Decizia nr. 443/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 187/1999 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politica
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia Margareta Niță - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, excepție ridicată de Gheorghe I. Ungureanu în Dosarul nr. 590/CIV/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curții Constituționale faptul că autorul excepției a transmis, prin Serviciul de registratură al Curții, note scrise prin care reiterează, în esență, argumentele prezentate și în fața instanței de judecată și depuse la dosarul cauzei, solicitând, în final, admiterea excepției de neconstituționalitate.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile
nu contravin principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 18 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 590/CIV/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Excepția a fost ridicată de Gheorghe I. Ungureanu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii a Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile
încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și "prevederi ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale", fără a preciza însă un anume text al acesteia.
Autorul excepției susține că dispozițiile
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile în timp, deoarece actul normativ criticat "califică fapte din 1963 și pretinde ca această calificare să aibă, în anul 2004, consecințe de natură penală, cetățenească, politică, morală (...)".
De asemenea, se apreciază că "dacă vrea să direcționeze curgerea trecutului, legea trebuie să dispună, cumulativ, restituirea timpului, deci schimbarea sensului evoluției, și garantarea dreptului la opțiune (...)".
În continuare, acesta formulează aprecieri personale referitoare la regimul politic din perioada anilor 1952-2004. În plus, autorul excepției precizează că prin decizia contestată în fața instanței de judecată Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a respins o contestație formulată de acesta împotriva unei alte decizii a aceleiași instituții, prin care se stabilise că acesta fusese "colaborator al organelor securității, ca poliție politică." În consecință, autorul consideră că cele două decizii sunt "neconstituționale, ilegale și neîntemeiate" și invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 187/1999 , în temeiul cărora au fost emise deciziile contestate.
Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
În acest sens, se arată că autorul a apreciat în mod greșit principiul fundamental al acțiunii legilor în timp, care dispune numai pentru viitor, cu necesitățile avute în vedere la adoptarea legii, criteriile de apreciere putând fi și fapte petrecute în trecut. Astfel, obiectul de reglementare al
"îl reprezintă dreptul de acces la informațiile de interes public al oricărui cetățean, legiuitorul apreciind la data adoptării legii că dreptul pozitiv la acea dată nu satisface idealul de justiție în acest sens." Mai mult, se menționează că "elaborarea oricărui act normativ este impusă de necesitățile dictate de evoluția societății, apreciate în raport de situațiile sociale de la momentul când se legiferează, urmând ca legea să se aplice conduitei și relațiilor sociale numai pentru viitor".
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Se arată că, într-adevăr, regula este ca din momentul intrării sale în vigoare norma juridică să fie activă și să acționeze numai pentru viitor, fără a fi permisă retroactivitatea sau ultraactivitatea sa. "Însă, există și excepții de la principiul neretroactivității legii, printre ele numărându-se și retroactivitatea expresă. Această formă de retroactivitate rezultă chiar din textul normei juridice, în acest caz legiuitorul prevăzând expres că norma juridică se va aplica retroactiv."
Așa cum rezultă din expunerea de motive a
Legii nr. 187/1999 , adoptarea acesteia a fost determinată de voința legiuitorului "de a oferi societății românești o bază instituțională credibilă pentru a putea duce la bun sfârșit dificilul proces de clarificare a trecutului comunist."
"De altfel, elaborarea oricărui act normativ este impusă de necesitățile dictate de evoluția societății, apreciate în raport de situațiile sociale de la momentul când se legiferează, urmând ca, potrivit art. 124 alin. (1) și art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul să poată institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale."
Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere prin care apreciază că dispozițiile
sunt constituționale.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că textele de lege menționate "sunt aplicabile tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea lor în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea
legii vechi." Astfel, se apreciază că Legea nr. 187/1999
dispune numai pentru viitor, de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, și nu conține nici o dispoziție cu caracter retroactiv.
În susținerea argumentelor formulate este invocată și jurisprudența constantă în materie a Curții Constituționale, de exemplu
și
Decizia nr. 291/2004 , prin care Curtea a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare."
Președinții celor două Camere al Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile Legii nr. 187/999 încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, acestea având următorul conținut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."
De asemenea, autorul excepției invocă și încălcarea "prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale", însă fără a preciza un anume text al acesteia. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate.", astfel că instanța de contencios constituțional nu poate analiza excepția de neconstituționalitate prin raportare la aceste prevederi.
Examinând critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece calificarea unor fapte petrecute în trecut produce efecte în prezent, respectiv din momentul intrării în vigoare a legii, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată.
În lipsa unei mențiuni exprese referitoare la aplicarea sa în timp,
a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, în deplină concordanță cu art. 78 din Legea fundamentală, în forma anterioară revizuirii sale din anul 2003. Curtea constată că legea criticată nu cuprinde în sine nici o dispoziție cu caracter retroactiv, astfel că nu poate reține că acest act normativ încalcă principiul neretroactivității legii civile. Tot astfel, calificarea în prezent a unor fapte petrecute în trecut și reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu constituie o încălcare a principiului neretroactivității legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a actului normativ.
Celelalte critici constând în aprecieri personale referitoare la regimul politic anterior, precum și situația de fapt din dosar nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale și în consecință nu pot fi reținute.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, excepție ridicată de Gheorghe I. Ungureanu în Dosarul nr. 590/CIV/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia Margareta Niță
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.