Decizia nr. 459/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Rusu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale, excepție ridicată de Asociația Suprem PAS Iași în Dosarul nr. 774/2005 al Tribunalului Iași - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, considerând că prevederile

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică și contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni, încheiate anterior modificării textului. Se arată că dispozițiile criticate au fost modificate prin

Ordonanța Guvernului nr. 27/2005 , iar actuala redactare nu mai prevede că ordonanța se aplică contractelor aflate în derulare pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare, ci tuturor contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni. Prin această modificare ordonanța se aplică inclusiv contractelor aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea anterior intrării ei în vigoare, fiind încălcat astfel art. 15 alin. (2) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 774/2005, Tribunalul Iași - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , excepție ridicată de Asociația Suprem PAS Iași în dosarul menționat, având ca obiect judecarea cererii introduse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, de rezoluțiune a unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

contravine dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, deoarece "își impune prevederile legale și contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiate înainte de apariția acestui act normativ, schimbând în mare parte răspunderea cumpărătorului în cazul în care nu își achită obligațiile de plată către vânzător". Or, apreciază autorul excepției, modificarea unui contact de vânzare-cumpă rare de acțiuni printr-un act normativ nu poate fi făcută decât atunci când se impun situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție.

Autorul excepției consideră totodată că prevederile criticate încalcă și dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat "este guvernat de legislația existentă în momentul încheierii contractului, întinderea drepturilor și obligațiilor părților fiind clar definită".

În consecință, autorul excepției susține că "prin extinderea prevederilor acestei ordonanțe de Guvern" i s-a "încălcat și restrâns dreptul de a invoca prevederile contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 16/1996".

Tribunalul Iași - Secția comercială consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea opiniei sale instanța arată că prevederile criticate, care reglementează doar sfera de aplicare a

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 , nu aduc atingere în nici un fel dispozițiilor art. 53 din Constituție.

Totodată se apreciază că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece reglementările criticate "garantează suplimentar aplicarea principiului neretroactivității legii, în condițiile în care stipulează că ordonanța se aplică doar în ce privește efectele produse de contracte după intrarea ei în vigoare".

În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se consideră, în ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, că "ordonanța menționată, instituind măsuri de control postprivatizare și modalități de executare a obligațiilor asumate de cumpărători, nu vizează efectele contractelor de vânzare-cumpă rare produse anterior intrării sale în vigoare, ci privește urmărirea modului de îndeplinire a obligațiilor asumate de cumpărător și modificarea pentru viitor a unor raporturi juridice născute anterior". În acest sens, este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 330/2001

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/1998 .

În legătură cu critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție Guvernul apreciază că acestea "[nu] sunt incidente în speță, [...] referindu-se la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale cetățenilor și nu ale unor societăți comerciale". Guvernul consideră, de asemenea, că "soluțiile legislative criticate sunt în concordanță cu imperativul protejării intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, consacrat de art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală".

În punctul de vedere prezentat Guvernul invocă și jurisprudența Curții Constituționale, menționând

Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 .

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "textul legal criticat nu conține nici o dispoziție cu caracter retroactiv. Dimpotrivă, prin prevederea «Prezenta ordonanță se aplică contractelor, pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare», textul elimină orice posibilitate de retroactivitate a dispozițiilor sale". Este menționată în acest sens

Decizia Curții Constituționale nr. 189/2004 .

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

față de art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală", Avocatul Poporului apreciază că "dispozițiile legale criticate, prin conținutul reglementării lor, nu pun în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25 din 30 ianuarie 2002

privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 506 din 12 iulie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002.

Ordonanța a fost ulterior modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 40 din 30 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, aprobată prin

Legea nr. 198 din 13 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 16 mai 2003.

Cuprinsul acestor dispoziții era următorul:

- Art. 2: "Prezenta ordonanță se aplică contractelor având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acțiuni deținute de stat la societăți, încheiate cu Fondul Proprietății de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, denumită în continuare Autoritate, și aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare."

Ulterior sesizării Curții Constituționale a fost adoptată

Ordonanța Guvernului nr. 27 din 14 iulie 2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 19 iulie 2005.

Prin articolul I pct. 1 din

Ordonanța Guvernului nr. 27/2005

a fost modificat titlul

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 , în sensul că va avea următorul cuprins: "Ordonanță privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale".

Totodată, prin

art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2005

a fost modificat

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , fiind suprimată din finalul textului prevederea că ordonanța se aplică contractelor "aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare".

Textul criticat are în prezent următorul cuprins:

- Art. 2: "Prezenta ordonanță se aplică contractelor având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acțiuni deținute de stat la societăți comerciale, încheiate de Fondul Proprietății de Stat, de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului sau de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumită în continuare Autoritate."

Având în vedere că reglementarea de principiu a rămas aceeași, Curtea urmează, conform jurisprudenței sale, să se pronunțe asupra constituționalității reglementării în vigoare.

Textele constituționale considerate a fi fost încălcate prin dispozițiile criticate sunt cele ale art. 15 alin. (2) și ale art. 53, texte care au următorul cuprins:

- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.";

- Art. 53: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Autorul excepției susține, în esență, că prevederile legale criticate, care modifică un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni, încheiat înaintea intrării lor în vigoare, sunt neconstituționale întrucât restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, încălcând totodată și principiul neretroactivității legii.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit art. 1 din ordonanța criticată, aceasta "reglementează monitorizarea executării obligațiilor asumate de cumpărători pe perioada derulării contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale, societățile și companiile naționale, denumite în continuare societate."

Rezultă că textul criticat pentru neconstituționalitate nu conține, în sine, dispoziții cu caracter retroactiv. Aceste prevederi legale, astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța Guvernului nr. 27/2005 , nu cuprind referiri cu privire la o eventuală aplicare pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. În consecință, nu sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2).

De altfel, alte dispoziții ale

Ordonanței Guvernului nr. 27/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002

cuprind precizări în sensul că nu se pune problema retroactivității. În acest sens,

art. II al Ordonanței Guvernului nr. 27/2005

prevede că "Dispozițiile

art. 26^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 506/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică numai obligațiilor referitoare la angajamente investiționale a căror scadență este ulterioară intrării în vigoare a prezentei ordonanțe". De asemenea, alin. (1) al

art. III din Ordonanța Guvernului nr. 27/2005

prevede: "În scopul organizării și desfășurării în condiții unitare a monitorizării postprivatizare, prevederile cap. IV «Urmărirea modului de realizare a obligațiilor contractuale» din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 506/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică și contractelor aflate în derulare pentru perioada rămasă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe." Mai mult, alin. (2) al aceluiași articol prevede că "Pentru perioada scursă până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe Autoritatea poate conveni cu cumpărătorul, prin act adițional, aplicarea prevederilor alin. (1)", ceea ce duce la concluzia că numai prin acordul de voință al părților ar putea fi aplicabile dispozițiile respective și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a acestora.

De altfel, Curtea constată că dispoziția criticată a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate. Prin

Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, Curtea a reținut că

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , în forma în vigoare anterior modificării aduse prin

Ordonanța Guvernului nr. 27/2005 , nu conține nici o prevedere cu caracter retroactiv.

În legătură cu susținerea autorului excepției, referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea reține că acest text nu este incident în cauză, în condițiile în care dispozițiile criticate, prin conținutul reglementării lor, nu prevăd restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile comerciale, excepție ridicată de Asociația Suprem PAS Iași în Dosarul nr. 774/2005 al Tribunalului Iași - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2005.