Decizia nr. 560/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1997

privind regimul pașapoartelor în România, excepție ridicată de Constantin Spătaru în Dosarul nr. 2.140/CAF/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Gherghina Florea, cu împuternicire la dosar. Lipsește partea Prefectura Județului Argeș, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției susține excepția astfel cum a fost formulată, sens în care invocă și dispozițiile art. 1 și 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, recunoscând anumite drepturi și libertăți, altele decât cele care figurează deja în Convenție și în primul Protocol adițional la Convenție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 25 din Constituție, întrucât dreptul la libera circulație nu este un drept absolut, iar exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns în conformitate cu dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.140/CAF/2005, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1997

privind regimul pașapoartelor în România, excepție ridicată de Constantin Spătaru într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea excepției autorul acesteia susține că refuzul eliberării ori retragerea pașaportului încalcă dreptul fundamental al cetățeanului la liberă circulație, prevăzut de Constituție. Consideră că existența debitului de o anumită valoare reprezintă o cauză civilă, ce poate fi soluționată chiar și prin executare silită, iar restrângerea exercițiului dreptului de liberă circulație ar putea fi dispusă "numai în cazul în care ar exista o hotărâre definitivă și irevocabilă de condamnare a persoanei cu interdicția de a părăsi țara sau când aceasta ar executa o pedeapsă privativă de libertate".

Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că dispozițiile

art. 14 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1997

"au caracter discriminatoriu și sunt neconstituționale, întrucât încalcă dreptul la libera circulație". Mai arată că existența unei creanțe exigibile de 25 milioane lei vechi, neconstatată printr-un titlu executoriu și nepusă în executare, poate da naștere abuzului de drept din partea creditorului și restricționa libera circulație a debitorului.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că prevederile de lege criticate nu încalcă art. 25 din Constituție, deoarece, "potrivit dispozițiilor cuprinse în teza a doua a alin. (1), condițiile în care se exercită acest drept se stabilesc prin lege", iar măsura refuzului de a elibera ori a retragerii pașaportului se poate lua pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, așa cum prevede art. 53 din Constituție. Arată că Legea fundamentală prevede la art. 57 că "cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți".

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât nu îngrădesc sub nici un aspect dreptul la liberă circulație, drept care nu poate fi absolut, ci trebuie exercitat cu îndeplinirea și respectarea unor condiții prevăzute de lege. Arată că, potrivit prevederilor art. 12 pct. 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, "libera circulație poate face obiectul unor restricții dacă sunt prevăzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea națională, ordinea publică, sănătatea ori moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora și este compatibilă cu celelalte drepturi recunoscute". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 14 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1997

privind regimul pașapoartelor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 216/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 noiembrie 1998, care au următorul cuprins: "Cetățeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea pașaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras, ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când: [...]

d) este urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesați, dacă plata creanțelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 25 din Constituție, care au următorul cuprins: "(1) Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept.

(2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din Constituție este garantat dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, iar condițiile de exercitare a acestui drept se stabilesc prin lege. Astfel, prin lege pot fi stabilite și motive ori condiții în care exercițiul acestui drept fundamental poate fi restrâns temporar.