Decizia nr. 74/1997

Curtea Constituțională a fost sesizată, la data de 28 martie 1997, de către un număr de 52 de deputați, și anume: Ovidiu Cameliu Petrescu, Florin Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Sincai, Dan Ghibernea, Carmen Hunea, Ioan-Aron Popa, Ioan Mircea Pascu, Mihail Sireteanu, Iulian-Costel Tocu, Daniela Bartos, Dumitru Paslaru, Neculai Grigoras, Neculai Popa, Florian Bercea, Eugen Nicolicea, Adrian Nastase, Dumitru Popescu, Romulus Ion Moucha, Dan Nica, Mitica Balaet, Valeriu Tabara, Mihai Drecin, Lazar Ladariu, Virgil Popa, Miron Tudor Mitrea, Toma Nastase, Ion Dutu, Sever Mesca, Corneliu Ciontu, Constantin Eremia Cotrutz, Nicolae Vasilescu, Anghel Stanciu, Mihai-Ioan Popa, Acsinte Gaspar, Gheorghe Ana, Daniela Popa, Viorel Burlacu, Constantin Babalau, Ioan Gavra, Nicolae Bud, Miron Chichisan, Alexandru Albu, Iosif Boda, Marin Cristea, Gheorghe Vilceanu, Traian Sabau, Marian Ianculescu, Dan Ioan Popescu, Constantin Teculescu, Eugenia Moldoveanu și Marian Sarbu, cu privire la neconstituționalitatea procedurii de adoptare în Camera Deputaților a Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine.

În motivarea obiectiei de neconstituționalitate se arata următoarele:

- la dezbaterile privind adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991, nu au participat membrii a trei grupuri parlamentare - Partidul Democrației Sociale din România, Partidul România Mare și Partidul Unității Naționale Române. Aceste grupuri insumeaza 128 de deputați;

- din stenograma ședinței rezultă că nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituție privind cvorumul legal. Președintele de ședința a recurs la procedura verificării cvorumului, dar, deși a renunțat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fără însă ca acest lucru să rezulte din stenograma;

- nu a fost respectata regula imperativa, înscrisă în art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, potrivit căreia "grupurile parlamentare își exprima poziția politica față de o propunere legislativă sau un proiect de lege în faza dezbaterilor parlamentare". În opinia autorilor sesizării, lipsa celor trei grupuri parlamentare de la lucrările Camerei ar fi impus amînarea examinării propunerii legislative;

- nu s-a respectat procedura de vot, care impune numărarea tuturor voturilor exprimate, cît și a abtinerilor de la vot. Dacă aceasta procedura ar fi fost respectata, s-ar fi constatat, pe de o parte, că nu erau întrunite nici cvorumul legal și nici majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea unei legi organice, iar, pe de altă parte, ca un grup numeros de membri ai majorității parlamentare a părăsit sala de ședințe, raminind la lucrări doar circa 145 de deputați.

În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, se cere Curții respingerea obiectiei de neconstituționalitate, ca vadit neîntemeiată, aratindu-se, în esenta, următoarele:

- potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cvorumul legal (de 172 de deputați) se verifica la începutul fiecărei ședințe parlamentare (art. 127 alin. 3 din regulament) sau, dacă se cere acest lucru de către liderii grupurilor parlamentare (art. 128 alin. 2), pe parcursul acesteia. De asemenea, potrivit art. 113 alin. 6, înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Deputații care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședințe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului;

- la începutul ședinței din 18 martie 1997, în lista de prezenta erau înregistrați 320 de deputați, 23 fiind absenți. Numărul deputaților aparținând celor trei grupuri parlamentare care au părăsit sala este de 127 (iar nu de 128, cît pretind autorii sesizării). În aceste condiții, după retragerea celor 127 de deputați, în sala au rămas cel puțin 193, număr superior cvorumului legal. Verificarea facuta înainte de retragerea grupului P.U.N.R. (16 deputați) a dovedit ca oricum în sala de ședințe ramasesera 189 de parlamentari, astfel încât la adoptarea legii erau încă cel puțin 173 de deputați. Asa fiind, prevederile art. 64 din Constituție nu au fost incalcate;

- cît privește nerespectarea art. 74 alin. (1) din Constituție, trebuie observat ca legea contestată a fost adoptată în unanimitate, asadar, de către toți cei prezenți; asa fiind, s-au respectat și dispozițiile art. 74 alin. (1) din legea fundamentală. Prevederile regulamentelor nu obliga, în lipsa unei contestații, la numărarea voturilor, iar din practica parlamentară s-a desprins regula ca, în asemenea situații, să se țină seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrărilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificării cvorumului.

În punctul de vedere al Comisie juridice, de numiri, disciplina, imunități și validari a Senatului se arata ca aceasta nu se poate pronunța asupra aspectelor referitoare la: absenta de la lucrările Camerei Deputaților, în după-amiaza zilei de 18 martie 1997, a grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M. și P.U.N.R.; nerespectarea art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, datorată retragerii partidelor de opoziție de la lucrările Camerei, care și-au exprimat astfel poziția politica față de o propunere legislativă; neintrunirea cvorumului de vot și nerespectarea procedurii de vot, deoarece acestea privesc situații de fapt, a căror apreciere revine Curții Constituționale, prin verificarea stenogramei de la ședința.

Comisia apreciază ca interpretarea din sesizare referitoare la prevederile art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, care dispun ca "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să-și desemneze un singur reprezentant. Președintele Camerei da cuvintul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale", nu este corecta. Se mai precizează ca părăsirea dezbaterilor de către un grup parlamentar nu poate bloca continuarea acestora decît dacă, ca urmare a retragerii, cvorumul de prezenta nu este îndeplinit. În concluzie, comisia considera ca, la votarea legii ce formează obiectul prezentei sesizări, cvorumul a fost întrunit, astfel încât obiecția nu este intemeiata.

În punctul de vedere al Guvernului se arata:

- din cuprinsul sesizării rezultă că nu se contesta constituționalitatea prevederilor art. 91, art. 92 și art. 113 alin. 6 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, ci modul de aplicare a dispozițiilor acestor articole. Potrivit art. 144 lit. b) din Constituție, Curtea Constituțională hotărăște asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, astfel ca, în cazul de fața, Curtea nu este competența să se pronunțe;

- cu privire la îndeplinirea cvorumului legal pentru adoptarea acestei legi organice nu se poate pronunța, întrucît din documentația pe care a avut-o la dispoziție nu rezultă cu certitudine numărul voturilor exprimate.

Curtea Constituțională, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituție, precum și al art. 3 alin. (2) și al art. 17 din Legea nr. 47/1992, constata ca este competența să soluționeze sesizarea care a fost înaintată cu respectarea dispozițiilor legale.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

ținând seama de obiecția de neconstituționalitate formulată, de punctele de vedere comunicate, de raportul întocmit de judecătorul-raportor, de prevederile Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine, republicată, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992, retine:

Primul motiv invocat de grupul de deputați în susținerea obiectiei de neconstituționalitate privește faptul ca din stenograma ședinței rezultă că nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituție privind cvorumul legal; aceasta, deoarece președintele de ședința a recurs la procedura verificării cvorumului, dar, deși a renunțat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fără însă ca acest lucru să rezulte din stenograma.

Cu privire la aceasta sustinere, rezultă, din punctul de vedere comunicat de către președintele Camerei Deputaților, ca, la începutul ședinței Camerei, în lista de prezenta erau înregistrați 320 de deputați, 23 de deputați fiind absenți. Din cei prezenți, numărul de deputați aparținând grupurilor parlamentare care au părăsit lucrările a fost de 127, iar nu de 128 cît se susține în sesizare. În aceste condiții, după cum se arata în punctul de vedere al președintelui Camerei, după părăsirea sălii de către cei 127 de deputați, la lucrări au mai rămas cel puțin 193, număr superior cvorumului.

În cursul ședinței Camerei, după ce deputații P.D.S.R. și P.R.M. parasisera sala, s-a făcut, la cererea grupului parlamentar P.U.N.R., apelul nominal.

În urma apelului nominal, președintele de ședința a constatat, astfel cum rezultă din stenograma, ca numărul reprezentind cvorumul era depășit, fiind prezenți 189 de deputați. Existenta acestui număr de deputați, rezultat în urma apelului nominal, este confirmată de președintele Camerei în punctul de vedere trimis Curții Constituționale.

Înainte de începerea dezbaterilor pentru adoptarea legii de modificare a Legii nr. 35/1991, grupul de 16 deputați P.U.N.R. care au fost prezenți la apelul nominal, a părăsit lucrările. Asa fiind, din numărul de deputați prezenți la apelul nominal (189) au mai rămas în sala 173, ceea ce înseamnă, astfel cum se arata și în punctul de vedere comunicat de președintele Camerei, ca cvorumul legal era întrunit în momentul începerii dezbaterilor la proiectul legii, a carei valabilă adoptare este contestată.

Este adevărat ca, înainte de începerea dezbaterilor, președintele ședinței a anuntat ca se va face o noua verificare a cvorumului; trebuie observat însă ca aceasta verificare nu a fost solicitată în ședința Camerei. La intervenția unor deputați, președintele ședinței a renunțat la verificare, anuntind ca cvorumul exista, astfel încât s-a trecut la dezbaterea proiectului de lege menționat. Rezultă ca, întrucît n-a existat nici o solicitare pentru verificarea cvorumului după apelul nominal, rezultatele acestuia au rămas valabile la finele ședinței.

Asadar, întrucît toți deputații prezenți (173) au votat pentru adoptarea legii, condiția prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituție a fost îndeplinită. Nici un text din regulament nu impune, într-o asemenea ipoteza, obligația numararii voturilor în lipsa unei contestații.

Astfel cum arata președintele Camerei, din practica parlamentară s-a desprins regula ca, în asemenea situații, să se țină seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrărilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificării cvorumului.

Curtea constata, față de cele arătate, ca obiecția de neconstituționalitate nu este intemeiata.

Cît privește argumentul potrivit căruia nu a fost respectata o regulă imperativa înscrisă în art. 92 al Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Curtea constata că nu este competența să se pronunțe, nefiind vorba despre încălcarea unei prevederi constituționale, ci de aplicarea unei dispoziții regulamentare.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 64, art. 74 alin. (1) și ale art. 144 lit. a) din Constituție, ale art. 91, art. 92, art. 113 alin. 6 și ale art. 117 alin. 3 și 4 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, precum și ale Legii nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constata ca Legea pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine, republicată, este constituțională, fiind adoptată de către Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art. 64 și ale art. 74 alin. (1) din Constituție.

Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 16 aprilie 1997 și la ea au participat: Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica, Victor Dan Zlatescu, judecători.