Normele din 15 septembrie 2005

Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Regimul juridic al imobilelor care au destinația de lăcaș de cult va fi reglementat prin lege specială.

Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi**). Adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării inițiale, îmbunătățiri funcționale și altele asemenea.

-----------

Notă

**)

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

În cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcții noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare sau demontabile.

Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natură se stabilește potrivit valorii de circulație la momentul emiterii deciziei, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.

Pentru situațiile prevăzute la alin. (4) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor.

În situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.

Prin centru de cult se înțelege instituția, cu sediul în România, care coordonează toate unitățile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se înțelege instituția care are jurisdicție asupra unui număr de unități locale de cult situate într-o anumită zonă geografică a țării.

În toate cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specială de retrocedare, prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia. După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau de retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se pot depune în termenul util stabilit de comisie.

În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activități de interes public din învățământ sau sănătate, finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligația de a menține afectațiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.

Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie și bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv și dacă acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare. Deținătorul actual al imobilului, la solicitarea și în prezența reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la

art. 46 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Norme metodologice:

1. Sunt considerate abuzive acele preluări de proprietate, cu privire la imobile aparținând cultelor religioase, care s-au produs în temeiul sau ca efect al unor acte normative ori administrative emise în intervalul 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, denumit în continuare perioada de referință, dacă nu s-au acordat despăgubiri juste și echitabile în raport cu perioada preluării. În cazul în care s-au plătit despăgubiri, dar acestea sunt considerate neîndestulătoare, restituirea în natură sau, după caz, acordarea despăgubirilor prevăzute de titlul VII din

Legea nr. 247/2005

este condiționată de restituirea despăgubirilor primite sau de scăderea valorii acestora, după caz, în condițiile stabilite prin același act normativ. În cazul în care în actul prin care s-a dispus preluarea imobilului se prevedea acordarea de despăgubiri și acestea nu au fost acordate sau nu au fost încasate, persoana îndreptățită va depune o declarație pe propria răspundere dată în formă autentică, care să ateste acest lucru.

2. Nu pot face obiectul retrocedării lăcașele de cult, respectiv bisericile, mănăstirile, sinagogile, moscheile, templele sau orice alte construcții care sunt destinate oficierii de slujbe religioase, până la reglementarea regimului juridic al acestora prin lege specială, potrivit

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată. Calificarea ca lăcaș de cult se face de către Comisia specială de retrocedare în urma analizei situației fiecărui caz.

3. Nu intră sub incidența

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum și construcțiile demolate.

4. Nu fac obiectul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, imobilele situate, în prezent sau la data preluării abuzive, în extravilanul localităților, întrucât acestea fac obiectul legilor speciale de restituire din domeniul fondului funciar.

Dispozițiile

art. IV al titlului II din Legea nr. 247/2005

prevăd că cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive, precum și construcții de orice fel, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care reiese că imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.

Aceste prevederi vizează acele cereri de retrocedare formulate anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005

în termenul prevăzut de

art. 1 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată.

Cererile noi având ca obiect imobile de natura celor prevăzute la

art. IV din titlul II din Legea nr. 247/2005 , având în vedere faptul că nu fac obiectul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, vor fi depuse de către persoanele care se pretind a fi îndreptățite direct la entitățile competente să le soluționeze potrivit legilor fondului funciar, cu respectarea procedurii și a termenelor din acest domeniu.

Aceste cereri se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor constituite potrivit legilor fondului funciar. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care să reiasă incidența acestor dispoziții.

5. Prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare.

Ținând seama că legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite cuprinsă la

art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, rezultă că domeniul de reglementare al ordonanței are și caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri aflate în intravilanul localităților atât la data preluării abuzive, cât și la data adoptării

Legii nr. 247/2005

și care nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite. De asemenea, sintagma terenurile [...] nerestituite prevăzută la

art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, vizează și situațiile în care persoanele solicitante au beneficiat de prevederile actelor normative reparatorii speciale anterioare (reconstituirea dreptului de proprietate pe alte amplasamente). În aceste cazuri persoanele solicitante care au beneficiat de o reparație potrivit acestor acte normative nu mai beneficiază de prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată. În aceste situații persoana îndreptățită va depune o declarație pe propria răspundere dată în formă autentică, din care să reiasă că nu a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de actele normative reparatorii speciale anterioare.

6. Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală).

Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În acest caz se va dispune retrocedarea în natură a suprafeței deținute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.

În cazul imobilelor-construcții la care s-au efectuat adăugiri ulterior preluării abuzive, dar care nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, beneficiarul retrocedării va redobândi dreptul de proprietate asupra întregului imobil, cu obligația de a plăti fostului proprietar contravaloarea acestora. Astfel, prin decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unității deținătoare prevăzute la

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, fostul deținător va deveni titularul unui drept de creanță în ceea ce privește contravaloarea adăugirilor. Valoarea adăugirilor se stabilește printr-o expertiză extrajudiciară efectuată de beneficiarul retrocedării, la care va participa și fostul deținător. Litigiile se vor soluționa potrivit dreptului comun.

7. Prin amenajări de utilitate publică se înțelege străzi, parcări, trotuare, spații verzi, parcuri, alei și altele asemenea.

8. Se vor restitui în natură terenurile pe care au fost amplasate construcții ușoare sau demontabile (garaje, chioșcuri și altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată (construcțiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioadă determinată - autorizația era temporară).

Prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2004

privind prelungirea unor contracte de închiriere, aprobată prin

Legea nr. 219/2004 , se aplică în mod corespunzător în cazul contractelor de închiriere privind garajele din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

9. Comisia specială de retrocedare are plenitudine de competență în soluționarea fazei administrative a cererilor de retrocedare, cu privire la calificarea preluărilor ca fiind abuzive sau nu, la calificarea preluărilor ca fiind cu titlu sau fără titlu.

10. Cererile de retrocedare au putut fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 2 martie 2003 (termenul inițial de 6 luni a fost prelungit cu 30 de zile prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 48/2004 , cu modificările ulterioare).

Prin

art. II al titlului II din Legea nr. 247/2005

a fost acordat un nou termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia. Astfel, cererile de retrocedare, inclusiv cele care intră sub incidența

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, pot fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 25 ianuarie 2006.

11. Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit titlului VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

12. Calificarea incidenței prevederilor

art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, revine Comisiei speciale de retrocedare. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii stabilite potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 244/2004

pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. În cazul în care, în cursul perioadei stabilite, dispare necesitatea menținerii afectațiunii de interes public, utilizatorul poate renunța la beneficiul acordat, nemaifiind obligat la plata chiriei.

13. Prin sintagma acte doveditoare prevăzută la

art. 1 alin. (9) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, se înțelege:

a) orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras de carte funciară, act sub semnătură privată etc.);

b) orice acte juridice sau declarații care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cu titlu sau fără titlu;

c) orice acte care întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada de referință, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea solicitantului, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol, începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate);

d) acte care permit recunoașterea calității de beneficiar al retrocedării (actul de înființare, dovada continuării sau reluării activității cultului religios);

e) expertize judiciare sau extrajudiciare de care solicitantul înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;

f) orice acte sau înscrisuri pe care solicitantul înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale.

14. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de cult religios îndreptățit la retrocedare.

15. Pentru anumite situații complexe Comisia specială de retrocedare, în virtutea plenitudinii de competență, poate dispune elaborarea, de către istorici și/sau juriști cu experiență, de rapoarte și informări cu privire la evoluția istorică și juridică a preluării respective. De asemenea, Comisia specială de retrocedare poate efectua audieri ale unor persoane avizate care pot furniza informații utile și poate dispune deplasări la locul situării imobilului ale unor specialiști și întocmirea unor note de constatare. Actele întocmite cu ocazia efectuării acestor proceduri sunt considerate acte doveditoare pentru soluționarea fazei administrative a retrocedării.

16. În cazul în care doi solicitanți pretind a fi reprezentanții aceluiași cult îndreptățit la retrocedare, soluționarea cererilor de retrocedare se va face numai după expirarea termenului prevăzut la

art. 1 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată.

17. În situația prevăzută la

art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, obligația menținerii afectațiunii de interes public va subzista până la punerea în posesie, dar nu mai mult de 5 ani de la data emiterii deciziei.

18. Prin cheltuieli de întreținere, în sensul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, se înțelege cheltuielile necesare și utile pentru buna funcționare a activităților desfășurate în imobilul respectiv și de natură a conserva aceeași stare a imobilului de la data emiterii deciziei de restituire până la punerea în posesie.

Efectuarea unor lucrări de înlocuire sau de schimbare a rețelei de canalizare, a instalației de alimentare cu apă, inclusiv obiectele sanitare, a instalației de încălzire centrală sau a sobelor de încălzire, înlocuirea tâmplăriei de lemn uzate - uși și ferestre, repararea șarpantei, a învelitorii, a jgheaburilor și burlanelor, precum și retencuirea pereților interiori sau exteriori se pot face numai cu acordul noului proprietar.

19. În categoria bunurilor mobile, în sensul prevederilor

art. 1 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, se includ utilajele, instalațiile, dotările aferente, precum și orice alte bunuri mobile existente în imobil la data preluării acestuia.

Restituirea acestora odată cu imobilul solicitat se va face numai în măsura în care acestea mai există fizic la data depunerii cererii de retrocedare.

Ordonanța de urgență:

Imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi*) de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale unității deținătoare. Cota de participare a statului sau a autorității administrației publice centrale sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social și la recalcularea patrimoniului.

-----------

Notă

*)

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

În situațiile prevăzute la alin. (1) Comisia specială de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unității deținătoare, care are obligația de a o soluționa în termen de 60 de zile de la data completării dosarului.

Prevederile alin. (3), (4), (5) și (11) ale art. 1 se aplică în mod corespunzător.

Pentru situațiile prevăzute la art. 1 alin. (4) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea specială sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare prevăzută la alin. (1), cu acordul persoanei îndreptățite.

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală acționar sau asociat minoritar al unității care deține imobilul, dacă valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută.

Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Norme metodologice:

1. Pentru ipoteza prevăzută la

art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, unitățile deținătoare ale imobilelor care fac obiectul acestei ordonanțe de urgență dispun de plenitudine de competență în ceea ce privește analizarea și soluționarea fazei administrative a cererilor de retrocedare depuse.

2. Unitatea deținătoare are obligația de a furniza Comisiei speciale de retrocedare structura acționariatului și a capitalului social, precum și orice alte informații necesare pentru stabilirea incidenței dispozițiilor

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată.

3. După primirea acestor date, în măsura în care Comisia specială de retrocedare constată incidența

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, va transmite cererea de retrocedare împreună cu întreaga documentație unității deținătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, căreia îi revine obligația de a o soluționa în termen de 60 de zile de la data completării dosarului cu actele doveditoare prevăzute de această ordonanță de urgență.

În măsura în care Comisia specială de retrocedare constată că dispozițiile

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, nu sunt aplicabile (societatea a fost privatizată integral sau cota de participare a statului ori a autorității administrației publice centrale sau locale nu acoperă valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută), va reține spre soluționare cererea de retrocedare, prevederile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, fiind aplicabile.

4. Prevederile cuprinse în

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, au în vedere următoarele situații:

- în aceste cazuri se aplică, de asemenea, indisponibilizarea instituită prin

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată;

- restituirea în natură este obligatorie în cazul în care unitatea deținătoare este o regie autonomă, societate comercială sau companie națională la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale ori locale este fie acționar (S.A.), fie asociat (S.R.L.) majoritar;

- obligația de restituire în natură intervine și în cazul în care cota minoritară de capital deținută de stat sau de o autoritate a administrației publice centrale ori locale acoperă valoarea imobilului a cărui restituire este cerută. În acest caz, elementul de referință este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unității deținătoare;

- societățile comerciale privatizate integral sau cele constituite din inițiativă privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înființarea lor, nu au obligația restituirii în natură dacă acestea au fost dobândite legal.

5. Retrocedarea în natură se face în toate cazurile prin decizie motivată a organelor de conducere a unității deținătoare. Decizia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentării acesteia.

6. În cazul în care nu se poate dispune retrocedarea în natură (construcția a fost demolată sau a fost transformată astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat ori terenul este ocupat de construcții noi edificate ulterior preluării abuzive) și a fost reținută calitatea de persoană îndreptățită, unitatea deținătoare, prin decizie, va proceda la acordarea următoarelor măsuri reparatorii în echivalent, astfel:

a) despăgubiri potrivit titlului VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din

Legea nr. 247/2005 . În acest sens unitatea deținătoare va transmite decizia conținând propunerea de acordare a despăgubirilor, împreună cu documentația aferentă, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, înființată potrivit actului normativ sus-menționat. Cuantumul final al despăgubirilor va fi stabilit potrivit procedurii instituite prin titlul VII din

Legea nr. 247/2005 ;

b) compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite.

Unitatea deținătoare va putea acorda în cadrul ofertei de compensare diverse bunuri (inclusiv acordarea unui alt imobil la schimb) sau servicii pe care aceasta le prestează în cadrul obiectului său de activitate până la o valoare echivalentă cu a bunului imposibil de restituit. În cazul compensării cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziția de compensare va fi însoțită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmează regimul contractual de drept comun.

7. Deciziile prevăzute la

art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Ordonanța de urgență:

În scopul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 se va constitui, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Comisia specială de retrocedare, care va fi formată din:

a) un reprezentant din partea Ministerului Culturii și Cultelor;

b) un reprezentant din partea Ministerului Justiției;

c) un reprezentant din partea Cancelariei Primului-Ministru, respectiv președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care va avea calitatea de președinte al comisiei;

d) un reprezentant din partea Ministerului Finanțelor Publice;

e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relații Interetnice.

Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizați de conducătorul autorității din care aceștia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, și un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susține cererea.

Atribuțiile și regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului-Ministru, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum și persoanele din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care asigură secretariatul tehnic al acesteia, beneficiază de indemnizație de ședință reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizația lunară; într-o lună se poate acorda o singură indemnizație, indiferent de numărul ședințelor de lucru.

Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. În situația în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menționa că proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

Ministerele, prefecturile, primăriile, serviciile de cadastru și birourile de carte funciară, precum și celelalte instituții publice au obligația de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare și/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informații privind situația juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor.

În cazul în care deținătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare, este obligată să identifice unitatea deținătoare și să comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia.

Norme metodologice:

1. Dacă odată cu cererea de retrocedare s-au depus acte doveditoare și solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat, Comisia specială de retrocedare sau unitatea deținătoare prevăzută la

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, va dispune prin decizie motivată asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia.

2. În cazul în care se apreciază că documentația este incompletă și este necesară completarea acesteia, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor suplimentare solicitate de către Comisia specială de retrocedare ori de către unitatea deținătoare prevăzută la

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, sau, după caz, de la data la care solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat.

Ordonanța de urgență:

Cererile de retrocedare se depun, prin centrul eparhial sau, după caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare.

Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispoziție Comisiei speciale de retrocedare, în vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calității de fost proprietar, în condițiile ce se vor stabili prin regulamentul prevăzut la art. 3 alin. (3).

Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum și orice acte care, coroborate, întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.

În absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

În aplicarea prevederilor alin. (4) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.

Norme metodologice:

1. Cererea de retrocedare se va face distinct pentru fiecare imobil solicitat și va cuprinde cel puțin următoarele elemente:

- denumirea și sediul solicitantului, indicarea actului de înființare sau de recunoaștere, după caz;

- datele de identificare și puterile acordate reprezentantului solicitantului;

- datele de identificare a imobilului solicitat la retrocedare (construcția și terenul aferent);

- indicarea actelor doveditoare de care solicitantul înțelege să se prevaleze în susținerea cererii;

- indicarea adresei poștale certe la care urmează să se facă comunicările oficiale.

2. Cererile de retrocedare se depun la Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare care funcționează în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Cererile de retrocedare pot fi depuse direct prin reprezentantul desemnat de solicitant, ocazie cu care se va elibera o dovadă scrisă în acest sens, sau pot fi transmise și prin poștă, cu confirmare de primire. Documentul eliberat de secretariat sau, după caz, data poștei face deplina dovadă a depunerii cererii de retrocedare la acea dată.

3. Pentru stabilirea dreptului de proprietate persoana care se pretinde a fi îndreptățită poate depune actele enumerate la

art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată. În acest caz depunerea unui singur act (declarație de martori, expertiză extrajudiciară) nu este suficientă pentru întemeierea prezumției existenței dreptului de proprietate al acesteia asupra imobilului, la data preluării abuzive, fiind necesară coroborarea mai multor dovezi în acest sens.

4. Pentru facilitarea probei dreptului de proprietate s-au introdus la

art. 4 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, două prezumții relative referitoare la existența și întinderea dreptului de proprietate și a titularului acestuia, prezumții care pot fi răsturnate prin proba contrară de către orice persoană interesată.

Ordonanța de urgență:

Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândește pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unității deținătoare prevăzute la art. 2 sau a hotărârii judecătorești rămase definitive, după caz.

Dispozițiile legale privind protecția chiriașilor, persoane fizice, se aplică în mod corespunzător, fără a putea depăși termenul de 5 ani prevăzut la art. 8 alin. (2).

În cazul contractelor de locațiune care au ca obiect spații cu altă destinație decât aceea de locuință noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani potrivit dispozițiile cuprinse la art. 8 alin. (2), dacă aceste contracte au fost încheiate cu respectarea legii.

Litigiile legate de eventualele îmbunătățiri aduse imobilelor care se retrocedează în condițiile prezentei ordonanțe de urgență de către foștii deținători, precum și cele legate de aplicarea alin. (3) vor fi soluționate în condițiile legii.

Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor.

Norme metodologice:

1. Prin îmbunătățiri aduse imobilelor care se retrocedează se înțelege acele lucrări prin care s-au creat corpuri de clădiri sau extinderi de clădiri. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării inițiale, îmbunătățiri funcționale și altele asemenea.

2. Prevederea

art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, care face trimitere la dispozițiile legale privind protecția chiriașilor, se referă la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 241/2001 . Termenul de 5 ani la care face trimitere

art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, începe să curgă de la data creării noii situații juridice a imobilului retrocedat, respectiv de la data emiterii deciziei de retrocedare. Dacă prin procedura administrativă s-a retrocedat în natură un imobil făcând obiectul unui contract de închiriere, noul proprietar poate fie să mențină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogându-se în drepturile fostului locator), caz în care termenul de 5 ani curge de la data emiterii deciziei de retrocedare, fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere, cu parcurgerea procedurii prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , caz în care termenul noului contract de închiriere începe să curgă de la aceeași dată (data emiterii deciziei de retrocedare).

3. În cazul acordării măsurilor reparatorii în echivalent Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare, după ce va reține calitatea de persoană îndreptățită a solicitantului, va transmite decizia conținând propunerea de acordare a despăgubirilor, împreună cu documentația aferentă, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, înființată potrivit titlului VII din

Legea nr. 247/2005 . Decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unității deținătoare va conține numai o propunere de acordare a despăgubirilor, cuantumul final al acestora urmând să fie stabilit potrivit procedurii instituite prin titlul VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din

Legea nr. 247/2005 .

Ordonanța de urgență:

În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5).

Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.

În cazul acțiunilor formulate potrivit dispozițiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare începută în temeiul prezentei ordonanțe de urgență este suspendată până la soluționarea acelor acțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Persoana îndreptățită va înștiința de îndată Comisia specială de retrocedare.

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și în cazul acțiunilor în curs de judecată, persoana îndreptățită putând alege calea acestei ordonanțe de urgență, renunțând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.

Norme metodologice:

1. Prin

art. III al titlului II din Legea nr. 247/2005

a fost acordat un nou termen de 6 luni, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia (25 iulie 2005), pentru atacarea în instanță a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență, încheiate după data de 22 decembrie 1989 (prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

a fost acordat un termen de 6 luni, care a expirat la data de 18 iunie 2003; ulterior, prin

Legea nr. 48/2004

pentru aprobarea ordonanței sus-menționate, a fost acordat un nou termen de 6 luni, care a expirat la data de 28 septembrie 2004). Acesta este un termen special de prescripție care înlătură dreptul subiectiv la acțiune pentru anularea sau constatarea nulității actelor juridice de înstrăinare, după împlinirea acestuia.

2. În situația reglementată de

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, procedura administrativă va fi definitivată după finalizarea procedurii judecătorești prin hotărâre definitivă și irevocabilă și în funcție de soluția instanței, astfel:

a) în situația în care instanța judecătorească dispune anularea actului juridic de înstrăinare a imobilului și restabilirea situației anterioare, apreciind că nu au fost respectate dispozițiile imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, Comisia specială de retrocedare poate, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță, să dispună retrocedarea imobilului solicitat;

b) în situația în care instanța judecătorească menține actul juridic de înstrăinare, apreciind că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor în vigoare la data înstrăinării, Comisia specială de retrocedare poate, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, să dispună acordarea măsurilor reparatorii în echivalent în conformitate cu dispozițiile titlului VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din

Legea nr. 247/2005 .

3. Dacă persoana îndreptățită care a introdus o acțiune întemeiată pe prevederile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, nu a procedat la înștiințarea de îndată a Comisiei speciale de retrocedare, cu privire la această situație, iar aceasta din urmă ia cunoștință pe alte căi de această situație, va suspenda soluționarea cererii persoanei îndreptățite, pentru acest motiv.

Ordonanța de urgență:

Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Solicitanților le revine obligația de a înștiința în scris deținătorul actual despre existența cererilor de retrocedare depuse în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Norme metodologice:

Interdicția prevăzută la alin. (1) al

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, subzistă până la finalizarea procedurii administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de aceeași ordonanță de urgență. Nerespectarea acestei interdicții atrage pe de o parte nulitatea absolută a actelor juridice prevăzute la

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, iar pe de altă parte, răspunderea contravențională a instituției sau, după caz, a conducătorului instituției căreia îi incumbă respectarea acestor obligații.

Ordonanța de urgență:

Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanțe de urgență vor încheia cu deținătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unității deținătoare prevăzute la art. 2, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezența executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate, în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (10) și la art. 5 alin. (2) și (3).

Norme metodologice:

1. Protocolul încheiat în condițiile

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, între proprietarul care a redobândit dreptul de proprietate și deținătorii actuali ai acestor imobile va cuprinde și datele referitoare la starea fizică a imobilului, la instalațiile existente în clădiri, precum și alte date de identificare referitoare la starea clădirii.

Decizia Comisiei speciale de retrocedare rămâne definitivă la momentul expirării termenului de 30 de zile prevăzut pentru atacarea în instanță a acesteia sau, în cazul în care este urmată procedura judecătorească, la momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a respins contestația împotriva deciziei.

2. Restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv se face în starea în care se află acestea la data întocmirii protocolului și libere de orice sarcini.

3. În cazul în care, potrivit

art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, în cursul perioadei stabilite dispare necesitatea menținerii afectațiunii de interes public, utilizatorul poate renunța la beneficiul acordat, înainte de expirarea termenului de 5 ani, procedând la preluarea imobilului, nemaifiind astfel obligat la plata chiriei.

Ordonanța de urgență:

Nerespectarea obligațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență atrage răspunderea contravențională a instituției sau, după caz, a conducătorului instituției căreia îi incumbă respectarea acestor obligații.

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea obligației prevăzute la art. 1 alin. (7);

b) nerespectarea obligației prevăzute la art. 1 alin. (11);

c) nerespectarea obligației prevăzute la art. 2 alin. (2) de către unitatea deținătoare;

d) necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informațiilor solicitate potrivit art. 3 alin. (8) și (9);

e) nerespectarea obligației prevăzute la art. 8 alin. (1);

f) încălcarea interdicției de înstrăinare prevăzute la art. 7 alin. (1).

Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancționează cu amendă de la 500 lei (RON) la 5.000 lei (RON).

Fapta prevăzută la alin. (2) lit. f) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).

Neîncheierea de către deținătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 8 alin. (1), atrage obligația acestuia de a plăti noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului.

Norme metodologice:

1. Potrivit alin. (2) al

art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea obligației prevăzute la

art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, privind scoaterea imobilului retrocedat din domeniul public al statului sau al unei unități administrative a statului, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare;

b) nerespectarea obligației prevăzute la

art. 1 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, privind efectuarea de către deținătorul actual al imobilului, la solicitarea și în prezența reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, a inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare;

c) nerespectarea obligației prevăzute la

art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, de către unitatea deținătoare privind soluționarea cererii de retrocedare, în termen de 60 de zile de la data completării dosarului;

d) necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informațiilor privind situația juridică și locativă a imobilelor care fac obiectul cererilor de retrocedare de către instituțiile publice prevăzute la

art. 3 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, precum și nerespectarea de către primării a obligației prevăzute la art. 3 alin. (9) din aceeași ordonanță de urgență, privind identificarea unității deținătoare și comunicarea, în termen de 30 de zile, a elementelor de identificare a acesteia;

e) nerespectarea obligației prevăzute la

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, privind încheierea de către actualul deținător al imobilului retrocedat a protocolului de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unității deținătoare prevăzute la art. 2 din aceeași ordonanță de urgență;

f) înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată.

2. Fapta prevăzută la

art. 9 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, respectiv neîncheierea de către deținătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 8 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, atrage pe lângă răspunderea contravențională și obligația acestuia de a plăti noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului.

Ordonanța de urgență:

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) și aplicarea sancțiunilor în ceea ce privește ministerele, prefecturile, unitățile deținătoare prevăzute la art. 2 se fac de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia.

În cazul autorităților administrației publice locale situate pe raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, constatarea contravențiilor revine prefectului județului, respectiv prefectului municipiului București, iar aplicarea sancțiunilor revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Activitatea prefectului județului, respectiv a prefectului municipiului București, prevăzută la alin. (2), este supusă controlului Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constată neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestor obligații, va propune ministrului administrației și internelor măsurile corespunzătoare.

Norme metodologice:

1. În cazul prevăzut la

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, constatarea contravențiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență și aplicarea sancțiunilor se vor face de către persoane împuternicite în acest scop de către președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

2. În situația prevăzută la

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, agentul constatator, în speță persoana împuternicită în acest scop de către prefect va constata, prin proces-verbal, contravențiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență. Procesul-verbal de constatare a contravenției se va trimite de îndată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care va aplica sancțiunea prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal.

3. Procesele-verbale de constatare a contravențiilor se înregistrează într-un registru special deschis și ținut de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sau, după caz, de către prefectul județului, respectiv prefectul municipiului București.

4. Modelul procesului-verbal de constatare a contravențiilor cuprinse la

art. 9 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, va fi stabilit prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu respectarea prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonanță de urgență: