Reguli din 18 august 2005

Capitolul I Transport de animale vii la abator

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abatoare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

a) în timpul colectării și transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără sa li se cauzeze suferințe inutile;

b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenți importanti pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite aceasta.

Capitolul II Cerințe pentru abatoare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcția, configurația și echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate ongulate domestice întrunesc următoarele cerințe:

a) abatoarele trebuie să aibă facilități de cazare adecvate și igienice sau, dacă clima permite, tarcuri de asteptare ce sunt ușor de curatat și dezinfectat. Aceste facilități trebuie să fie dotate cu echipamente pentru adaparea animalelor și, dacă este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie să compromita siguranța alimentelor;

b) acestea trebuie să aibă facilități sau, dacă clima permite, tarcuri, ce se pot închide separat pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate și construite astfel încât să se evite contaminarea altor animale, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, considera că nu sunt necesare astfel de amenajări;

c) mărimea facilităților de cazare trebuie să asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea acestora trebuie să faciliteze inspecțiile ante-mortem, incluzând identificarea animalelor sau a grupurilor de animale.

2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie:

a) să aibă un număr suficient de spații corespunzătoare operațiunilor efectuate;

b) să aibă o încăpere separată pentru golirea și curatarea stomacurilor și intestinelor, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza separarea în timp a acestor operațiuni dintr-un anumit abator, de la caz la caz;

c) să asigure separarea în spațiu sau timp a următoarelor operațiuni:

(i) asomarea și sangerarea;

(îi) în cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea și flambarea;

(iii) eviscerarea și toaletarea ulterioară;

(iv) manipularea intestinelor și a burtilor curate;

(v) prepararea și curatarea altor organe, în special manipularea capetelor jupuite, dacă aceste operațiuni nu au loc pe linia de tăiere;

(vi) ambalarea organelor;

(vii) livrarea carnii;

d) să aibă instalații ce previn contactul între carne și pardoseli, pereți și dispozitive de fixare;

e) să aibă linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate să permită înaintarea continua a procesului de tăiere și sa evite contaminarea incrucisata între diferitele părți ale liniei de tăiere. Atunci când funcționează mai mult de o linie de tăiere în aceeași clădire, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor pentru a se preveni contaminarea incrucisata.

3. Abatoarele trebuie să aibă facilități pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.

5. Este necesar sa existe facilități ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte și facilități separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.

6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajări corespunzătoare pentru curatarea, spalarea și dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totuși, abatoarele nu trebuie să aibă aceste spații și amenajări dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite aceasta și dacă exista în apropiere spații și amenajări autorizate oficial.

7. Abatoarele trebuie să aibă facilități ce se pot incuia, destinate tăierii animalelor bolnave și suspecte. Acest lucru nu este esențial dacă aceasta tăiere are loc în alte întreprinderi autorizate pentru acest scop de autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, sau la sfârșitul perioadei normale de tăiere.

8. Dacă balegarul sau conținutul tractusului digestiv este depozitat în abator, trebuie să existe o zona specială ori un loc pentru acest scop.

9. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate cu posibilitate de închidere, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de către serviciul veterinar.

Capitolul III Cerințe pentru unități de transare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca unitățile de transare ce manipuleaza carne de ongulate domestice:

1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin:

a) permiterea unei înaintări continue a operațiunilor; sau

b) asigurarea separarii între diferitele loturi de producție;

2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate și a carnii neprotejate, cu excepția cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare și modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne;

3. au sali de transare echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerințele prevăzute la cap. V;

4. au echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate pentru a preveni răspândirea contaminarii;

5. au facilități pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura de cel puțin 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

Capitolul IV Igiena tăierii

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate animale ongulate domestice trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. După sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie să fie intarziata în mod nejustificat, cu excepția cazului în care, din motive de bunastare, animalelor trebuie să li se asigure o perioadă de odihnă înainte de tăiere.

2. a) Carnea provenită de la animale, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere într-un abator.

b) În incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepția:

(i) animalelor care au fost supuse tăierii de necesitate în afară abatorului, în conformitate cu cap. VI;

(îi) animalelor tăiate la locul de producție, în conformitate cu secțiunea a III-a;

(iii) vânatului salbatic, în conformitate cu secțiunea a IV-a cap. II.

c) Carnea provenită de la animale care sunt supuse tăierii ca urmare a unui accident într-un abator poate fi utilizata pentru consum uman dacă, pe baza inspecției, nu sunt constatate leziuni grave, altele decât cele datorate accidentului.

3. Animalele sau, atunci când se considera corespunzător, fiecare lot de animale expediat pentru tăiere trebuie să fie identificate astfel încât să poată fi urmărită originea acestora.

4. Animalele trebuie să fie curate.

5. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucțiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , pentru a se asigura ca acea inspecție ante-mortem a fiecărui animal înainte de a fi tăiat este efectuată în condiții corespunzătoare.

6. Animalele introduse în sala abatorului trebuie să fie tăiate fără întârziere nejustificată.

7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea și alta toaletare trebuie să fie efectuate fără întârziere nejustificată și într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special:

a) traheea și esofagul trebuie să rămână intacte în timpul sangerarii, cu excepția cazului tăierii conforme cu un ritual religios;

b) în timpul indepartarii pieilor și a lanii:

(i) trebuie să fie evitat contactul dintre suprafața externa a pielii și carcasa;

(îi) operatorii și echipamentele ce vin în contact cu suprafața externa a pielii și a lanii nu trebuie să între în contact cu carnea;

c) trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conținutului tractusului digestiv în timpul și după eviscerare și pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizată cat mai curând posibil după asomare;

d) îndepărtarea ugerului nu trebuie să genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.

8. Trebuie să fie efectuată jupuirea completa a carcasei și a altor părți ale corpului destinate pentru consum uman, cu excepția animalelor din specia porcine, a capetelor și a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine și viței. Capetele și picioarele trebuie să fie manipulate astfel încât să se evite contaminarea altor carnuri.

9. Când nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie să li se îndepărteze imediat parul. Trebuie să fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizați pentru aceasta operație numai aditivi autorizați. Animalele din specia porcine trebuie, după aceea, să fie dusate bine cu apa potabilă.

10. Carcasele nu trebuie să conțină contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie să fie îndepărtată fără întârziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.

11. Carcasele și organele nu trebuie să vina în contact cu pardoseala, cu pereții sau cu platformele de lucru.

12. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucțiunile autorității competente, pentru a se asigura ca inspecția post-mortem a tuturor animalelor tăiate este efectuată în condiții adecvate, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .

13. Până la finalizarea inspecției post-mortem, părțile unui animal tăiat supus unei astfel de inspecții trebuie:

a) sa rămână identificabile ca aparținând unei anumite carcase;

b) sa nu vina în contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspecției post-mortem. Totuși, penisul trebuie să fie îndepărtat imediat, cu condiția ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.

14. Ambii rinichi trebuie să fie degajati din grasimea ce îi acoperă. De asemenea, în cazul animalelor din speciile bovine, porcine și solipede, trebuie să fie îndepărtată capsula perirenala.

15. Dacă sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat în același container înainte de terminarea inspecției post-mortem, întregul conținut trebuie să fie declarat impropriu pentru consum uman, dacă carcasa unuia sau mai multor animale în cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.

16. După inspecția post-mortem:

a) tonsilele animalelor din speciile bovine și solipede trebuie să fie indepartate în mod igienic;

b) părțile improprii pentru consumul uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din zona curata a întreprinderii;

c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman și subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman;

d) viscerele sau părți ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepția rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza în alt fel.

17. După terminarea tăierii și a inspecției post-mortem, carnea trebuie să fie depozitata în conformitate cu cerințele prevăzute la cap. VII.

18. Când sunt destinate pentru prelucrare ulterioară:

a) stomacurile trebuie să fie oparite sau curatate;

b) intestinele trebuie să fie golite și curatate;

c) capetele și picioarele trebuie să fie jupuite sau oparite și depilate.

19. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie și de vanat salbatic, trebuie să fie luate măsuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie în timp, fie în spațiu, a operațiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie să fie disponibile facilități separate pentru recepția și depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie tăiat la ferma și pentru vanat salbatic.

20. Dacă abatorul nu are facilități ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilitățile utilizate pentru a tăia astfel de animale trebuie să fie curatate, spalate și dezinfectate sub supraveghere oficială, înainte să fie realizată taierea altor animale.

Capitolul V Igiena în timpul transarii și dezosarii

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea și dezosarea carnii de ongulate domestice are loc în conformitate cu următoarele cerințe:

1. În abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi secționate în semicarcase sau sferturi de carcase, iar semicarcasele, în nu mai mult de trei porțiuni întregi. Transarea și dezosarea ulterioară trebuie să fie efectuate într-o unitate de transare.

2. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure, în special, ca:

a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spații de lucru în mod ritmic, după cum este necesar;

b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, tăierii în felii sau în piese, ambalarii și impachetarii, carnea este menținută la o temperatura sub 3°C pentru organe și 7°C pentru alta carne, prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depășește 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;

c) atunci când spațiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operațiunilor privind diferitele specii, fie în timp, fie în spațiu.

3. Carnea poate fi dezosata și transata înainte ca aceasta sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), în conformitate cu cap. VII pct. 3.

4. De asemenea, carnea poate fi dezosata și transata înainte sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), atunci când sala de transare este situata în același loc cu spațiile de tăiere. În acest caz, carnea trebuie să fie transferata la sala de transare, fie direct din spațiile de tăiere, fie după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare. Imediat după ce este transata și, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b).

Capitolul VI Taierea de urgenta în afară abatorului

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, carnea provenită de la ongulate domestice ce sunt supuse tăierii de urgenta în afară abatorului poate fi utilizata pentru consum uman numai dacă aceasta este conformă cu următoarele cerințe:

1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie să fi suferit un accident ce a împiedicat transportul acestuia la abator din motive de bunastare.

2. Un medic veterinar trebuie să efectueze o inspecție ante-mortem a animalului.

3. Animalul tăiat și sangerat trebuie să fie transportat la abator în condiții igienice și fără întârziere nejustificată. Îndepărtarea stomacului și a intestinelor, dar fără o alta toaletare, poate să aibă loc la fața locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer îndepărtat trebuie să însoțească animalul la abator și trebuie să fie identificat ca aparținând acelui animal.

4. Dacă trec mai mult de doua ore între tăiere și sosirea la abator, animalul trebuie să fie refrigerat. Atunci când condițiile climatice permit aceasta, nu este necesară refrigerarea activa.

5. Animalul tăiat trebuie să fie însoțit până la abator de o declarație furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalul, precizând identitatea animalului și indicând orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de administrare și perioadele de asteptare.

6. Animalul tăiat trebuie să fie însoțit până la abator de declarație emisă de medicul veterinar, indicând rezultatul favorabil al inspecției ante-mortem, data, ora și motivul tăierii de urgenta, precum și natura oricărui tratament administrat animalului de medicul veterinar.

7. Animalul tăiat trebuie să fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspecției post-mortem, efectuată la abator, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , incluzând orice teste suplimentare solicitate în cazul tăierii de urgenta.

8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să urmeze orice instrucțiuni pe care medicul veterinar oficial le poate furniza după inspecția post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.

9. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot pune pe piața carne provenită de la animale ce sunt supuse tăierii de urgenta, cu excepția cazului în care aceasta poarta o marca de sănătate specială ce nu poate fi confundata nici cu marca de sănătate prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , nici cu marca de identificare prevăzută în secțiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate să fie pusă pe piața numai în România, ca țara în care are loc taierea, și în conformitate cu legislația naționala.

Capitolul VII Depozitare și transport

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca depozitarea și transportul carnii de ongulate domestice au loc în conformitate cu următoarele cerințe:

1. a) Inspecția post-mortem trebuie să fie urmată imediat de refrigerare în abator, pentru a se asigura o temperatura în toată carnea ce nu depășește 3°C pentru organe și 7°C pentru alta carne, de-a lungul unei curbe de refrigerare ce asigura o scădere continua a temperaturii, cu excepția cazului în care alte prevederi specifice stabilesc altfel. Totuși, carnea poate fi transata și dezosata în timpul refrigerarii, în conformitate cu cap. V pct. 4.

b) În timpul operațiunilor de refrigerare trebuie să existe o ventilație adecvată, pentru a se preveni condensul la suprafața carnii.

2. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 și să fie păstrată la acea temperatura în timpul depozitarii.

3. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 înainte de transport și sa rămână la acea temperatura în timpul transportului. Totuși, transportul poate avea loc dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza aceasta, pentru a permite obținerea de produse specifice, cu condiția ca:

a) un astfel de transport să aibă loc în conformitate cu cerințele pe care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, le specifică în ceea ce privește transportul de la o întreprindere la alta;

b) în fapt, carnea sa părăsească imediat abatorul sau sala de transare situata în același loc cu spațiile de tăiere, iar transportul sa nu dureze mai mult de doua ore.

4. Carnea destinată pentru congelare trebuie să fie congelata fără întârziere nejustificată, ținându-se cont, atunci când este necesar, de o perioadă de stabilizare înainte de congelare.

5. Carnea neambalata trebuie să fie depozitata și transportată separat de carnea ambalata, cu excepția cazului în care aceasta este depozitata sau transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare și modul de depozitare ori transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne.

Capitolul I Transportul animalelor vii la abator

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abator trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

a) în timpul colectării și transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără să se cauzeze suferințe inutile;

b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenți de importanța pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite aceasta;

c) custile pentru livrarea animalelor la abator și modulele, atunci când sunt utilizate, trebuie să fie confectionate dintr-un material rezistent la coroziune și trebuie să fie ușor de curatat și de dezinfectat. Imediat după golire și, dacă este necesar, înainte de reutilizare, toate echipamentele utilizate pentru colectarea și livrarea animalelor vii trebuie să fie curatate, spalate și dezinfectate.

Capitolul II Cerințe pentru abatoare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcția, configurația și echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate păsări sau animale lagomorfe întrunesc următoarele cerințe:

1. Acestea trebuie să aibă o încăpere sau un spațiu acoperit pentru recepția animalelor și pentru inspecția acestora înainte de tăiere.

2. Pentru a se evita contaminarea carnii, acestea trebuie:

a) să aibă un număr suficient de încăperi corespunzătoare operațiunilor efectuate;

b) să aibă o încăpere separată pentru eviscerare și toaletare ulterioară, incluzând adăugarea de condimente la toate carcasele întregi de pasare, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza, de la caz la caz, separarea în timp a acestor operațiuni dintr-un anumit abator;

c) să asigure separarea în spațiu sau în timp a următoarelor operațiuni:

(i) asomarea și sangerarea;

(îi) deplumarea sau jupuirea și eventual oparirea;

(iii) expedierea carnii;

d) au instalații ce previn contactul direct între carne și pardoseala, pereți și echipamente;

e) au linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate pentru a permite înaintarea continua a procesului de tăiere și pentru a evita contaminarea incrucisata între diferitele părți ale liniei de tăiere. Atunci când funcționează mai mult de o linie de tăiere în aceleași clădiri, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor, pentru a se preveni contaminarea incrucisata.

3. Abatoarele trebuie să aibă facilități pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.

5. Este necesar sa existe facilități ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte și facilități separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.

6. Este necesar sa existe un loc separat cu facilități corespunzătoare pentru curatarea, spalarea și dezinfectarea:

a) echipamentelor de transport, cum ar fi custile;

b) mijloacelor de transport.

Aceste spații și facilități nu sunt obligatorii pentru lit. b) dacă exista în apropiere spații și amenajări autorizate oficial.

7. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate ce se poate incuia, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizarea exclusiva de către serviciul veterinar.

Capitolul III Cerințe pentru unități de transare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca aceste unități de transare ce manipuleaza carne de pasare sau de animale lagomorfe:

a) sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin:

(i) permiterea unei înaintări continue a operațiunilor;

sau

(îi) asigurarea separarii între diferitele loturi de producție;

b) au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate sau neprotejate, cu excepția cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare și modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne;

c) au sali de transare echipate, pentru a se asigura conformitatea cu cerințele prevăzute la cap. V;

d) au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii;

e) au dispozitive pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca sunt disponibile încăperi separate dacă într-o unitate de transare sunt efectuate următoarele operațiuni:

a) eviscerarea de gaste și rate crescute pentru producția de "ficat gras", ce au fost asomate, sangerate și deplumate la ferma de ingrasare; sau

b) eviscerarea pasarilor ce sunt eviscerate cu întârziere.

Capitolul IV Igiena tăierii

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate păsări ori animale lagomorfe trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

a) carnea provenită de la animale, altele decât cele la care se referă lit. b), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere în abator;

b) pot fi introduse în clădirile abatorului numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepția:

(i) pasarilor eviscerate cu întârziere, a gastelor și a ratelor crescute pentru producția de "ficat gras" și a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice de ferma, dacă acestea sunt tăiate la ferma, în conformitate cu cap. VI;

(îi) vânatului de crescatorie tăiat la locul de producție, în conformitate cu secțiunea a III-a;

(iii) vânatului salbatic mic, în conformitate cu secțiunea a IV-a cap. III.

2. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucțiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecția ante-mortem este efectuată în condiții adecvate.

3. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea ratitelor de ferma și a vânatului salbatic mic, trebuie să fie luate măsuri de precautie pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea în timp sau în spațiu a operațiunilor efectuate la diferitele specii. Trebuie să fie disponibile facilități separate pentru recepția și depozitarea carcaselor de ratite de ferma tăiate în ferma și pentru vanatul salbatic mic.

4. Animalele introduse în sala de tăiere trebuie să fie tăiate fără o întârziere nejustificată.

5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea și alta toaletare trebuie să fie efectuate fără o întârziere nejustificată și într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conținutului tractusului digestiv în timpul eviscerarii.

6. Operatorii din abator sunt obligați să respecte instrucțiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecția post-mortem este efectuată în condiții adecvate și, în special, ca animalele tăiate pot fi inspectate corect.

7. După inspecția post-mortem:

a) părțile improprii pentru consum uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din sectorul curat al întreprinderii;

b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman și subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; și

c) viscerele sau părți ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepția rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza în alt fel.

8. După inspecție și eviscerare, animalele tăiate trebuie să fie curatate și racite cat mai curând posibil la o temperatura ce nu depășește 4°C, cu excepția cazului în care carnea este transata cat este calda.

9. Când carcasele sunt supuse unui proces de răcire prin imersie, trebuie să se țină cont de următoarele:

a) trebuie să fie luate orice măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, ținându-se cont de următorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul și direcția fluxului apei și timpul de răcire;

b) echipamentele trebuie să fie golite în întregime, curatate și dezinfectate ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe zi.

10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire și animalele tăiate în cadrul programelor de eradicare ori control al unei boli nu trebuie să fie tăiate în întreprindere, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite aceasta. În acest caz, taierea trebuie să fie efectuată sub control oficial și trebuie luate măsuri pentru a se preveni contaminarea. Spațiile trebuie să fie curatate și dezinfectate înainte de a fi reutilizate.

Capitolul V Igiena în timpul și după transare și dezosare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea și dezosarea carnii de pasare și de animale lagomorfe au loc în conformitate cu următoarele cerințe.

1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca:

a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spații de lucru în mod progresiv, în funcție de necesitați;

b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii și impachetarii, temperatura carnii este menținută la cel mult 4°C, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;

c) atunci când clădirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci când este necesar, prin separarea în timp sau în spațiu a operațiunilor privind diferitele specii.

2. Carnea poate să fie dezosata și taiata anterior atingerii temperaturii prevăzute la pct. 1 lit. b), când sala de transare este situata în același loc cu spațiile de tăiere, cu condiția ca aceasta să fie transferata la sala de transare, fie:

a) direct din spațiile de tăiere; sau

b) după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare.

3. Imediat după ce aceasta este transata și, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 1 lit. b).

4. Carnea neprotejata trebuie să fie depozitata și transportată separat de carnea impachetata, cu excepția cazului în care aceasta este depozitata și transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare și modul de depozitare sau transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne.

Capitolul VI Tăiere în ferma

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tăia păsările prevăzute la cap. IV pct. 1 lit. b)(i) în ferma, numai cu autorizarea autorității competente și în conformitate cu următoarele cerințe:

1. Ferma trebuie să fie supusă în mod regulat unei inspecții sanitare veterinare.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze înainte autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, asupra datei și orei tăierii.

3. Exploatatia trebuie să aibă facilități pentru comasarea pasarilor, pentru a permite efectuarea unei inspecții ante-mortem a grupului de păsări.

4. Exploatatia trebuie să aibă clădiri adecvate pentru taierea igienica și manipularea ulterioară a pasarilor.

5. Trebuie să fie respectate cerințele privind protecția și bunăstarea animalelor.

6. Păsările tăiate trebuie să fie însoțite până la abator de o declarație furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, indicând toate produsele veterinare sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare și perioadele de asteptare, precum și data și ora tăierii.

7. Animalul tăiat trebuie să fie însoțit până la abator de un certificat emis de medicul veterinar oficial sau de un medic veterinar împuternicit, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .

8. În cazul pasarilor crescute pentru producția de "ficat gras", păsările neeviscerate trebuie să fie transportate imediat și, dacă este necesar, refrigerate, la un abator sau la o unitate de transare. Acestea trebuie să fie eviscerate în decurs de 24 de ore de la tăiere sub supravegherea autorității competente.

9. Păsările eviscerate cu întârziere și obținute la ferma de producție pot să fie ținute o perioadă de maximum 15 zile la o temperatura ce nu depășește 4°C. Acestea trebuie apoi să fie eviscerate într-un abator sau într-o unitate de transare situata pe teritoriul statului în care se afla și ferma de producție.

Capitolul I Instruirea vânătorilor privind sănătatea și igiena

1. Persoanele care vaneaza vanat salbatic în vederea punerii acestuia pe piața pentru consum uman trebuie să aibă cunoștințe suficiente de patologie a vânatului salbatic, precum și cunoștințe privind producerea și manipularea vânatului salbatic și a carnii de vanat salbatic după vanare, pentru a efectua o examinare inițială a vânatului salbatic la fața locului.

2. Este suficient dacă cel puțin o persoană din echipa de vânătoare are cunoștințele prevăzute la pct. 1. Referințe la persoana instruita în prezenta secțiune sunt referințe la aceasta persoana.

3. De asemenea, persoana instruita poate să fie deținătorul sau managerul de animale de vanat, dacă aceasta sau acesta face parte din echipa de vânătoare ori se afla în imediata vecinătate a locului unde are loc vânătoarea. În ultimul caz, vânătorul trebuie să prezinte vanatul salbatic deținătorului sau managerului de animale de vanat și sa-l informeze pe acesta despre orice comportament anormal observat înaintea uciderii.

4. Instruirea trebuie să fie efectuată astfel încât sa satisfacă cerințele Autorității, pentru a permite ca vânătorii sa devină persoane instruite. Instruirea trebuie să cuprindă cel puțin următoarele aspecte:

a) anatomia, fiziologia și comportamentul normal al vânatului salbatic;

b) comportamentul anormal și modificările patologice ale vânatului salbatic datorate bolilor, contaminarii mediului sau altor factori ce pot afecta sănătatea umană după consum;

c) regulile de igiena și tehnici corespunzătoare pentru manipularea, transportul, eviscerarea animalelor de vanat salbatic după ucidere;

d) prevederi legislative și administrative privind sănătatea animalelor și sănătatea publică și condiții de igiena ce reglementează punerea pe piața a vânatului salbatic.

5. Autoritatea trebuie să încurajeze organizațiile de vânătoare pentru a asigura astfel de instruiri.

Capitolul II Manipularea vânatului salbatic mare

1. După ucidere, vanatul salbatic mare trebuie să aibă stomacurile și intestinele indepartate cat mai curând posibil și, dacă este necesar, să fie sangerat.

2. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare a corpului și a oricăror viscere indepartate, pentru a identifica orice caracteristici ce pot indica faptul ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.

3. Carnea de vanat salbatic mare poate fi pusă pe piața numai dacă, în fapt, corpul este transportat la o întreprindere de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 2. Viscerele trebuie să însoțească corpul, după cum este prevăzut la pct. 4. Viscerele trebuie să fie identificabile ca aparținând animalului respectiv.

4. a) Dacă nu sunt constatate aspecte anormale în timpul examinării prevăzute la pct. 2, nu a fost observat nici un comportament anormal înainte de ucidere și nu exista nici o suspiciune a contaminarii mediului, persoana instruita trebuie să ataseze la corpul animalului o declarație numerotată ce atesta cele menționate. De asemenea, aceasta declarație trebuie să indice data, ora și locul uciderii. În acest caz, capul și viscerele nu trebuie să însoțească corpul, cu excepția cazului speciilor susceptibile de trichineloza (animale din specia porcine, solipede și altele), ale căror capete (cu excepția coltilor) și diafragme trebuie să însoțească corpul.

Vânătorii trebuie să se conformeze oricăror cerințe suplimentare impuse în România, în special pentru a se permite monitorizarea anumitor reziduuri și substanțe în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE .

b) În alte circumstanțe, capul (cu excepția coltilor, a coarnelor de cerb și a coarnelor) și toate viscerele, cu excepția stomacurilor și a intestinelor, trebuie să însoțească corpul. Persoana instruita care a efectuat examinarea trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, despre aspectele anormale, despre comportamentul anormal sau despre suspiciunea de contaminare a mediului, ce îl împiedica pe acesta sau aceasta să facă o declarație în conformitate cu lit. a).

c) Dacă, într-un caz special, nici o persoană instruita nu este disponibilă să efectueze examinarea prevăzută la pct. 2, capul (cu excepția coltilor, a coarnelor de cerb și a coarnelor) și toate viscerele, cu excepția stomacului și a intestinelor, trebuie să însoțească corpul.

5. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere și sa realizeze o temperatura în toată masa vânatului de sub 7°C. Atunci când condițiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.

6. În timpul transportului la întreprinderea de manipulare a vânatului trebuie să fie evitata ingramadirea carcaselor.

7. Vanatul salbatic mare livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecție autorității competente.

8. În plus, vanatul salbatic mare nejupuit poate fi jupuit și pus pe piața numai dacă:

a) înainte de jupuire, acesta este depozitat și manipulat separat de alte alimente și nu este congelat;

b) după jupuire, acesta este supus unei inspecții finale, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .

9. Regulile prevăzute la secțiunea I cap. V se aplică la transarea și dezosarea vânatului salbatic mare.

Capitolul III Manipularea vânatului salbatic mic

1. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare pentru a identifica orice caracteristici ce pot releva ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.

2. Persoana instruita trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, dacă sunt constatate caracteristici anormale în timpul examinării, dacă a fost observat un comportament anormal înaintea uciderii sau dacă este suspectata contaminarea mediului.

3. Carnea de vanat salbatic mic trebuie să fie pusă pe piața numai dacă, în fapt, carcasa este transportată la întreprinderea de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 1.

4. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere și sa realizeze o temperatura în toată masa de carne de sub 4°C. Atunci când condițiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.

5. Eviscerarea trebuie să fie efectuată sau terminată fără o întârziere nejustificată după sosirea în întreprinderea de manipulare a vânatului, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite altfel.

6. Vanatul salbatic mic livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecție autorității competente.

7. Regulile prevăzute la secțiunea a II-a cap. V se aplică la transarea și dezosarea vânatului salbatic mic.

Capitolul I Cerințe pentru întreprinderi de producție

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în întreprinderi ce produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca acestea:

1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii și a produselor, în special prin:

a) permiterea unei înaintări continue a operațiunilor; sau

b) asigurarea unei separari între diferitele loturi de producție;

2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii și a produselor ambalate și neprotejate, cu excepția cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare și modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne sau produse;

3. au încăperi echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerințele de temperatura prevăzute la cap. III;

4. au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii și produselor neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii; și

5. au facilități pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

Capitolul II Cerințe pentru materia prima

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate satisfac următoarele cerințe:

1. Materia prima utilizata la prepararea carnii tocate trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să fie conformă cu cerințele pentru carne proaspăta;

b) sa provină de la musculatura scheletica, incluzând tesuturi grase aderente;

c) sa nu provină de la:

(i) resturi de transare și resturi de fasonare (altele decât bucăți tăiate din muschi întregi);

(îi) MSM;

(iii) carnea ce conține fragmente de oase ori piele;

sau

(iv) carnea de la cap, cu excepția maseterilor, partea nemusculara a "linea alba", carnea din regiunea carpiana și tarsiana, bucăți de carne raclate de pe oase și musculatura diafragmei (cu excepția cazului în care seroasa a fost îndepărtată).

2. Următoarele materii prime pot fi utilizate pentru obținerea carnii preparate:

a) carne proaspăta;

b) carne ce îndeplinește cerințele pct. 1; și

c) în cazul în care carnea preparata nu este în mod clar destinată a fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic:

(i) carne provenită de la tocarea sau fragmentarea carnii ce îndeplinește cerințele pct. 1, altele decât cele prevăzute la pct. 1 lit. c) (i); și

(îi) MSM ce întrunește cerințele cap. III pct. 3 lit. d).

3. Materia prima utilizata pentru a produce MSM trebuie să întrunească următoarele cerințe:

a) să fie conformă cu cerințele pentru carne proaspăta;

b) următoarele materii prime nu trebuie să fie utilizate pentru a se produce MSM:

(i) pentru pasare, picioarele, pielea de pe gat și capul; și,

(îi) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul, radiusul și ulna.

Capitolul III Igiena în timpul și după producție

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca, în fapt, carnea utilizata este:

a) la o temperatura ce nu depășește 4°C pentru păsări, 3°C pentru organe și 7°C pentru alta carne; și

b) introdusă în încăperea de preparare în mod progresiv, în funcție de necesitați.

2. Următoarele cerințe se aplică pentru producerea de carne tocata și carne preparata;

a) dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, nu aproba dezosarea imediat înainte de tocare, carnea congelata sau congelata profund, utilizata pentru obținerea carnii tocate sau a carnii preparate, trebuie dezosata înainte de congelare. Aceasta poate fi depozitata numai pentru o perioadă limitată;

b) când este obținută din carne refrigerata, carnea tocata trebuie să fie produsă:

(i) în cazul pasarilor, în cel mult 3 zile de la taierea acestora;

(îi) în cazul animalelor, altele decât păsările, în cel mult 6 zile de la taierea acestora; sau

(iii) în cel mult 15 zile de la taierea animalelor, în cazul carnii de vita și vitel dezosate, și ambalata sub vid;

c) imediat după producere, carnea tocata și carnea preparata trebuie ambalate sau impachetate și:

(i) refrigerate la o temperatura interna ce nu depășește 2°C pentru carnea tocata și 4°C pentru carnea preparata; sau

(îi) congelate la o temperatura interna ce nu depășește -18°C.

Aceste condiții de temperatura trebuie să fie menținute în timpul depozitarii și transportului.

3. Următoarele cerințe se aplică pentru producerea și utilizarea de carne separată mecanic (MSM) obținută prin utilizarea unor tehnici ce nu modifica structura oaselor, utilizate în producerea de MSM, iar conținutul de calciu al MSM nu este semnificativ mai mare decât cel al carnii tocate:

a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator situat în aceeași incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în alte situații materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuși, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile;

b) separarea mecanică trebuie să aibă loc imediat după dezosare;

c) dacă nu este utilizata imediat ce a fost obținută, carnea separată mecanic (MSM) trebuie să fie ambalata sau impachetata și apoi refrigerata la o temperatura ce nu depășește 2°C sau congelata la o temperatura interna ce nu depășește -18°C. Aceste cerințe de temperatura trebuie să fie menținute în timpul depozitarii și transportului;

d) dacă operatorul cu activitate în domeniul alimentar a efectuat analize ce demonstreaza ca MSM este conformă cu criteriile microbiologice pentru carnea tocata, adoptate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , aceasta poate fi utilizata atât în carne preparata ce în mod clar nu poate fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic, cat și în produse din carne;

e) carnea separată mecanic (MSM) ce nu a prezentat conformitate cu criteriile prevăzute la lit. d) poate fi utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic în întreprinderi autorizate, în conformitate cu prezenta hotărâre.

4. Următoarele cerințe se aplică pentru producerea și utilizarea de carne separată mecanic (MSM), produsă prin utilizarea unor tehnici, altele decât cele prevăzute la pct. 3:

a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator din aceeași incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în celelalte cazuri materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuși, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile;

b) dacă separarea mecanică nu are loc imediat după dezosare, oasele cu carne trebuie să fie depozitate și transportate la o temperatura ce nu depășește 2°C sau, dacă sunt congelate, la o temperatura ce nu depășește -18°C;

c) oasele cu carne obținute din carcase congelate nu trebuie să fie recongelate;

d) dacă nu este utilizata într-o ora după ce a fost obținută, MSM trebuie să fie racita imediat la o temperatura ce nu depășește 2°C;

e) dacă, după răcire, MSM nu este prelucrata în 24 de ore, aceasta trebuie să fie congelata în decurs de 12 ore de la producere și sa atinga în decurs de 6 ore o temperatura interna ce nu depășește -18°C;

f) MSM congelata trebuie să fie ambalata sau impachetata înainte de depozitare ori transport, nu trebuie să fie depozitata mai mult de 3 luni și trebuie să fie menținută la o temperatura ce nu depășește -18°C în timpul depozitarii și transportului;

g) MSM poate să fie utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic, în întreprinderi autorizate în conformitate cu prezenta hotărâre.

5. Carnea tocata, carnea preparata și MSM nu trebuie să fie recongelate după decongelare.

Capitolul IV Etichetare

1. În plus față de cerințele Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să asigure conformitatea cu cerințele pct. 2, dacă și în măsura în care se solicita aceasta în statul pe teritoriul căruia produsul este pus pe piața.

2. Pachetele destinate pentru livrare către consumatorul final ce conțin carne tocata provenită de la păsări sau solipede ori carne preparata ce conține MSM trebuie să poarte o precizare ce indica faptul ca asemenea produse trebuie să fie gatite prin tratare termica înainte de consum.

Capitolul I Cerințe generale pentru punerea pe piața a molustelor bivalve vii

1. Molustele bivalve vii nu pot fi puse pe piața pentru comerț cu amănuntul altfel decât printr-un centru de expediere, unde trebuie să fie aplicată o marca de identificare în conformitate cu cap. VII.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa accepte loturi de moluste bivalve vii numai dacă acestea au fost conforme cu cerințele documentare prevăzute la pct. 3-7.

3. Ori de câte ori un operator cu activitate în domeniul alimentar transfera un lot de moluste bivalve vii între întreprinderi, un document de înregistrare trebuie să însoțească lotul, până la și inclusiv la sosirea lotului la un centru de expediere sau la întreprinderea de prelucrare.

4. Documentul de înregistrare trebuie să fie întocmit în cel puțin una dintre limbile oficiale ale tarii în care este localizata întreprinderea ce primește marfa și trebuie să conțină cel puțin informațiile specificate mai jos:

a) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de producție, documentul de înregistrare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(i) identitatea și adresa culegatorului de moluste;

(îi) data recoltarii;

(iii) localizarea zonei de producție descrisă cat mai detaliat posibil sau printr-un număr de cod;

(iv) statusul de sănătate al zonei de producție;

(v) speciile de moluste și cantitatea; și

(vi) destinația lotului;

b) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de reimersie, documentul de înregistrare trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute la lit. a), precum și următoarele informații:

(i) localizarea zonei de reimersie; și

(îi) durata reimersiei;

c) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-un centru de purificare, documentul de înregistrare trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute la lit. a), precum și următoarele informații:

(i) adresa centrului de purificare;

(îi) durata purificarii; și

(iii) datele la care lotul a intrat și a părăsit centrul de purificare.

5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care expediază loturi de moluste bivalve vii trebuie să completeze secțiunile relevante ale documentului de înregistrare, astfel încât acestea să poată fi ușor de citit și sa nu poată fi modificate. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care receptioneaza loturi trebuie să stampileze documentul cu data primirii lotului sau sa înregistreze data primirii într-un alt mod.

6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să păstreze o copie a documentului de înregistrare pentru fiecare lot expediat și receptionat timp de cel puțin 12 luni după expedierea sau primirea acestuia (sau o perioadă mai lungă pe care o poate specifică Autoritatea).

Dacă:

a) personalul care recolteaza moluste bivalve vii activează, de asemenea, în centrul de expediere, în centrul de purificare, în zona de reimersie sau în întreprinderea de prelucrare ce primește molustele bivalve vii; și

b) o singura autoritate sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, supraveghează toate întreprinderile respective, nu sunt necesare documente de înregistrare, dacă acea autoritate sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, o permite.

Capitolul II Cerințe de igiena pentru producerea și recoltarea de moluste bivalve vii

A. Cerințe pentru zone de producție

1. Culegatorii pot sa recolteze moluste bivalve vii numai din zone de producție cu amplasamente și granite fixe ce sunt clasificate de către autoritatea competentă, iar atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, ca fiind din clasa A, B sau C, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piața, pentru consum uman direct, moluste bivalve vii colectate din zone de producție din clasa A numai dacă acestea întrunesc cerințele cap. V.

3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piața, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producție din clasa B numai după tratament într-un centru de purificare sau după reimersie.

4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piața, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producție din clasa C numai după reimersie pentru o perioadă lungă, în conformitate cu lit. C a prezentului capitol.

5. După purificare sau după reimersie, molustele bivalve vii provenite din zonele de producție din clasa B sau C trebuie să îndeplinească toate cerințele cap. V. Totuși, molustele bivalve vii provenite din astfel de zone, ce nu au fost supuse purificarii sau reimersiei, pot fi expediate la o întreprindere de procesare, unde acestea trebuie să fie supuse unui tratament pentru a se elimina microorganismele patogene (atunci când se considera corespunzător, după îndepărtarea nisipului, malului sau mucusului în aceeași sau în alta întreprindere). Metodele de tratament permise sunt:

a) sterilizarea în containere închise ermetic;

b) tratamente termice ce implica:

(i) imersie în apa fiarta pentru perioada necesară în scopul creșterii temperaturii interne a carnii de moluste la o temperatura minima de 90°C și menținerea acesteia pentru o perioadă minima de 90 de secunde;

(îi) gatire de la 3 la 5 minute într-un spațiu închis unde temperatura este între 120°C și 160°C, iar presiunea este între 2 și 5 kg/cmp, urmată de decochiliere și congelare a carnii la o temperatura interna de -20°C;

(iii) tratare cu vapori de apa sub presiune, într-un spațiu închis ce satisface cerințele referitoare la timpul de tratare termica și la temperatura interna a carnii de moluste, prevăzute la pct. (i). Trebuie să fie utilizata o metodologie validată. Trebuie să se aplice proceduri bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), pentru a se verifica distribuirea uniforma a caldurii.

6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să producă moluste bivalve vii în sau să le recolteze din zone ce nu sunt clasificate de Autoritate sau care sunt improprii din motive de sănătate.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să țină cont de orice informații relevante referitoare la compatibilitatea zonelor pentru producție și recoltare, incluzând informații obținute prin autocontroale și de la Autoritate. Aceștia trebuie să utilizeze aceste informații, în special informații privind condițiile de mediu și meteorologice, pentru a stabili tratamentul corespunzător ce trebuie să fie aplicat la loturile recoltate.

B. Cerințe pentru recoltare și manipulare după recoltare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza moluste bivalve vii sau le manipuleaza imediat după recoltare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Tehnicile de recoltare și de manipulare ulterioară nu trebuie să cauzeze o contaminare suplimentară sau o deteriorare excesiva a cochiliilor ori a tesuturilor molustelor bivalve vii sau să aibă drept consecința alterări semnificative ce afectează compatibilitatea acestora pentru tratament prin purificare, procesare ori reimersie.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, în special:

a) sa protejeze în mod adecvat molustele bivalve vii de zdrobire, de frecare sau de vibratii;

b) sa nu expuna molustele bivalve vii la temperaturi extreme;

c) sa nu reimerseze moluste bivalve vii în apa ce ar putea sa producă acestora contaminare suplimentară; și,

d) dacă, în fapt, condiționarea se efectuează în amplasamente naturale, sa utilizeze numai zone pe care Autoritatea le-a clasificat ca fiind din clasa A.

2. Mijloacele de transport trebuie să permită o drenare adecvată și să fie echipate pentru a se asigura cele mai bune condiții posibile de supravietuire și o protecție eficienta împotriva contaminarii.

C. Cerințe pentru reimersia molustelor bivalve vii

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care reimerseaza moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa utilizeze pentru reimersia molustelor bivalve vii numai acele zone ce sunt autorizate de Autoritate.

Granitele amplasamentelor trebuie să fie clar identificate prin balize, stâlpi sau alte mijloace fixe. Trebuie sa existe o distanta minima între zonele de reimersie și, de asemenea, între zonele de reimersie și zonele de producție, astfel încât să se reducă la minimum riscul răspândirii contaminarii.

2. Condițiile pentru reimersie trebuie să asigure condiții optime pentru purificare.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt obligați:

a) sa utilizeze tehnici pentru manipularea molustelor bivalve vii destinate reimersiei, care permit reluarea activității de hranire prin filtrare, după imersie în ape naturale;

b) sa nu reimerseze moluste bivalve vii la o densitate ce nu permite purificarea;

c) sa imerseze moluste bivalve vii în apa de mare în zona de reimersie, pentru o perioadă corespunzătoare fixată în funcție de temperatura apei, perioada ce trebuie să dureze cel puțin două luni, cu excepția cazului în care autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza o perioadă mai scurta, pe baza analizei de risc efectuate de operatorii cu activitate în domeniul alimentar; și

d) să asigure o separare suficienta a amplasamentelor în cadrul unei zone de reimersie, pentru a se preveni amestecarea loturilor. Trebuie să fie utilizat sistemul "totul plin, totul gol", astfel încât un nou lot sa nu poată fi introdus înainte sa fi fost livrat în întregime lotul anterior.

3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care administrează zonele de reimersie trebuie să păstreze înregistrări permanente ale sursei de moluste bivalve vii, ale perioadelor de reimersie, ale zonelor de reimersie utilizate și ale destinației ulterioare a lotului după reimersie, pentru inspecția efectuată de autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București.

Capitolul III Cerințe structurale pentru centre de expediere și purificare

1. Locația pe uscat a centrelor nu trebuie să fie supusă inundarii prin modificările normale ale nivelului apei sau scurgerii din zonele inconjuratoare.

2. Bazinele și containerele de depozitare a apei trebuie să întrunească următoarele cerințe:

a) suprafețele interne trebuie să fie netede, durabile, impermeabile și ușor de curatat;

b) trebuie să fie construite astfel încât să permită o drenare completa a apei;

c) orice gura de apa trebuie să fie situata într-o poziție care să prevină contaminarea acelei surse.

3. În plus, în centrele de purificare și bazinele de purificare trebuie să corespundă volumului și tipului de produse ce trebuie purificate.

Capitolul IV Cerințe de igiena pentru centre de purificare și expediere

A. Cerințe pentru centre de purificare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care purifica moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Înainte de începerea purificarii, molustele bivalve vii trebuie să fie spalate de mal și de detritusurile acumulate, utilizând apa curata.

2. Funcționarea sistemului de purificare trebuie să permită molustelor bivalve vii să-și reia rapid și să-și mențină activitatea de hranire prin filtrare, sa elimine contaminarea reziduala, ca molustele sa nu fie recontaminate și să fie capabile sa rămână vii, în condiții adecvate după purificare pentru ambalare, depozitare și transport înainte de a fi puse pe piața.

3. Cantitatea de moluste bivalve vii ce urmează să fie purificate nu trebuie să depășească capacitatea centrului de purificare. Molustele bivalve vii trebuie să fie purificate în mod continuu pentru o perioadă suficienta pentru a îndeplini conformitatea cu standardele de sănătate prevăzute la cap. V și cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .

4. Dacă un bazin de purificare conține mai multe loturi de moluste bivalve vii, acestea trebuie să fie din aceeași specie, iar durata tratamentului trebuie să se bazeze pe timpul necesar pentru lotul ce necesita cea mai lungă perioada de purificare.

5. Containerele utilizate pentru ținerea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie să aibă o construcție ce permite apei de mare curate să se scurgă prin acestea.

Adâncimea straturilor de moluste bivalve vii nu trebuie să împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.

6. Nici un crustaceu, peste sau alte specii marine nu pot să fie ținute într-un bazin de purificare în care sunt supuse purificarii moluste bivalve vii.

7. Fiecare pachet ce conține moluste bivalve vii purificate, livrat la un centru de expediere, trebuie să fie prevăzut cu o eticheta certificând faptul ca toate molustele au fost purificate.

B. Cerințe pentru centre de expediere

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în centre de expediere trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Manipularea molustelor bivalve vii, în special condiționarea, calibrarea, ambalarea și impachetarea, nu trebuie să provoace contaminarea produsului sau sa afecteze viabilitatea molustelor.

2. Înainte de expediere, cochiliile molustelor bivalve vii trebuie să fie spalate bine cu apa curata.

3. Molustele bivalve vii trebuie să provină:

a) dintr-o zona de producție din clasa A;

b) dintr-o zona de reimersie;

c) dintr-un centru de purificare; sau

d) dintr-un alt centru de expediere.

4. De asemenea, cerințele prevăzute la pct. 1 și 2 se aplică centrelor de expediere situate la bordul vaselor. Molustele manipulate în astfel de centre trebuie să provină dintr-o zona de producție din clasa A sau dintr-o zona de reimersie.

Capitolul V Standarde de sănătate pentru moluste bivalve vii

În plus față de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , operatorii cu activitate în sectorul alimentar trebuie să se asigure ca molustele bivalve vii puse pe piața pentru consum uman întrunesc standardele prevăzute de prezentul capitol.

1. Acestea trebuie să aibă caracteristici organoleptice asociate cu prospetimea și viabilitatea, incluzând cochilii fără murdarie, un răspuns adecvat la percutie și cantități normale de lichid intravalvular.

2. Acestea nu trebuie să conțină biotoxine marine în cantități totale (măsurate în întregul corp sau în orice parte comestibila separat) ce depășesc următoarele limite:

a) pentru toxina paralitica a crustaceelor "Paralytic Shellfish Poison" (PSP), 800 micrograme per kg;

b) pentru toxina amnezica a crustaceelor "Amnesic Shellfish Poison" (ASP), 20 miligrame de acid domoic per kg;

c) pentru acidul okadaic, dinophysitoxine și pectenotoxine împreună, 160 micrograme de echivalenti ai acidului okadaic per kg;

d) pentru vesotoxine, 1 miligram de echivalent vesotoxine per kg; și

e) pentru azasparacizi, 160 micrograme echivalenti azaspiracid per kg.

Capitolul VI Ambalarea și impachetarea molustelor bivalve vii

1. Stridiile trebuie să fie ambalate sau impachetate cu cochilia concava în jos.

2. Pachetele de moluste bivalve vii dimensionate individual pentru consumator trebuie să fie închise și rămân închise după părăsirea centrului de expediere până când sunt prezentate pentru vânzare către consumatorul final.

Capitolul VII Marcare de identificare și etichetare

1. Eticheta, incluzând marca de identificare, trebuie să fie rezistenta la apa.

2. În plus față de cerințele generale pentru mărcile de identificare conținute la secțiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, trebuie să fie prezente pe eticheta următoarele informații:

a) specia de moluste bivalve (nume comun și nume științific);

b) data impachetarii, ce cuprinde cel puțin ziua și luna.

Prin derogare de la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, data valabilității minime poate să fie înlocuită de mențiunea "aceste animale trebuie să fie vii când sunt vândute".

3. Detailistul trebuie să păstreze eticheta atașată pe pachetul de moluste bivalve vii ce nu sunt ambalate individual pentru consumator, pentru cel puțin 60 de zile după divizarea conținutului.

Capitolul VIII Alte cerințe

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează și transporta moluste bivalve vii trebuie să se asigure ca acestea sunt ținute la o temperatura care să nu aibă efecte adverse asupra siguranței sau viabilitatii acestora.

2. Molustele bivalve vii nu trebuie să fie reimersate în sau pulverizate cu apa după ce acestea au fost impachetate pentru vânzare cu amănuntul și au părăsit centrul de expediere.

Capitolul IX Cerințe specifice pentru pectinide recoltate în afară zonelor de producție clasificate

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza pectinide în afară zonelor de producție clasificate sau care manipuleaza astfel de pectinide trebuie să respecte următoarele cerințe:

1. Nu pot fi puse pe piața pectinide, cu excepția cazului în care acestea sunt recoltate și manipulate în conformitate cu cap. II lit. B și îndeplinesc standardele prevăzute la cap. V, fapt ce poate fi dovedit printr-un sistem de autocontroale.

În plus, atunci când datele furnizate de programele de monitorizare oficială permit autorității competente sa clasifice fonduri piscicole și atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, se aplică prevederile cap. II lit. A, prin analogie, pectinidelor.

2. Nu pot fi puse pe piața pentru consum uman pectinide decât printr-o piața de licitație a peștelui, un centru de expediere sau o întreprindere de procesare.

Atunci când manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate în domeniul alimentar care exploatează astfel de întreprinderi trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, iar centrele de expediere trebuie să fie conforme cu cerințele cap. III și IV.

3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie să se conformeze:

a) cu cerințele documentare ale cap. I pct. 3-7, atunci când este aplicabil. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie să indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele; sau

b) cu cerințele cap. VII referitoare la marcarea de identificare și etichetare, cu privire la pectinide impachetate și pectinide ambalate, dacă ambalarea asigura o protecție echivalenta cu cea a impachetarii.

Capitolul I Cerințe pentru vase

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca:

a) vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula ori procesa după recoltare sunt conforme cu cerințele structurale și de echipamente prevăzute în partea I; și

b) operațiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfășoară în conformitate cu regulile prevăzute în partea a II-a.

I. Cerințe structurale și de echipamente

A. Cerințe pentru toate vasele

1. Vasele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât sa nu se producă contaminarea produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substanțe nedorite.

2. Suprafețele cu care vin în contact produsele din pescuit trebuie să fie dintr-un material adecvat, rezistent la coroziune, neted și ușor de curatat, durabile și netoxice.

3. Echipamentele și materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie să fie confectionate din material rezistent la coroziune, ușor de curatat și de dezinfectat.

4. Când se realizează alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest lucru trebuie să se facă astfel încât să se evite contaminarea sursei de apa.

B. Cerințe pentru vase proiectate și echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore

1. Vasele proiectate și echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore trebuie să fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit la temperaturile prevăzute la cap. VII.

2. Compartimentele de cala trebuie să fie separate de compartimentele motoarelor și de cabinele echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din pescuit depozitate. Compartimentele de cala și containerele utilizate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să asigure conservarea acestora în condiții satisfăcătoare de igiena și, atunci când este necesar, să asigure ca apa rezultată prin topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.

3. În vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit în apa de mare curata și racita, bazinele trebuie să aibă încorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme în tot bazinul. Astfel de dispozitive trebuie să realizeze o rata de răcire ce asigura ca amestecul de peste și apa de mare curata nu depășește 3°C la 6 ore după încărcare, nu depășește 0°C după 16 ore și permite monitorizarea, iar atunci când e necesar, înregistrarea temperaturii.

C. Cerințe pentru vasele-congelator

Vasele-congelator trebuie:

1. să aibă echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scăderea rapida a temperaturii, astfel încât să se realizeze o temperatura în mijloc nu mai mare de -18°C;

2. să aibă echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a menține produsele din pescuit în calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18°C. Calele de depozitare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii, amplasat într-un loc de unde aceasta poate fi ușor citită. Senzorul de temperatura al aparatului de înregistrare trebuie să fie situat într-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicată; și

3. sa întrunească cerințele pentru vasele proiectate și echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevăzute la lit. B pct. 2.

D. Cerințe pentru vasele-fabrica

1. Vasele-fabrica trebuie să aibă cel puțin:

a) o zona de recepție pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite ca fiecare captura succesiva sa poate fi separată. Aceasta zona trebuie să fie ușor de curatat și proiectata astfel încât să se protejeze produsele de soare sau de alte elemente și de orice sursa de contaminare;

b) un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de recepție în zona de lucru;

c) spații de lucru suficient de mari pentru prepararea și procesarea igienica a produselor din pescuit, ușor de curatat și dezinfectat, proiectate și aranjate astfel încât sa prevină orice fel de contaminare a produselor;

d) spații de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari și proiectate astfel încât să fie ușor de curatat. Dacă la bord funcționează o întreprindere de prelucrare a deșeurilor, trebuie să fie proiectata o cala separată pentru depozitarea unor astfel de deșeuri;

e) un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spațiile de preparare și procesare a produselor;

f) echipamente speciale pentru evacuarea deșeurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru consum uman, direct în mare sau, atunci când circumstanțele impun, într-un rezervor etans destinat acestui scop. Dacă deșeurile sunt depozitate și procesate la bord în vederea tratarii, trebuie să fie alocate zone separate pentru acest scop;

g) o sursa de apa situata într-o poziție care să permită evitarea contaminarii sursei de apa; și

h) echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.

2. Totuși, vasele-fabrica la bordul cărora sunt gatite, racite și ambalate moluste și crustacee nu trebuie să îndeplinească cerințele pct. 1 dacă la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma de manipulare sau procesare.

3. Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce întrunesc cerințele pentru vasele-congelator prevăzute la lit. C pct. 1 și 2.

II. Cerințe de igiena

1. Când sunt utilizate, părțile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să fie menținute curate și în stare buna de întreținere. Acestea nu trebuie, în special, să fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.

2. Cat mai curând posibil după ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie să fie protejate de contaminare și de efectele soarelui sau de orice alta sursa de căldură. Când acestea sunt spalate, apa utilizata trebuie să fie apa potabilă sau, atunci când este cazul, apa curata.

3. Produsele din pescuit trebuie să fie manipulate și depozitate astfel încât să se prevină strivirea acestora. Cei care efectuează manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii mari sau pestii care i-ar putea rani, cu condiția sa nu se producă nici o deteriorare a carnii produselor.

4. Produsele din pescuit, altele decât cele păstrate vii, trebuie să fie supuse racirii cat mai curând posibil după încărcare. Totuși, atunci când racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie să fie debarcate cat mai curând posibil.

5. Gheața utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie să fie obținută din apa potabilă sau apa curata.

6. Atunci când pestii sunt decapitati și/sau eviscerati la bord, astfel de operațiuni trebuie să fie efectuate în mod igienic, cat mai curând posibil după capturare, iar produsele trebuie să fie spalate imediat și bine cu apa potabilă sau cu apa curata. În acest caz, viscerele și părțile ce pot constitui un pericol pentru sănătatea publică trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil și ținute separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul și icrele destinate pentru consumul uman trebuie să fie conservate sub gheața, la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii sau trebuie să fie congelate.

7. Atunci când este practicată congelarea în saramura a peștelui întreg destinat pentru obținerea de conserve, trebuie să se realizeze în produs o temperatura nu mai mare de -9°C. Saramura nu trebuie să fie o sursa de contaminare pentru peste.

Capitolul II Cerințe în timpul și după debarcare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru descărcarea și debarcarea produselor de pescuit trebuie:

a) să se asigure ca echipamentele de descărcare și de debarcare ce vin în contact cu produsele din pescuit sunt confectionate dintr-un material ușor de curatat și de dezinfectat și menținut în buna stare de întreținere și curățenie; și

b) sa evite contaminarea produselor din pescuit în timpul descărcării și debarcarii, în special prin:

(i) efectuarea rapida a operațiunilor de debarcare și descărcare;

(îi) plasarea fără întârziere a produselor din pescuit într-un mediu protejat, la temperatura specificată la cap. VII; și

(iii) neutilizarea echipamentelor și a practicilor ce provoacă pagube inutile părților comestibile ale produselor din pescuit.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru piețele de licitație și de vânzare angro sau părți ale acestora trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe, atunci când produsele din pescuit sunt expuse pentru vânzare:

a) (i) trebuie să existe facilități ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit reținute și facilități separate ce se pot închide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate improprii pentru consum uman;

(îi) dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, solicita, trebuie să existe facilități adecvat echipate care se pot incuia sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizare exclusiva de către autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București;

b) în timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit:

(i) clădirile nu trebuie să fie utilizate pentru alte scopuri;

(îi) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit nu trebuie să aibă acces la aceste clădiri;

(iii) persoanele care au acces la aceste clădiri nu trebuie să introducă alte animale; și

(iv) clădirile trebuie să fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.

3. Când nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decât cele păstrate vii, trebuie să se supună racirii cat mai repede posibil după debarcare și să fie depozitate la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii.

4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autoritățile competente, astfel încât să le permită acestora să efectueze controale oficiale, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , în special în ceea ce privește orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competentă a statului sub pavilionul căruia navighează vasul sau cele pe care autoritatea competentă a statului de debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare.

Capitolul III Cerințe pentru întreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, atunci când este relevant, să asigure conformitatea cu următoarele cerințe în întreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:

A. Cerințe pentru produse proaspete din pescuit

1. Atunci când produsele racite și neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau procesate imediat după ce au ajuns într-o întreprindere de pe uscat, acestea trebuie să fie depozitate sub gheața în dispozitive corespunzătoare. Înlocuirea ghetii trebuie să fie efectuată ori de câte ori este necesar.

Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie să fie racite la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.

2. Operațiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie să fie efectuate în mod igienic.

Atunci când din punct de vedere tehnic și comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie să fie efectuată cat mai repede posibil după ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie să fie spalate bine cu apa potabilă sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat după aceste operațiuni.

3. Operațiunile precum filetarea și transarea trebuie să fie efectuate astfel încât să se evite contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile și feliile nu trebuie să rămână pe mesele de lucru mai mult decât este necesar pentru prepararea acestora.

Fileurile și feliile trebuie să fie ambalate și, atunci când este necesar, impachetate și trebuie să fie racite cat mai repede posibil după prepararea acestora.

4. Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit preparate, neambalate, depozitate sub gheața trebuie să asigure ca apa rezultată din topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.

5. Produsele din pescuit proaspete, întregi și eviscerate pot fi transportate și depozitate în apa racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua să fie transportate în apa racita după debarcare și pot fi transportate de la întreprinderi de acvacultura până la sosirea acestora la prima întreprindere de pe uscat ce efectuează orice activitate, alta decât transportul sau sortarea.

B. Cerințe pentru produse congelate

Întreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce satisfac cerințele prevăzute pentru vase-congelator la secțiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 și 2.

C. Cerințe pentru produse din pescuit separate mecanic

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. materiile prime utilizate trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

a) pot fi utilizați numai pești întregi și oase rezultate după filetare, pentru a obține produse din pescuit separate mecanic;

b) toate materiile prime trebuie să fie lipsite de intestine;

2. procesul de fabricare trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

a) separarea mecanică trebuie să aibă loc fără o întârziere nejustificată după filetare;

b) dacă sunt utilizați pești întregi, aceștia trebuie să fie în prealabil eviscerati și spalati;

c) după producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie să fie congelate cat mai repede posibil ori încorporate într-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare.

D. Cerințe referitoare la paraziti

1. Următoarele produse din pescuit trebuie să fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20°C în toate părțile produsului pentru cel puțin 24 de ore. Acest tratament trebuie să fie aplicat pentru produsul crud sau pentru produsul finit:

a) produse din pescuit ce urmează să fie consumate crude sau aproape crude;

b) produse din pescuit provenite de la următoarele specii, dacă acestea urmează să fie supuse unui proces de afumare la rece în care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de 60°C:

- hering;

- macrou;

- sprot;

- somon (salbatic) de Atlantic și de Pacific;

c) produse din pescuit marinate și/sau sarate, dacă procesul este insuficient pentru a distruge larvele de nematode.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să efectueze tratamentul prevăzut la pct. 1, dacă:

a) sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezintă un risc pentru sănătate, cu referire la prezenta de paraziti; și

b) autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, autorizeaza aceasta.

3. Produsele din pescuit prevăzute la pct. 1 trebuie, atunci când sunt puse pe piața, să fie însoțite de un document de la producător ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu excepția cazului în care sunt furnizate către consumatorul final.

Capitolul IV Cerințe pentru produse din pescuit prelucrate

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care gatesc crustacee și moluste trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

a) racirea rapida trebuie să urmeze gatirii. Apa utilizata în acest scop trebuie să fie apa potabilă sau, la bordul vaselor, apa curata. Dacă nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea trebuie să continue până când este atinsa temperatura apropiată de cea de topire a ghetii;

b) decochilierea trebuie să fie efectuată în condiții igienice, evitandu-se contaminarea produsului. Atunci când asemenea operațiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie să acorde o atenție deosebită spalarii mainilor;

c) după decochiliere, produsele gatite trebuie să fie congelate imediat sau racite cat mai curând posibil la temperatura prevăzută la cap. VII.

Capitolul V Standarde de sănătate pentru produse din pescuit

În plus față de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în funcție de natura produsului sau a speciei, produsele din pescuit puse pe piața pentru consum uman îndeplinesc standardele prevăzute în prezentul capitol.

A. Proprietăți organoleptice ale produselor din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să efectueze o examinare organoleptica a produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie să asigure ca, în special, produsele din pescuit sunt conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.

B. Histamina

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că nu sunt depășite limitele cu privire la histamina.

C. Azot ușor hidrolizabil

Produsele din pescuit neprocesate nu trebuie să fie puse pe piața dacă unele teste chimice releva faptul ca au fost depășite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic ușor hidrolizabil) sau TMA-N (azot trimetilamina).

D. Paraziti

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele din pescuit au fost supuse unei examinari vizuale în scopul detectarii parazitilor vizibili înainte de a fi puse pe piața. Aceștia nu trebuie să pună pe piața produse din pescuit pentru consum uman ce sunt în mod evident contaminate cu paraziti.

E. Toxine dăunătoare sănătății umane

1. Nu trebuie să fie puse pe piața produse din pescuit provenite de la pești toxici din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae și Canthigasteridae.

2. Nu trebuie să fie puse pe piața produse din pescuit ce conțin biotoxine precum ciguatoxina sau toxine paralizante musculare. Totuși, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine pot fi puse pe piața dacă acestea au fost produse în conformitate cu secțiunea a VII-a și sunt conforme cu standardele prevăzute la cap. V pct. 2 al secțiunii respective.

Capitolul VI Ambalarea și impachetarea produselor din pescuit

1. Recipientele în care sunt păstrate sub gheața produsele din pescuit proaspete trebuie să fie rezistente la apa și să asigure ca apa rezultată din gheața topita nu rămâne în contact cu produsele.

2. Blocurile congelate și preparate la bordul vaselor trebuie să fie ambalate adecvat înainte de debarcare.

3. Când produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materialul de ambalat:

a) nu este o sursa de contaminare;

b) este depozitat astfel încât acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare;

c) destinat reutilizarii este ușor de curatat și, atunci când este necesar, de dezinfectat.

Capitolul VII Depozitarea produselor din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate și produsele gatite și refrigerate provenite de la crustacee și moluste trebuie să fie menținute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.

2. Produsele din pescuit congelate trebuie să fie păstrate la o temperatura nu mai mare de -18°C în toate părțile produsului. Totuși, peștele întreg congelat în saramura și destinat fabricării de alimente conservate poate să fie păstrat la o temperatura nu mai mare de -9°C.

3. Produsele din pescuit păstrate vii trebuie să fie ținute la o temperatura și într-o maniera ce nu afectează nefavorabil siguranța alimentelor și viabilitatea acestora.

Capitolul VIII Transportul produselor din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. În timpul transportului, produsele din pescuit trebuie să fie menținute la temperatura solicitată. În special:

a) produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate și produsele din crustacee și moluste gatite și racite trebuie să fie menținute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii;

b) produsele din pescuit congelate, cu excepția peștelui congelat în saramura destinat fabricării de alimente conservate, trebuie să fie menținute în timpul transportului la o temperatura constanta nu mai mare de -18°C în toate părțile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii ascendente care să nu depășească 3°C.

2. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu prevederile pct. 1 lit. b), atunci când produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un depozit frigorific la o întreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire în scopul preparării și/sau procesarii, dacă distanta parcursă este scurta și autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, permite aceasta.

3. Dacă produsele din pescuit sunt ținute sub gheața, apa rezultată din gheața topita nu trebuie să rămână în contact cu acestea.

4. Produsele din pescuit ce urmează a fi puse pe piața vii trebuie să fie transportate în asa fel încât sa nu fie afectate siguranța alimentelor și viabilitatea acestora.

Capitolul I Lapte crud - producție primara

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud trebuie să asigure conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul capitol.

I. Cerințe de sănătate pentru producerea de lapte crud

1. Laptele crud trebuie să provină de la animale:

a) care nu prezintă nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte;

b) care sunt într-o stare buna de sănătate, nu prezintă nici un semn al vreunei boli ce ar putea duce la contaminarea laptelui și, în special, nu suferă de nici o infectie a aparatului genital cu secretii, enterita cu diaree și febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului;

c) care nu prezintă rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele;

d) cărora nu li s-au administrat substanțe sau produse neautorizate și care nu au fost supuse unui tratament ilegal, în sensul Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE ; și

e) la care, atunci când li s-au administrat produse sau substanțe autorizate, a fost respectata perioada de asteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanțe.

2. a) În special, în ceea ce privește bruceloza, laptele crud trebuie să provină de la:

(i) vaci sau bivolite ce aparțin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, în înțelesul Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine și porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE ;

(îi) oi sau capre ce aparțin unei exploatații oficial libere sau libere de bruceloza, în înțelesul Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 66/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și certificarea veterinara pentru comerțul României cu statele membre ale Comunității Europene cu ovine și caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE ; sau

(iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce aparțin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;

b) în ceea ce privește tuberculoza, laptele crud trebuie să provină de la:

(i) vaci sau bivolite ce aparțin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, în înțelesul normei sanitare veterinare prevăzute la pct. 2 lit. a) (i); sau

(îi) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce aparțin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;

c) în cazul în care caprele sunt ținute împreună cu vacile, aceste capre trebuie să fie inspectate și testate pentru tuberculoza.

3. Totuși, laptele crud provenit de la animale ce nu îndeplinesc cerințele pct. 2 poate fi utilizat cu autorizarea autorității competente:

a) în cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza și nici simptome ale acestor boli, după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei;

b) în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat și care nu prezintă nici un simptom al bolii respective, fie:

(i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puțin două luni; sau

(îi) după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; și

c) în cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza și nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care aparțin unui efectiv în care a fost detectata bruceloza sau tuberculoza după controalele prevăzute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (îi), dacă acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranța acestuia.

4. Laptele crud provenit de la orice animal ce nu îndeplinește cerințele pct. 1-3 și, în special, orice animal care prezintă individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru bruceloza, precum cele prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 , ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE , și de Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 66/2002 , ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE , nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman.

5. Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile prevăzute la pct. 1 sau 2 trebuie să fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra laptelui celorlalte animale.

II. Igiena în exploatații de producere a laptelui

A. Cerințe pentru spații și echipamente

1. Echipamentele pentru muls și spațiile în care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie să fie situate și construite astfel încât să se limiteze riscul de contaminare a laptelui.

2. Spațiile pentru depozitarea laptelui trebuie să fie protejate împotriva dăunătorilor, să aibă o separare adecvată de orice spații în care sunt ținute animale și, atunci când este necesar, sa întrunească cerințele prevăzute la lit. B și să aibă echipament de refrigerare adecvat.

3. Suprafețele echipamentelor destinate să între în contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri etc., destinate mulsului, colectării sau transportului) trebuie să fie ușor de curatat și, atunci când este necesar, de dezinfectat și să fie menținute în stare buna de întreținere. Aceasta implica utilizarea de materiale netede, lavabile și netoxice.

4. După utilizare, astfel de suprafețe trebuie să fie curatate și, atunci când este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau după fiecare serie de transporturi pentru care exista o perioadă foarte mica între descărcare și următoarea încărcare, dar în toate cazurile, cel puțin o dată pe zi, containerele și tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie să fie curatate și dezinfectate într-o maniera corespunzătoare, înainte de reutilizare.

B. Igiena în timpul mulsului, colectării și transportului

1. Mulsul trebuie să fie efectuat în mod igienic, asigurându-se în special ca:

a) înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul și părțile adiacente sunt curate;

b) laptele provenit de la fiecare animal este controlat de către mulgator pentru anomalii organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obținerea de rezultate similare, iar laptele ce prezintă astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman;

c) laptele provenit de la animale care prezintă semne clinice ale unei afecțiuni a ugerului nu este utilizat pentru consum uman, altfel decât în conformitate cu instrucțiunile unui medic veterinar;

d) animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri în lapte sunt identificate și ca acel lapte obținut de la astfel de animale înainte de terminarea perioadei de asteptare prescrise nu este utilizat pentru consum uman; și

e) spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai dacă acestea au fost autorizate de Autoritate și într-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de reziduuri în lapte.

2. Imediat după muls laptele trebuie să fie ținut într-un loc curat, proiectat și echipat pentru a se evita contaminarea. Acesta trebuie să fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8°C în cazul colectării zilnice sau nu mai mare de 6°C, dacă laptele nu este colectat zilnic.

3. În timpul transportului trebuie să fie menținut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea în întreprinderea de destinație nu trebuie să depășească 10°C.

4. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu cerințele de temperatura prevăzute la pct. 2 și 3 dacă laptele întrunește criteriile prevăzute de partea a III-a și fie:

a) laptele este prelucrat în decurs de doua ore de la mulgere; fie

b) este necesară o temperatura mai ridicată din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, iar autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a muncipiului București, autorizeaza aceasta.

C. Igiena personalului

1. Persoanele care efectuează mulsul și/sau manipularea laptelui crud trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată și curata.

2. Persoanele care efectuează mulsul trebuie să mențină un grad crescut de curățenie personală. Trebuie să fie disponibile facilități adecvate lângă locul de muls, pentru a permite persoanelor care efectuează mulsul sau manipularea laptelui crud să-și spele mâinile și bratele.

III. Criterii pentru laptele crud

1. Următoarele criterii pentru laptele crud se aplică până la stabilirea standardelor în contextul unei legislații specifice privind calitatea laptelui și a produselor lactate.

2. Trebuie să fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 și 4, un număr reprezentativ de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.

Controalele pot fi efectuate de către sau în numele:

a) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care produc laptele;

b) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care colectează sau proceseaza laptele;

c) unui grup de operatori cu activitate în domeniul alimentar; sau

d) în contextul unui program de control la nivel național sau regional.

3. a) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca laptele crud întrunește următoarele criterii:

(i) pentru lapte crud provenit de la vaci:

Numărul total de germeni (N.T.G.) la 30°C (per ml) ≤ 100.000*)

Numărul celulelor somatice (per ml) ≤ 400.000**)

(îi) pentru lapte crud provenit de la alte specii: N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 1.500.000*)

b) Totuși, dacă laptele crud provenit de la alte specii decât vacile este destinat pentru fabricarea de produse obținute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca laptele crud utilizat întrunește următoarele criterii:

N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 500.000*)

---------

a) acesta conține reziduuri de antibiotice într-o cantitate ce depășește nivelurile autorizate în baza Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animala și nonanimala și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 și nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se referă anexele nr. 1 și 3 la aceasta norma; fie

b) cantitatea totală combinata de reziduuri de substanțe antibiotice depășește orice valoare maxima permisă.

5. Când laptele crud nu este în conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, și sa ia măsuri pentru a corecta situația.

Capitolul II Cerințe referitoare la produsele lactate

I. Cerințe de temperatura

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, după recepția la o întreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6°C și ținut la aceasta temperatura până la procesare.

2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot păstra laptele la o temperatura mai ridicată, dacă:

a) procesarea începe imediat după muls sau în decurs de patru ore de la recepția la întreprinderea de procesare; sau

b) Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicată din motive tehnologice referitoare la fabricarea anumitor produse lactate.

II. Cerințe pentru tratamentul termic

1. Când laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca acesta satisface cerințele din cap. XI din anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .

2. Când se considera ca laptele crud trebuie să se supună unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie:

a) să aibă în vedere procedurile elaborate în conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), conform Hotărârii Guvernului nr. 955/2005 , ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE ; și

b) să se conformeze oricăror cerințe pe care Autoritatea le poate impune în aceasta privinta, atunci când autorizeaza întreprinderi sau când efectuează controale, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 , ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .

III. Criterii pentru laptele crud de vacă

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca, imediat înaintea procesarii:

a) laptele crud de vacă utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 300.000 per ml; și,

b) laptele de vacă procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 100.000 per ml.

2. Când laptele nu întrunește criteriile prevăzute la pct. 1, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, și sa ia măsuri pentru a corecta situația.

Capitolul III Ambalare și impachetare

Sigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie să fie efectuată imediat după umplere, prin intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la întreprinderea în care are loc ultimul tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie să fie confectionat de asa maniera încât, după deschidere, dovada deschiderii să fie evidenta și ușor de verificat.

Capitolul IV Etichetare

1. În plus față de cerințele Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, etichetarea trebuie să prezinte în mod clar:

a) în cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele "lapte crud";

b) în cazul produselor obținute din lapte crud, printr-un proces de fabricație ce nu include nici un tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele "produs cu lapte crud".

2. Cerințele pct. 1 se aplică produselor destinate pentru comerțul cu amănuntul. Termenul "etichetare" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce însoțește sau se referă la astfel de produse.

Capitolul V Marca de identificare

Prin derogare de la cerințele secțiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:

1. în loc de indicarea numărului de autorizare al întreprinderii, marca de identificare poate să indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este înscris numărul de autorizare al întreprinderii;

2. în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate să indice numai initialele tarii expeditoare și numărul de autorizare al întreprinderii.

Capitolul I Oua

1. În spațiile producătorului și până la vânzare către consumator, ouăle trebuie să fie ținute curate, uscate, fără miros străin, protejate eficient de socuri și de expunere directa la soare.

2. Ouale trebuie să fie depozitate și transportate la o temperatura, preferabil constanta, corespunzătoare pentru asigurarea conservării optime a proprietăților igienice ale acestora.

Ouale trebuie să fie livrate către consumator în decurs de maximum 21 de zile de la ouat.

Capitolul II Produse din oua

I. Cerințe pentru întreprinderi

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile pentru fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate și echipate astfel încât să se asigure separarea următoarelor operațiuni:

1. spalarea, uscarea și dezinfectarea oualor murdare, atunci când se efectuează;

2. spargerea oualor, colectarea conținutului acestora și îndepărtarea părților de coaja și membrane; și

3. operațiuni, altele decât cele prevăzute la pct. 1 și 2.

II. Materii prime pentru fabricarea de produse din oua

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu următoarele cerințe:

1. Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie să fie complet dezvoltata și sa nu prezinte crapaturi. Totuși, ouăle crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua, dacă întreprinderea de producție sau centrul de ambalare le livreaza direct întreprinderilor de procesare, unde acestea trebuie să fie sparte cat mai curând posibil.

2. Oul lichid obținut într-o întreprindere autorizata în acest scop poate fi utilizat ca materie prima. Oul lichid trebuie să fie obținut în conformitate cu cerințele pct. 1, 2, 3, 4 și 7 ale părții a III-a.

III. Cerințe speciale de igiena pentru fabricarea de produse din oua

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca toate operațiunile sunt efectuate de asa maniera încât să se evite orice fel de contaminare în timpul producției, manipulării și depozitarii de produse din oua, în special prin asigurarea conformitatii cu următoarele cerințe:

1. Ouale trebuie să fie sparte numai atunci când acestea sunt curate și uscate.

2. Ouale trebuie să fie sparte într-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, în special prin asigurarea unei separari adecvate de alte operațiuni. Ouale crapate trebuie să fie procesate cat mai curând posibil.

3. Ouale, altele decât cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie să fie manipulate și procesate separat. Tot echipamentul trebuie să fie curatat și dezinfectat înainte să fie reluată procesarea oualor de gaina, de curca și de bibilica.

4. Conținutul oualor nu trebuie să fie obținut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar centrifugarea nu poate să fie utilizata nici pentru obținerea resturilor de albus de ou din cojile goale, pentru consum uman.

5. După spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie să fie supusă procesarii cat mai curând posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea să fie reduse la un nivel acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate să fie supus imediat unei noi procesari în aceeași întreprindere, dacă aceasta îl face propriu pentru consum uman. Când un lot este găsit impropriu pentru consum uman, acesta trebuie să fie denaturat astfel încât să se asigure că nu este utilizat pentru consum uman.

6. Procesarea nu este necesară pentru albusul de ou destinat fabricării de albumina deshidratata sau cristalizata care ulterior va fi supusă unui tratament termic.

7. Dacă prelucrarea nu este efectuată imediat după spargere, oul lichid trebuie să fie depozitat fie congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4°C. Perioada de depozitare la temperatura de 4°C înainte de procesare nu trebuie să depășească 48 de ore. Totuși, aceste cerințe nu se aplică produselor din care urmează să se extraga zaharurile, dacă procesul de extragere a zaharurilor este efectuat cat mai curând posibil.

8. Produsele ce nu au fost stabilizate astfel încât să fie păstrate la temperatura camerei trebuie să fie racite la o temperatura nu mai mare de 4°C. Produsele pentru congelare trebuie să fie congelate imediat după prelucrare.

IV. Specificații analitice

1. Concentrația de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie să depășească 10 mg/kg în substanța uscata a produsului din oua nemodificat.

2. Conținutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu trebuie să depășească 1g/kg de substanța uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare trebuie să fie cea înregistrată înaintea procesului de fermentație.

3. Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua și orice alte părți din produsul din oua procesat nu trebuie să depășească 100 mg/kg de produs din oua.

V. Etichetarea și marcarea pentru identificare

1. În plus față de cerințele generale pentru marcarea de identificare prevăzute la secțiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate pentru vânzare cu amănuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie să prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie să fie păstrate și perioada în care poate fi astfel asigurata conservarea.

2. În cazul oualor lichide, eticheta prevăzută la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele: "produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinație" și sa indice data și ora spargerii.

Capitolul I Cerințe aplicabile pentru întreprinderi ce colectează sau proceseaza materii prime

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile care colectează sau proceseaza materii prime pentru obținerea de grăsimi de origine animala procesate și jumari se conformează cu următoarele cerințe:

1. Centrele destinate colectării de materii prime și transportului ulterior către întreprinderi de procesare trebuie să fie dotate cu facilități pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu mai mare de 7°C.

2. Fiecare întreprindere de procesare trebuie să aibă:

a) facilități pentru refrigerare;

b) un spațiu pentru expediere, cu excepția cazului în care întreprinderea expediază grasime animala procesata numai în containere; și

c) dacă este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constând din grăsimi animale procesate amestecate cu alte produse alimentare și/sau condimente.

3. Facilitățile de refrigerare prevăzute la pct. 1 și pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, dacă protocoalele pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodată depozitate sau transportate fără refrigerare activa, în alt mod decât este prevăzut la cap. II pct. 1 lit. d).

Capitolul II Cerințe de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate și a jumarilor

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara grăsimi de origine animala procesate și jumari trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe:

1. Materiile prime trebuie să:

a) provină de la animale care au fost tăiate într-un abator și care au fost considerate proprii pentru consum uman ca urmare a inspecției ante-mortem și post-mortem;

b) fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un conținut cat mai mic posibil de sânge și impuritati;

c) provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform Hotărârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotărâre; și

d) să fie transportate și depozitate până la procesare, în condiții igienice și la o temperatura interna nu mai mare de 7°C. Totuși, materiile prime pot fi depozitate și transportate fără refrigerare activa, dacă sunt procesate în decurs de 12 ore după ziua în care au fost obținute.

2. În timpul procesarii este interzisă utilizarea solventilor.

3. Când grasimea pentru rafinare întrunește standardele prevăzute la pct. 4, grasimea animala procesata și preparata conform pct. 1 și 2 poate fi rafinata în aceeași întreprindere sau în alta întreprindere, cu scopul de a se îmbunătăți calitățile fizico-chimice ale acesteia.

4. Grasimea de origine animala procesata, în funcție de tip, trebuie să întrunească următoarele standarde:

Rumegătoare

Animale din specia porcine

Alte grăsimi de origine animală

Seu comestibil

Seu pentru rafinare

Grăsime comestibilă

Untură și alte grăsimi de porc pentru rafinare

Comestibile

Pentru rafinare

Primul lichid1)

Alte

Untură2)

Alte

FFA (m/m% acid oleic) maxim

0,75

1,25

3,0

0,75

1,25

2,0

1,25

3,0

Peroxid maxim

4 meq/kg

4 meq/kg

6 meq/kg

4 meq/kg

4 meq/kg

6 meq/kg

4 meq/kg

10 meq/kg

Impurități totale insolubile

Maximum 0,15%

Maximum 0,5%

Miros, gust, culoare

normal

---------

1) Grasimea de origine animala procesata, obținută prin procesarea la temperatura joasa a grasimii proaspete provenite de la nivelul cordului, epiplonului, rinichilor și mezenterului de animale din specia bovine, și grasimea provenită din sălile de transare.

2) Grasimea de origine animala procesata, obținută din tesuturile adipoase de la animale din specia porcine.

5. Jumarile destinate consumului uman trebuie să fie depozitate în conformitate cu următoarele cerințe de temperatura:

a) când jumarile sunt procesate la o temperatura de cel mult 70°C, acestea trebuie să fie depozitate:

(i) la o temperatura de cel mult 7°C pentru o perioadă ce nu depășește 24 de ore; sau

(îi) la o temperatura de cel mult -18°C;

b) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C și au un procent de umiditate de 10% (m/m) sau mai mult, acestea trebuie să fie depozitate:

(i) la o temperatura nu mai mare de 7°C, pentru o perioadă ce nu depășește 48 de ore sau la un raport de timp/temperatura care să ofere o garanție echivalenta; sau

(îi) la o temperatura nu mai mare de -18°C;

c) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C și au un procent de umiditate sub 10% (m/m), nu exista cerințe specifice.

Capitolul I Cerințe pentru materii prime

1. Pot fi folosite următoarele materii prime pentru producerea de gelatina destinată pentru utilizare în alimente:

a) oase;

b) piei prelucrate și neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;

c) piei de porc;

d) piei de pasare;

e) tendoane și sinovii;

f) piei prelucrate și neprelucrate de vanat salbatic; și

g) piei și oase de peste.

2. Este interzisă utilizarea de piei prelucrate și neprelucrate dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.

3. Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-e) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator și ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecției ante-mortem și post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate și neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.

4. Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform Hotărârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotărâre.

5. Centrele de colectare și tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de gelatina destinată consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, le autorizeaza în mod special pentru acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerințe:

a) trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide și pereți netezi ce sunt ușor de curatat și de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilități pentru refrigerare;

b) încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curățenie și întreținere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;

c) dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata și/sau procesata în aceste spații, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată durata recepției, depozitarii, procesarii și expedierii.

Capitolul II Transportul și depozitarea materiilor prime

1. În locul marcii de identificare prevăzute la secțiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoțite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine și care conține informațiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii și atunci când sunt expediate întreprinderii de prelucrare a gelatinei.

2. Materiile prime trebuie să fie transportate și depozitate, racite sau congelate, cu excepția cazului în care, acestea sunt procesate în decurs de 24 de ore de la livrare. Totuși, pot fi transportate și depozitate la temperatura ambientala oase degresate și uscate sau oseina, piei sarate, uscate și tratate cu apa de var, precum și piei tratate cu acizi ori baze.

Capitolul III Cerințe pentru fabricarea de gelatina

1. Procesul de producție pentru gelatina trebuie să asigure ca:

a) toată materia osoasa de la rumegatoare, provenită de la animale fatate, crescute sau tăiate în tari ori în regiuni clasificate ca având o incidența redusă de encefalopatie spongiforma bovina, în conformitate cu legislația naționala ce transpune legislația comunitara specifică, este supusă unui proces ce asigura ca toată materia osoasa este zdrobita fin și degresata cu apa fierbinte, iar apoi tratata cu acid clorhidric diluat (la concentrație minima de 4% și pH < 1,5), pentru o perioadă de cel puțin două zile, urmat de un tratament alcalin cu soluție saturata de hidroxid de calciu (pH > 12,5), pentru o perioadă de cel puțin 20 de zile, cu o etapa de sterilizare la 138-140°C timp de 4 secunde sau de un proces echivalent autorizat; și,

b) alta materie prima este supusă unui tratament cu acizi sau baze, urmat de una sau mai multe clatiri; pH-ul trebuie să fie ulterior ajustat. Gelatina trebuie să fie extrasa prin încălzire, o dată sau de mai multe ori consecutiv, urmată de purificare prin intermediul filtrarii și sterilizarii.

2. Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina se conformează cu cerințele ce se aplică gelatinei destinate consumului uman cu referire la toată gelatina pe care o produce, acesta poate produce și depozita gelatina ce nu este destinată consumului uman în aceeași întreprindere.

Capitolul IV Cerințe pentru produse finite

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca gelatina este conformă cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:

Reziduuri

Limită

As

1 ppm

Pb

5 ppm

Cd

0,5 ppm

Hg

0,15 ppm

Cr

10 ppm

Cu

30 ppm

Zn

50 ppm

SO2 (Reith Williams)

50 ppm

H2O2 (Farmacopeea Europeană 1986 (V2O2))

10 ppm

Capitolul I Cerințe pentru materii prime

1. Pentru producerea de colagen destinat utilizării în alimente, pot fi folosite următoarele materii prime:

a) piei prelucrate și neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;

b) piei și oase de porc;

c) piei și oase de pasare;

d) tendoane;

e) piei prelucrate și neprelucrate de vanat salbatic; și

f) piei și oase de peste.

2. Este interzisă utilizarea de piei prelucrate și neprelucrate, dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.

3. Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-d) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator și ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecției ante- și post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate și neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.

4. Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform Hotărârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotărâre.

5. Centrele de colectare și tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de colagen destinat consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor judeteana, respectiv a municipiului București, le autorizeaza în mod special în acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerințe:

a) acestea trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide și pereți netezi ce sunt ușor de curatat și de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilități pentru refrigerare;

b) încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curățenie și întreținere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;

c) dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata și/sau procesata în aceste spații, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată perioada recepției, depozitarii, procesarii și expedierii.

Capitolul II Transportul și depozitarea materiilor prime

1. În locul marcii de identificare prevăzute la secțiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoțite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine și care conține informațiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii și când sunt expediate întreprinderii de procesare a colagenului.

2. Materiile prime trebuie să fie transportate și depozitate racite sau congelate, cu excepția cazului în care acestea sunt prelucrate în decurs de 24 de ore de la livrarea acestora. Totuși, pot fi transportate și depozitate la temperatura ambientala oase degresate și uscate sau oseina, piei sarate, uscate și tratate cu apa de var, precum și piei tratate cu acizi ori baze.

Capitolul III Cerințe pentru fabricarea de colagen

1. Colagenul trebuie să fie produs printr-un proces ce asigura ca materia prima este supusă unui tratament ce implica spalare, ajustare a pH-ului, utilizându-se acizi sau baze, urmat de una ori mai multe clatiri, filtrare și extragere sau de un proces echivalent autorizat.

2. După ce a fost supus procesului prevăzut la pct. 1 colagenul poate fi supus unui proces de uscare.

3. Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen se conformează cerințelor ce se aplică colagenului destinat consumului uman, cu referire la tot colagenul pe care îl produce, acesta poate produce și depozita colagen ce nu este destinat consumului uman în aceeași întreprindere.

Capitolul IV Cerințe pentru produse finite

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, colagenul este conform cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:

Reziduuri

Limită

As

1 ppm

Pb

5 ppm

Cd

0,5 ppm

Hg

0,15 ppm

Cr

10 ppm

Cu

30 ppm

Zn

50 ppm

SO2 (Reith Williams)

50 ppm

H2O2 (Farmacopeea Europeană 1986 (V2O2))

10 ppm

Capitolul V Etichetarea

Ambalajele și pachetele ce conțin colagen trebuie să poarte cuvintele "colagen propriu consumului uman" și sa indice data preparării.