personal administrativ, de la data obținerii autorizării de încredere până la data solicitării acreditării (copii de pe statele de funcții), și acte care atestă participarea acestora la cursuri de formare continuă;

i) copie de pe planul de școlarizare aprobat și realizat de la data obținerii autorizării de încredere până la data solicitării acreditării;

j) acte privind curriculumul utilizat pe ultimul ciclu de învățământ (se va anexa declarația directorului unității de învățământ privitoare la curriculumul utilizat; în cazul în care se folosesc planuri și programe de învățământ alternative, acestea se vor anexa în copie; de asemenea, se va anexa copie de pe curriculumul în dezvoltare locală, cu avizul inspectoratului școlar județean/al municipiului București);

k) acte financiar-contabile, respectiv certificatul de înregistrare fiscală a unității de învățământ autorizate, bilanțul contabil pentru fiecare an financiar de la data obținerii autorizării de încredere până la data solicitării acreditării, ultima balanță analitică de verificare financiar-contabilă, tipul de contract de școlarizare încheiat cu părinții/elevii în fiecare an din ultimul ciclu de învățământ (dacă este cazul) și copia rapoartelor anuale de activitate și financiar-contabile;

l) acte privind rezultatele elevilor, performanțele obținute la concursuri și olimpiade școlare, rezultatele obținute la testările naționale, examenele de bacalaureat și de finalizare a studiilor, după caz, și situațiile privind inserția absolvenților pe piața forței de muncă, după caz;

m) acte privind inspecțiile și controalele efectuate în unitatea de învățământ în perioada de funcționare provizorie, conform Registrului de procese-verbale de inspecții, precum și rapoartelor de constatare;

n) copii de pe protocoalele/acordurile de colaborare, de pe declarațiile de parteneriat între școală și autoritățile locale sau alte organisme, instituții, agenți economici, de la data obținerii autorizării de încredere până la data solicitării acreditării;

o) copie de pe ordinul de plată a taxei de evaluare.

Datele conținute în raportul de autoevaluare sunt asumate, sub semnătură și cu aplicarea sigiliului școlii, de către conducerea unității de învățământ preuniversitar.

Raportul de autoevaluare este înregistrat și verificat de personalul din aparatul propriu al Comisiei naționale, respectiv de președinții comisiilor județene, după caz.

În cazul în care din documentația depusă lipsesc documente dintre cele menționate la alin. (1), se comunică unității de învățământ preuniversitar necesitatea completării documentației, în termen de 15 zile de la înregistrare, sub sancțiunea respingerii cererii de acreditare ca inadmisibilă.

Experții din aparatul propriu al Comisiei naționale, respectiv președinții comisiilor județene, după caz, întocmesc fișa de expertiză a documentelor din raportul de autoevaluare, în maximum 20 de zile de la înregistrarea acestuia.

Raportul de autoevaluare se completează, după caz, cu datele și informațiile suplimentare solicitate de Comisia națională, în conformitate cu criteriile și cu standardele naționale de evaluare și de acreditare.

Președinții comisiilor județene pot solicita sprijinul personalului din aparatul propriu al Comisiei naționale în realizarea expertizei documentației de evaluare. După întocmirea fișei de expertiză, președinții comisiilor județene comunică în scris Comisiei naționale, în maximum 5 zile, principalele date privind cererea adresată, numărul raportului de autoevaluare și solicită un observator pentru desfășurarea vizitei de evaluare.

Fișa de expertiză se pune la dispoziția membrilor Comisiei naționale, respectiv ai comisiilor județene, după caz.

Procedurile de evaluare în vederea acreditării se derulează în conformitate cu prevederile

art. 7 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 858/2002 , în baza criteriilor și a standardelor naționale de evaluare și de acreditare.

Comisia națională se organizează pe subcomisii de evaluare și acreditare, denumite în continuare subcomisii, în conformitate cu prevederile

art. 9 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 87/1998 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 196/1999 , și ale

art. 4 alin. (1) lit. c) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 858/2002 .

Subcomisiile efectuează vizite în teren, în baza deciziei președintelui, emisă conform hotărârii Comisiei naționale.

În cadrul vizitelor de evaluare subcomisiile verifică documentația cuprinsă în raportul de autoevaluare, îndeplinirea criteriilor și a standardelor naționale de evaluare și de acreditare, precum și respectarea legislației în domeniul învățământului de către unitatea de învățământ preuniversitar respectivă.

Subcomisiile întocmesc un raport de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ/specializare/calificare profesională evaluat/evaluată.

Pentru unitățile de învățământ de nivel liceal și postliceal, Comisia națională, întrunită în ședință ordinară, analizează rapoartele de evaluare întocmite de subcomisiile desemnate și propune acordarea/neacordarea acreditării pentru fiecare specializare/calificare profesională evaluată.

Propunerea Comisiei naționale se înaintează ministrului educației și cercetării în vederea emiterii ordinului de acordare/neacordare a acreditării pentru fiecare specializare/calificare profesională evaluată.

Pentru unitățile de învățământ de nivel preșcolar, primar, gimnazial, precum și pentru școlile de arte și meserii, președinții comisiilor județene înaintează Comisiei naționale propunerea acestora de acordare/ neacordare a acreditării, raportul de autoevaluare al unității de învățământ evaluate și copia de pe raportul de evaluare întocmit, în maximum 15 zile de la încheierea vizitei de evaluare.

Președintele Comisiei naționale, în baza verificării documentelor menționate la alin. (1), precum și în baza raportului de constatare întocmit de membrul Comisiei naționale desemnat ca observator, în conformitate cu prevederile

art. 4 alin. (1) lit. g) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 858/2002 , validează/invalidează propunerea comisiilor județene pentru nivelul respectiv.

Validarea propunerii de acordare/neacordare a acreditării se comunică în scris președinților comisiilor județene, în termen de 15 zile de la primirea documentelor.

În cazul invalidării propunerii, președintele Comisiei naționale comunică în scris președinților comisiilor județene, în termen de 15 zile de la primirea documentelor, motivele de invalidare.

Președinții comisiilor județene prezintă inspectorului școlar general raportul de evaluare, propunerea comisiilor județene pentru nivelul respectiv și comunicarea de validare a propunerii, primită de la președintele Comisiei naționale. În situația invalidării propunerii, președinții comisiilor județene au obligația de a prezenta inspectorului școlar general motivele de invalidare comunicate de președintele Comisiei naționale.

În baza documentelor menționate la alin. (5) inspectorul școlar general emite decizia de acordare/ neacordare a acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar respectivă.

Rapoartele de evaluare în vederea acreditării constituie înscrisuri publice, cu toate consecințele prevăzute de lege, și se aduc la cunoștință unității de învățământ preuniversitar evaluate, în termen de 30 de zile de la emiterea ordinului ministrului educației și cercetării, respectiv a deciziei inspectorului școlar general privind acordarea/neacordarea acreditării.

Ordinul ministrului educației și cercetării privind acreditarea/neacreditarea unității de învățământ preuniversitar evaluate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia inspectorului școlar general privind acreditarea grădinițelor, școlilor primare, gimnaziale, precum și a școlilor de arte și meserii se face publică la nivel local, în conformitate cu prevederile

art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 87/1998 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 196/1999 .

Unitățile de învățământ preuniversitar particular cu specializări/calificări profesionale acreditate sunt persoane juridice de drept privat cu capacitate deplină de exercițiu. Pentru specializările/calificările profesionale acreditate, acestea pot organiza examene de absolvire, pot gestiona și emite diplome și/sau alte acte de studii.

Diplomele eliberate de unitățile de învățământ preuniversitar pentru absolvenții specializărilor/calificărilor profesionale acreditate sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.

În primii 5 ani după obținerea acreditării, unitățile de învățământ preuniversitar acreditate se supun controalelor anuale ale Comisiei naționale, respectiv ale comisiilor județene, după caz, pentru asigurarea calității procesului de învățământ. Pentru aceste controale nu se percep taxe.

Controalele care vor fi efectuate în unitățile de învățământ acreditate pot fi anunțate instituțiilor în cauză cu cel mult 3 zile înaintea efectuării lor.

Comisia de control este alcătuită din 1-2 persoane, membre ale Comisiei naționale sau ale comisiilor județene, după caz.

În comisia de control pot fi desemnate persoane cu atribuții în domeniu din cadrul Ministerului Educației și Cercetării și/sau al inspectoratului școlar județean/al municipiului București.

Rapoartele de constatare ale comisiilor de control se aduc la cunoștință unităților de învățământ controlate, în termen de 30 de zile de la finalizarea controlului.

Unitățile de învățământ preuniversitar care se supun evaluării periodice depun, la solicitarea Comisiei naționale sau a comisiilor județene, după caz, documentația corespunzătoare prevăzută la art. 3.

În vederea verificării datelor din raportul de autoevaluare și a definitivării rapoartelor de evaluare, președintele Comisiei naționale sau președinții comisiilor județene pot dispune efectuarea vizitelor de evaluare.

Rapoartele de evaluare devin înscrisuri publice, după analizarea și aprobarea lor în plenul Comisiei naționale, cu toate consecințele prevăzute de lege.

Hotărârile Comisiei naționale, respectiv ale comisiilor județene, cu privire la acordarea/neacordarea acreditării pentru fiecare nivel de învățământ se adoptă prin vot secret, cu o majoritate simplă din numărul total al membrilor.

Ședințele ordinare ale Comisiei naționale sunt statutar constituite în cazul întrunirii a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor.

Subcomisiile sunt alcătuite, de regulă, din 3-4 membri ai Comisiei naționale sau ai comisiei județene, pentru nivelul de învățământ solicitat, după caz.

Subcomisiile, respectiv comisiile județene, după caz, efectuează în cursul unui an școlar cel puțin două vizite de evaluare, în baza deciziei președinților acestora, emisă conform hotărârii Comisiei naționale. La aceste vizite pot participa și alți membri decât cei desemnați inițial.

Inspectoratele școlare județene/al municipiului București efectuează la unitatea de învățământ preuniversitar respectivă inspecții școlare succesive la toate disciplinele cuprinse în planul de învățământ, în cursul anului școlar în care se solicită acreditarea.

Copiile de pe procesele-verbale ale inspecțiilor școlare efectuate de inspectoratele școlare județene/al municipiului București constituie anexă la raportul de evaluare al Comisiei naționale sau al comisiilor județene, după caz.

La activitățile de evaluare ale Comisiei naționale participă, cu statut de observator, președinții comisiilor județene sau, în situații excepționale, unul dintre inspectorii școlari, membru în comisiile județene, special desemnat de către președinți.

La activitățile de evaluare ale comisiilor județene participă, cu statut de observator, un membru al Comisiei naționale, în baza deciziei președintelui acesteia, emisă conform hotărârii Comisiei naționale.

La activitățile de evaluare/control ale Comisiei naționale, respectiv ale comisiilor județene, după caz, poate participa, cu statut de observator, reprezentantul organizației sindicale care este majoritară în unitatea de învățământ preuniversitar respectivă.