Programă Analitică · Ministerul Educației și Cercetării

Programă Analitică din 14 noiembrie 2005

valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar

prezumat în vigoare

Data actului
14 noiembrie 2005
Emitent
Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1089 bis din 2 decembrie 2005
Citează
1 act
Structură
0 articole · 75.014 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

_________

PROGRAMA

ANEXĂ*)

pentru Limba și literatura română și metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii

— educatoare —

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

DOMENII DE COMPETENTĂ

1.

Documentele educatoarei

•Cunoașterea și aplicarea legislației specifice: Legea învățământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de funcționare și organizare a învățământului preșcolar, Standardul ocupațional.

•Cunoașterea și aplicarea prevederilor documentelor de curriculum

specific:

Programa

activităților instructiv-educative în

grădinița

de copii, Ghidul de aplicare a programei

pentrn

învățământul

preșcolar, Planul de învățământ și metodologia de aplicare a planului pentru

învățământul

preșcolar, Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădinița de copii.

•Cunoașterea și utilizarea corectă a documentelor de

evidență

a activității educatoarei: Catalogul grupei,

Caietul

de

evidențăa

prezenței și a activității educatoarei (planificarea calendaristicăși planificarea tematică), Fișa psiho­ pedagogică a copilului

•Realizarea unei planificări eficiente: coerența demersului, corelarea conținuturilor și a activităților pe verticală și pe orizontală, corespondența conținuturilor și a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).

2.

Didactica comunicării (elemente de comunicare oralăși scrisăîn înv.preșcolar)

•Abordarea textului literar destinat copiilor de

vârstăpreșcolară (didactica

lecturii, ghidarea copiilor preșcolari spre receptarea și înțelegerea adecvatăa textului literar specific);

-

didactica textului literar epic și

a

textului dramatic, precum și didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalități de receptare și înțelegere eficientă a textului literar și a diferențelor sesizabile la această vârstă între genurile literare).

•Abordarea

textului

nonliterar

(științific,

publicistic,

publicitar) din perspectiva

caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării;

•Rolul educatoarei în conturarea unor modele de

exprimare

și a unor atitudini care facilitează comunicarea;

•Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învățare prin cooperare, tehnici nonverbale și de exprimare a sentimentelor etc.);

•Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incită1a reflexie ,

cu alegere mu)tiplă, concrete, abstracte) și adecvarea acestora la tema abordată;

•

Abordarea textului scris și a comunicării scrise în învățământul preșcolar

-

rolul instrumentelor de

comunicare

scrisă în stimularea interesului pentru lectură și în pregătirea preșcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I

-

sesizarea unor diferențe între scrisul de mânăși

scrisul

de tipar;

-

scrierea unor etichete, bilețele, notițe, felicitări etc.

-

scrierea de litere/cifre

•Abordarea limbajelor diferitelor a1ie/științe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, geografie etc.)

3.

Didactica limbii române

•Strategii de abordare

a

noțiunilor de fonetică și fonologie (Silaba; Reguli de despărțire a cuvintelor

în

silabe;

Accentul)

•Strategii

de

abordare a noțiunilor de morfologie și sintaxă

-

Părțile de

vorbire

(definiție, clasificare ,

funcții sintactice)

-

Părțile de propoziție (definiție, clasificare)

-

Propoziția și felul propozițiilor

-

Fraza și felul propozițiilor în frază

•Strategii de abordare a no ț iunilor de

vocabular

-

Sensul cuvintelor

-

Familii de cuvinte

-

!{elații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)

-

Imbogățirea vocabularu l ui (mijloace

interne,

mijloace externe)

4.

Didactica oralului

•Strategii de învățare și

exersare

a ascultării active la preșcolari

•Strategii de învățare și

exersare

a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preșcolarității (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele ,

interviul)

5.

Evaluarea

•Tipmi de evaluare folosite în învățământul preșcolar (evaluarea inițială, evaluarea continuă ,

evaluarea sumativă)

•Metode, tehnici și instrumente tradiționale și alternative de evaluare folosite în învățământul preșcolar (proiectul ,

portofoliul ,

autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul ,

fișa de evaluare, interviul, fișa de observație etc.)

•Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preșcolar.

6.

Managementul clasei

•Organizarea activităților didactice în grădinița de copii (activități comune, activități alese, jocuri, activități opționale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organ i zare.

•Construirea mediului educațional ,

activ - stimulativ - funcțional ,

din perspectiva noii abordări educaționale a activității instructiv-educative în grădinița de copii

•Gestionarea situațiilor conflictuale

7.

Didactica activităților instructiv-educative din învățământul preșcolar. Curriculum și proiectare didactică

7.1.

Didactica desfășurării principalelor categorii de activități instructiv-educative:

-

Activitățile de educarea limbajului;

-

Activitățile matematice;

-

Activitățile de cunoașterea mediului;

-

Activități1e artistico-plastice;

-

Activitățile de educație muzicală ;

-

Activitățile practice;

-

Activitățile de educație pentru societate;

-

Activitățile de educație fizică;

-

Activitățile liber-alese;

-

Activitățile opționale;

-

Extinderile.

7.2.

Jocul - principala formăde activitate în grădinița de copii

7.3.

Forme de realizare a obiectivelor activităților

-

Organizarea activităților cu grupa întreagă, cu grupuri mici și individual;

-

Convorbirea,jocul didactic,jocul logic, lectura dupăi magini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exercițiu ,

observarea etc.

7.4.

Proiectarea activității didactice

-

Cerințe ale unei proiectări eficiente

-

Variante de proiectare didactică a activităților, în viziune integrată (metoda proiectelor la vârstele timpurii, activități bazate pe inteligențe multiple)

-

Etapele proiectării didactice

-

Structura proiectului de activitate didactică

8.

Colaborarea grădiniței cu alte medii educative

-

Colaborarea grădiniță-familie .

Consilierea și educația părinților

-

Colaborarea grădiniță-școală.

-

Colaborarea grădiniței cu alte instituții / persoane din comunitate.

CONȚINUTURI pentru domeniul literatura română

•

Creația populară

Cântecul de leagăn Proverbe, zicători, ghicitori

Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)

Basme populare: "Prâslea cel voinic și merele de aur" ,

"Greuceanu" ,

"Tinerețe fără bătrâ:nețe și viață fără de moarte"

Legende populare

•Genul liric

Klena Farago - "Cățelușul șchiop", "Gândăcelul", ''Pedeapsa mâței", "Doi frați cuminți"

George Coșbuc - "Iama pe uliță", "La oglindă", "Povestea gâștelor", "La Paști", ''Vine ploaia", "Sosirea rândunicii"

George Topârceanu -

" Rapsodii de toamnă", "Rapsodii d e

primăvară", "Balada unui greier mic"

Mihai

Eminescu - "R e v e dere" , " Scrisoarea III", "Somnoroase păsărele"

Otilia Cazimir - "Pentru tine, primăvară", "Gospodina", "Scrisoare", "Baba lamă intră-n sat", Uite, vine Moș Crăciun", "Furnica"

Tudor Arghezi - "Zdreanță", "Tâlharul pedepsit", "Iscoada", "O furnică" Vasile Alecsandri - "Oaspeții primăverii", "Iama", "Hora Unirii"

•Genul epic

Barbu Șt. Delavrancea - ''Bunicul" ,

"Bunica"

Emil Gârleanu - "Căprioara" ,

"Când stăpânul nu-i acasă"

Ion Creangă- "Amintiri din copilărie", "Povestea lui Harap-Alb", "Capra cu trei iezi", "Fata babei

Șl

fata mo neagului", "Ursul păcălit de vulpe", "Punguța cu doi hani"

Jon Luca Caragiale - "Vizită... ", "D-l Goe... ", "Bubico" Ioan Alexandru Brătescu-Voinești

-

"Puiul"

Ioan Slavici - "Doi feți cu stea în frunte" Mihail Sadoveanu - "Dumbrava minunată" Petre Dulfu - "Isprăvile lui Păcală"

•Genul dramatic

Ion Luca Caragiale

-

''O

scrisoare pierdută" Barbu Șt. Delavrancea - "Apus de soare''

Notă!

Pentru abordarea textului epic ,

liric și dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaționale:

Textul epic:

-

acțiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcția subiectului, momentele subiectului, ficțiune, final, gen epic, legendă populară, modalități de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, roman, schiță, snoavă, titlu, temă, vorbire directă/ vorbire indirectă.

Textul liric:

-

aliterație, antiteză , autor, comparație, enumerație, epitet, eul liric, exclamație retorică, gen liric ,

hiperbolă ,

imagine artistică, interogație retorică ,

laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiție, refren ,

secvență poetică, simbol, temă, titlu, versificație (strofă, vers, măsură metrică, rimă ,

ritm).

Textul dramatic:

-

act, acțiune, comedie, conflict, construcția subiectului (intrigă, scenă , relații temporale și spațiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă, indicații scenice, modalități de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scenă, tablou.

CONȚINUTURI pentru domeniul limba română

l) Limbă și comunicare

Stilurile funcționale ale limbii Comunicarea orală și scrisă

II) Fonetică și fonologie

Principiile ortografiei limbii române

Aspecte funcționale. Silaba. Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe. Accentul

IID

Lexicologie și semantică

Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia ,

antonimia, paronimia Sensul corect al cuvintelor; neologismele

Mijloace de îmbogățire a vocabularului (mijloace interne ,

mijloace externe) Familii de cuvinte

N)

Morfologie. Sintaxa propoziției. Noțiuni generale

Substantivul (felul, numărul, genul, dec!inan1.a 1

funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale) Articolul. Felurile articolului

Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Funcțiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor

Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politețe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv și adjecti,'l.11 pronominal posesiv. Pronumele de întărire si adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ și interogativ și adjectivul pronominal interogativ și relativ. Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele și adjectivul negativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor

Numeralul. Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie

Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale

ș1

impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor .

Funcții sintactice.

Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice .

Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale

Prepoziția .

Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor

Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative .

Locuțiuni conjuncționale

Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice .

Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor

V)

Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Fraza.

BIBLIOGRAFIE

LITERATURA ROMÂNĂ

•

Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe

-

Dicționar de termeni literari, București, Ed .

Garamond, 1995

•

Călinescu, G. -

Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed.Minerva,București, 1982

•

Cioculescu, Șerban; Steinu, Vladimir și Vianu, Tudor -

Istoria literaturii române moderne, Ed.Eminescu, București, 1985

•

Piru, Al.

-

Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, București, 1981

LIMBA ROMÂNĂ

•

Avram, Mioara -

Gramatica pentru to ți, Ed. Humanitas, București, 1997

•

Coteanu,

Ion-Limba română contemporană, E.D.P., București, 1985

•

Coteanu, Ion -

Gramatica de bază a limbii române, Ed. Albatros, București, 1982

•

***

Gramatica limbii române, val.I, II, Ed.a H-a, Ed.Academiei, București, 1966

•

Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ed. Academiei, București, 2005

•

Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996

METODICA PREDĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINITA DE COPII

•

Barbu

,

Hristu și colaboratorii -

Pedagogie preșcolară

-

Didactica (manual pentru școli normale clasa a XI a) ,

E . D.P., București, 1993

•

Barta, Andrei și Dragomir, Petrică-

Deprinderi motrice la preșcolari, Ed. V&I Integral, București, 1995

•

Bizdună ,

Maria și Alexandrina Neagu -

Texte pentru educația limbajului la preșcolari, Ed.PROGnosis

,

București, 2000

•

Breben, Silvia și Matei, Elena -

Cunoașterea mediului

-

ghid pentru învățământul preșcolar, Ed . Radical, Craiova, 2001

•

Cucoș, Constantin -

Pedagogie generală

,

Ed.Polirom, lași, 2000

•

C

e

rghit, Ioan (coord.)

-

Curs de pedagogie, T.U.B., Bu c urești ,

1998

•

Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E. , Vlăsccanu, L.

- -

Didactica (manual pentru clasa a X-a, școli normale), EDP, București, 1995

•

Dumitrana, Magdalena - ·

Educarea limbajului în învățământul preșcolar, voi.I și II, Ed.Compania, București, 1999, 2001

•

Dumitrana, Magdalena

-Activitățile matematice în grădiniță

-

ghid practic, Ed.Compania, București, 2002

•

Dumitrana, Magdalena -

Copilul, familia și grădinița, Ed .

Compania, București ,

2000

•

Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta și Breben, Silvia -

Activități bazate pe intelig e nț e

Multiple, Ed.Reprograph ,

Craiova, 2002

•

Ionescu

,

Miron --

Clasi c

și modern în organizarea lecți e i, Ed .

Dacia, Cluj-Napoca, 1972

•

Ionescu, M., Radu, I. - Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995

•

Kolumbus, E.S. -

Didactica preșcolară ("Jt is tomorrow yet?"

-

titlu original, traducere in limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V&! Integral, București, 1998

•

Landshcere, G. și Landshecrc V. -

Definirea obiectivelor educaționale (trad.), E.D.P. Bucure,'[ti, 1979

•

Mitu, Florica-

Metodica activităplor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, București, 2000

•

Păiși, Lăzărescu, Emilia și Ezechil, Liliana -

Laborator preșcolar, Ed. V&I Integral, București, 200 I

•

Popa,

Valerica-ActivităJile de educație plasticâ. în grădiniță, Ed. V&I Integral, București, 2000

•

Preda, Viorica -

Copilul și grădini/a, Ed. Compania, București, 1999

•

Preda, Viorica

--Educația pentru știință, Ed. Compania, București, 2000

•

Rafailă, Elena --

Educarea creativității la vârsta preșcolară

,

Ed. Aramis, București, 2003

•

Stoica_, Adrian (coord.)

-Evaluarea curentă și examenele, Ed. ProGnosis, București, 2001

•

Voiculescu, Elisabeta ·

Pedagogie preșcolară, Ed. Aramis, București, 2001

•

Voiculescu, Florea --

Elaborarea obiectivelor educaționale. Teorie, cercetări, aplicații, Ed.Imago, Sibiu, 1995

•

Vrașmaș, Adina, Ecaterina -

Consilierea și educația părinților, Ed. Aramis,București, 2002

•

***

Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ed.V&IIntegral, București, 2000

•

***

Documentar metodic, Ed.V&l Integral, București, 2001

•

***

Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V&I Integral, București, 2002

•

***

Grădini/a, altfel, Ed.V&I Integral, București, 2003

PROGRAMA

pentru Geografie/Geologie

GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, începând cu anul școlar 2005/2006

I.

GEOGRAFIE GENERALĂ

A.

GEOGRAFIA FIZICĂ

1.

Noțiuni de geografie matematică.

Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Rețeaua cartografică: meridiane și paralele; latitudinea și longitudinea; scara grafică și scara numerică. Harta. Mișcările Pământului.

2.

Meteorologie și climatologie.

Atmosfera: compoziție și structură. Fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera și bilanțul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclanii și anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitațiile, vântul: caracteristici și repartiție. Climatele Pământului.

3.

Hidrologie. Hidrosfera:

Oceanele și mările: proprietăți fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică.

4.

Geomorfologie.

Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torențiale: spălarea în suprafață.

Versanții: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă.

Relieful creat de apele cw·gătoare: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocmi (faliat), eolian.

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deșerturilor, relieful glaciar (montan și de calotă), relieful periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm.

5.

Biogeografie.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinală și altitudinală a organismelor

vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Regiunea Holarctică.

6.

Geografia solurilor

Componentele

și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor.

7.

Geografia mediului

Factorii

geoecologici.

Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate, medii antrop1ce).

Surse de poluare și catt:gorii de poluanți (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecția capitalului natural și conservarea biodiversității la nivel local și regional. Rezervații ale biosferei, parcuri naționale, rezervații naturale, refugii, monumente

ale

naturii.

B.

GEOGRAFIA Ul\fANĂ

1.

Geografia populației și așezărilor umane.

Evoluția numerică a populației; tipuri de evoluție demografică; diferențieri teritoriale. Mișcarea naturală: variația teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populației. Tipuri de migrații și cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populației pe Glob. Factorii care condiționează repartiția și densitatea populației. Particularități ale repartiției populației urbane

și

rurale. Forme de aglomerare umană .

Clasificarea orașelor.

2.

Evoluția hărții politice a lumii.

Criterii de clasificare a

statelor.

3.

Geografia economică

3.1

Geografia producției.

Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri de fier și mangan; valorificarea lor industrială. Resurse și minereuri neferoase; localizare și valorificare. Industria energetică, siderurgia ,

metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, chimică, lemnului ,

materialelor de construcții, ușoară și alimentară. Factori și forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spațiului agrar. Tipuri de peisaje agrare .

3.2

Geografia circulației, turismului și schimburilor economice internaționale.

Transportmile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene și speciale. Marile porturi. Turismul internațional. Tipuri de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale. Dezvoltarea economică și echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă și de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

II.

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

A.

Geografia fizică.

Evoluția paleogeografică

și

resursele minerale utile.

1.

Relieful.

Munți, podișuri ,

dealuri și câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii .

2.

Clima.

Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României.

3.

Hidrografia.

Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repa1tiția lor teritorială. Marea Neagră.

4.

Biogeografie.

Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona

stepei,

zona

silvostepei,

zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin).

Regionarea biogeografică a României.

Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna.

5.

Solurile.

Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri

și

răspândirea lor.

6.

Geografia mediului .

Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfw1cționalitățile

specifice.

B.

Geografia umană

I.

Populația.

Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea migratorie și naturală a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației.

2.

Așezările omenești.

2.1.

Așezările urbane.

Vechimea și continuitatea vieții urbane. Răspândirea și tipologia orașelor. Probleme privind dezvoltarea urbană

în

România.

2.2

Așezările rurale.

Tipologia satelor românești după poziție, mărime, fizionomie (forma, structura și textura vetrei), funcție și gradul de dispersie. Tendințe în evoluția satului românesc.

3.

Economia.

Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase și nemetalifere. Structura și răspândirea producției de energie

electrică.

Structura și răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor și căilor de comunicație. Fondul funciar și potențialul agricol. Zone de producție agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul.

4.

Geografia regională a României.

Caracterizarea complexă a unităților și subunităților geografice de ordinul I și II. Carpații și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpații, Dealurile Vestice, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării.

III.

GEOGRAFIA CONTINENTELOR

Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania); unități fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podișul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munții Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii. Concentrări urban-industriale: Rin, Middland,

Est­

Atlantică, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri - caractere specifice, tendințe

și

contraste în evoluția lor.

Caracterizarea geografică a unor țări: Marea Britanie, Franța, Gennania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

IV.

LUCRĂRI PRACTICE

Citirea și interpretarea hărților la scări diferite. Cunoașterea orizontului local prin cercetarea pe teren

-

organizarea cercetării,

echipamente

și mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relicf 1

hidrografie, soluri, vegetație, populație, așezări. Reprezentarea grafică și cartografică a datelor statistice și a informațiilor geografice.

BlBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie

1.

Ciulache S. (2004) -

''Meteorologie și Climatologie",

Editura Universitară București

2.

Lrdcli G..

Braghină C.,

Frăsineanu

D.

(2000) -

"Geograjîa economică

mondială",

Editura

Fundației România de Mâine, București

3.

Erdeli G., Dumitrache L.

(2004)

-

"Geografia populației",

Editura Corint, București

4.

Frdeli G., Cucu V. (2005)

''România. Populație. Așezări umane .

Economie",

Ed. Transversal Buc

5.

Gâștescu P. (2003) -

"Hidrologia continentală",

Editura Transversal, Târgoviște

6.

Gâștescu P., tvlurărescu O., Brețcan

P.

(2004) -

"Oceanografie",

Editura Transversal, Târgoviște

7.

Grigore M. (1979) -

"Reprezentarea grafică și cartografică a .formelor de relief".

Editura Academici Române, București

8.

lațu C., Muntele I. (2002) -

"Geografia economică",

Editura Economică, București

9.

lelenicz M. (1999)-

"Dealurile și podișurile României",

Editura Fundației România de Mâine, Buc l O.

Iclcnicz M. (2000)-

"Geografie generalâ- geografie fizică",

Ed. Fundației România de Mâine, Buc

11.

lelenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003)

"Subcarpații României",

Editura Universitară, București

12.

lelenicz M., Pătrn Ileana-Georgeta (2005) --

"România

-

geografie fizică",

voi. I, Ed. Universitmă

București

13.

lelenicz M. (2004) -

"Geomorfologie",

Editura Universitară, București

14.

Ilinca N. (1999) -

"Geogrcțfia urbană",

Editura Atlas Multimedia, București

15.

[linca

N. (2005) -

"Geografie umană". Populația și așezările omenești,

Editura CD Press

16.

Lupașcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M. (1998) -

"Pedologie generală",

Editura .Junimea, lași

17.

Lupașcu Angela (2001) -

"Biogeogrqfie

",

Editura Fundației România de Mâine, București

18.

Marin I. (1995)

"Continentele, Geografie regională",

Editura Universității București

19.

Marin 1., Marin M, (2005)-

"Europa

-

geografie regională",

Editura Universitară București

20.

Năstase A., Osaci Gabriela (200 I) -

"Topografic

-

Cartogrq/ie

",

Editura Fundației România de

Mâine, București

21.

Neguț S. coord (2005) -

"Geografie economică mondialâ

",

Editura Meteor Prcss, București

22.

Pișata I., Zaharia Liliana (2001) -

"Hidrologie",

Editura Universității București

23.

Pișota I. (2002)-

"Biogeografie",

Editura Universitară București

24.

Posca Gr. (2003) -

"Gengrajiafizică a României",

partea I, Ed. Fundației România de Mâine. Buc

25.

Pasca Gr. (2004)

-"Geografiufizică a României",

partea II, Ed. Fundației România de Mâine, l uc

26.

Surd V. (2003)-

"Geog7c(fia așezărilor omenești",

Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

27.

Veleea Valeria, Savu Al. (1982) -

"Geografia Carpaților și a Subcarpați lor românești",

E.D.P., Buc

28.

Velcca Valeria

(2002)--"Geografiafizică a României",

Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu

29.

Vespremeanu E. (1993) -

"Oceanografia",

Editura Universității, București

30.

*** 1983 -

"Geografia României",

volumul I,

"Geografia fizică",

Ed. Academiei Române, Buc

31.

***

1987 -

"Geografia României",

volumul

III,

"Geogrqfia Carpaților

și Depresiunii Transilvaniei".

Editura Academiei Române, București

32.

*** 1992

·-

"Geografia

României",

volumul

IV,

"Regiunile

Pericarpatice"

Editura

Acmlcrnici Române, București

33.

*** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa:

www.inssc.rn)

34.

Manualele școlare alternative V -- XJI aprobate de MEN, MEC (lista la adresa:

www.cdu.ro)

DIDACTICA GEOGRAFIEI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNV ĂȚĂMÂNT

1.

Curriclum școlar.

1.1.

Noțiunea de conținut al învățământului și caracteristicile acestuia. Surse și criterii de selecție a conținutului

învățământului.

Factorii

care

determină

integrarea

și

ierarhizarea

conținutului învățământului geografic.

1.2.

Transpunerea conținutului învățământului geografic în curriculum-ul școlar.

1.2.1.

Documente reglatoare :

Planul-cadru, programele școlare. Manualele școlare .

Curriculum-ul școlar, delimitări terminologice și conceptuale. Curriculum Na ț ional și Curriculum la Decizia Școlii .

Terminologia .specifică și elementele de conținut ale cuniculum - ului școlar .

1.2.2.

Formarea la elevi a reprezentărilor și noțiunilor geografice.

1.2.3.

Dimensiuni și finalități educaționale ale geografiei.

2.

Strategiile didactice (Metode și mijloace)

2.1.

Metode de învățământ utilizate în predarea-învățarea geografiei.

2.1.1.

Noțiunea de metodă de predare-învățare. Funcțiile și taxonomia metodelor d e

predare-învățare.

2.1.2.

Metodele de instruire centrate pe acțiunea profesomlui (povestirea, de s crierea și explicația).

2.1.3.

Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversația, demonstrația, observarea ,

problematizarea ,

modelarea ,

utilizarea hărții în activitatea didactică ,

experimentarea ,

proiectul).

2.1.4.

Metodele de instruire bazate pe acțiune (exercițiul, algoritmizarea ,

activitățile practice ,

jocul geografic).

2.1.5.

Procedee și instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învățarea geografiei (munca cu manualul școlar, cartea, folosirea tablei și a caietului de notițe).

2.1.6.

Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învățarea geografiei.

2.2.

Mijloacele de învățământ utilizate

în

predarea-învățarea geografiei: funcții ,

clasificări și integrarea lor în actul didactic.

3.

Proiectarea și organizarea instruirii (Strategii didactice).

3. L Tipuri de unități de învățare și lecții de geografie.

3.2.

Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecție de geografie.

3.3.

Consultațiile și meditațiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.

3.4.

Activitățile didactice extrașcolare.

4.

Proiectarea activității de predare-învățare a geografiei

-

condiție a unei activități didactice reușite. Delimitări terminologice.

4.1.

Conținutul și algoritmul proiectării didactice.

4.2.

Funcții și niveluri ale proiectării activității d e

predare-învățare-evalu a re (macroproiectarca și microproiectarea didactică) .

4.3.

Obiectivele procesului de învățământ geografic și operaționalizarea lor. Competențe generale și competențe specifice.

4.4.

Proiectarea lecției de geografie.

5.

Evaluarea rezultatelor învățării.

5.1.

Evaluarea - componentă a procesului de învățământ.

5.2.

Funcțiile evaluării.

5.3.

Tipuri de evaluare.

5.4.

Metode și procedee în evaluarea continuă.

5.5.

Tipuri de rezultate ale învățării.

5.6.

Metode și tehnici de e v aluare a achizițiilor

și

rezultatelor învățării.

5.7.

Proceduri și instmmente de evaluare complementară.

5.8.

Tipuri și instrumente de examinare.

5.9.

Testarea națională și examenele.

BIBLIOGRAFIE

1.

Cerghit I. (coord) (1988)-

Curs de Pedagogie,

București, T.U.B.

2.

Cerghit I., Neacșu I., Negreț I., Pânișoară I.O., Potolea D.

(2001)-Prelegeri pedagogice,

Iași, Ed. Polirom.

3.

Cristea S. (2004) -

"Studii de pedagogie generală",

E.D.P. București

4.

Cucoș C. (2000) -

Pedagogie generală,

Iași, Ed. Polirom.

5.

Dulamă M. (2001) -

Elemente din didactica geografiei,

Casa de Editură "Atlas - Clusium", SRL, Cluj - Napoca.

6.

Ilinca N. (2002) -

Didactica geografiei,

Editura Corint, București.

7.

Ilinca N., Lazăr N., Nedelcu A. (2002) -

Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic,

Editura Paralela 45, Pitești.

8.

Ilinca N. (2002) -

Geografia României, ghid metodologic,

Editura Paralela 45, Pitești.

9.

Landsheere G. (1975) -

Evaluarea continuă a elevilor și examenele,

E.D.P., București

10.

Mândruț O., Apostol Gabriela (2003) -

Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII,

Ed. Corint, Buc.

11.

Mândruț O. (2003) -

Ghidul profesorului pentru clasele

IX-XII,

Grupul Editorial Corint, București.

12.

Nicola I. (2000) -

Tratat de pedagogie școlară,

București, Ed. Aramis.

13.

Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) -

Elemente de didactica geografiei,

Editura Polirom, București.

14.

*** 1999 -

Ghid de evaluare la geografie,

Editura Trithemus Media, București.

15.

Stoica A. (coord.) (2001) -

Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori,

București, Editura Prognosis.

16.

Stoica A. (2003) -

Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică,

București, Editura Humanitas Educațional.

17.

*** 2001 -

Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV

-

VIII,

Editura Aramis, București.

18.

*** 2001 -

Ghid metodologic pentru aplicarea programei școlare din aria curriculară

Om și societate, București.

19.

MEC (CNC), 1999, București -

Curriculum Național, Programe școlare pentru clasele V-Vlll

volumul 6, Aria curriculară Om și Societate.

20.

MEC (CNC), 2003, București -

Curriculum Național, Programe școlare pentru clasele IX-X,

site-ul MEC (adresa

www.edu.ro)

21.

MEC (CNC) -

Curriculum Național 2001, București, Programe școlare pentru clasele

XI-XII,

volumul 5, Aria curriculară Om și Societate.

GEOLOGIE

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare in învățământ pentru funcția de predare­ învățare, la specialitatea Geologie a fost analizată in ședința grupului de lucru și aprobată în comisia națională.

Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigențelor actuale ale curriculum-ului școlar și ale eficientizării procesului de învățământ geologic și a fost discutată și aprobată în comisia națională.

Deoarece conținuturile de predare

-

învățare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei

/ zice, pot fi acceptate

aceleași competente în ceea ce privește metodica

predării geologiei

cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învățământul preuniversitar.

Competențe pentru un cadru didactic cu funcția de predare-învățare și aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:

1.

Să cunoască conținuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate

și de didactica specialității;

2.

Să structureze conținuturile unităților de învățare și să le transfere în variate situații de cunoaștere și de aplicare in practica didactică.

3.

Să transpună, corect și complet, achizițiile obținute în domeniile specialității și ale didacticii acesteia în activitatea de predare-învățare a geologiei ,

precum și în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4.

Să actualizeze informațiile din oferta bibliografică și să le integreze în procesul de extindere a raționamentelor și judecăților de valoare.

5.

Să-și evalueze capacitățile cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, reglându-și competențele și stilul didactic.

6.

Să elaboreze analize și sinteze, situații-problemă și modele de convergență și divergență a informațiilor de specialitate și de didactica geologiei.

GEOLOGIE

Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, începând cu anul școlar 2005/2006

I.

Geologie generală

I .

Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte știinte.

Mișcările

Pământului și efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera

și placile lîtosferice. Câmpurile terestre: definiții, elemente, variații și efecte geologice.

2.

Elemente

de geodinamică

internă.

Magmatismul:

procese și

produse

magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Mișcările tectonice: cauze și caractere generale. Mișcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

3.

Elemente de geodinamică externă. Acțiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei și biosferei. Tipuri de roci rezultate.

4.

Acțiunea antropică. Conservarea mediului.

II.

Cristalografie și mineralogie

1.

Rețeaua

cristalină

a mineralelor.

Elemente

și legături

de

rețea.

Rețele

izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase și sisteme de simetric. Anizotropia cristalelor. Asociații cristaline.

2.

Mineralogie. Proprietățile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, tennice,

·

magnetice, electrice .

Relații în chimism, strnctura și proprietățile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase

și

grupe de minerale.

III.

Petrologie

I.

Procese și roci magmatice. Proprietățile generale și originea magmelor. Procese magmatice și postmagmatice. Rocile magmatice: constituenți, chimism, stmctura) textura) clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală.

2.

Procese

și

roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structură .

Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare.

3.

Metamorfismul și rocile metamorfice.

Factorii

metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism .

Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea

și

caracterizarea principalelor roci metamorfice.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Sociologie

-

înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

-

are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

-

are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia

Scolii, activități

curriculare

și

extracurriculare inter,

pluri

și transdisciplinare;

-

dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;

-

planifică

activitatea

de

predare-învățare

pe

baza

obiectivelor

și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

-

înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

-

evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;

-

caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;

contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, cu familiile elevilor, cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

-

înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;

-

înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv drepturile legale ale elevului și părinților, precum

și propriile sale drepturi și responsabilități;

-

înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

B.

I.

TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICA PRECARII SOCIOLOGIEI

I.

Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Sociologie

1.

Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;

2.

Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;

3.

Obiectivele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe speclfice. Elaborarea obiectivelor operaționale;

4.

Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.

11.

Strategii didactice utilizate

în

procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina

Sociologie.

Strategii

și modalități

de integrare

în

lecție

a activităților cu caracter practic aplicativ

1.

Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev / tehnictlor de învătare prin cooperare;

2.

Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;

3.

Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare­ evaluare;

3.1.

3.2.

4.

Mediul de tehnologiei instruire.

Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;

instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea informației și comunicării în construirea unor medii active de

5.

Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și a rezultatelor școlare în concordanță

cu obiectivele

curriculare

și criteriile

de performanță

din standardele de evaluare;

5.1

Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;

5.2

Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);

5.3

Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;

5.4

Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare.

BIBLIOGRAFIE:

1.

*** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000.

2.

*** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", - lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002

3.

Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, lași, 2001.

4.

Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, lași, 1998.

5.

Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, lași, 1997.

6.

Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998.

7.

Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, lași, 2000.

8.

Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

9.

Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990.

1 O.

Nicola I., 'Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000.

11.

Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001.

12.

Stoica A., "Evaluarea

progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003.

13.

Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988.

NOTĂ:

Bibliografia pentru metodica de specialitate include și

planurile

-

cadru și programele

școlare

pentru disciplina Sociologie

și manualele

alternative aprobate, valabile în anul școlar în care se susține concursul.

B. li. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

I.

SOCIOLOGIA CA ȘTHNȚ Ă

-

Obiectul și ternele majore ale sociologiei;

-

Sociologia și științele socio-umane;

-

Sociologia generală și sociologiile de ramură;

-

Apariția și evoluția sociologiei;

-

Apariția și evoluția sociologiei românești.

li. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A VIETII SOCIALE

I

-

Cunoașterea la nivelul simțului comun și cunoașterea științifică a vieții sociale;

-

Cercetări teoretice și cercetări empirice în sociologie;

-

Etapele cercetării sociologice;

-

Metode și tehnici de cercetare sociologică: observația, experimentul, ancheta, analiza documentelor; monografia;

l

l

-

Analiza statistică a datelor: distributii de frecventă, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelația, procedee de eșantionare.

III.

INDIVID SI SOCIETATE

-

Personalitatea socială;

-

Grupuri sociale;

-

Organizații sociale. Tipuri, structuri și configurații organizaționale. Conflicte organizaționale. Birocrația;

-

Comunități umane teritoriale: comunitățile rurale și urbane.

IV.

SOCIALIZARE ȘI EDUCAȚIE

-

Procesul

socializării:

mecanisme

ale

socializării,

tipuri

de

socializare, dezvoltarea

morală

a personalității

prin

socializare,

agenți

și

instanțe socializante;

I

1

-

Educația: funcțiile școlii, egalitatea de șansă școlară, școala și mobilitatea socială, sistemul de învătământ în România, viitorul educatiei;

V.

POPULAȚIE ȘI SOCIETATE. CALITATEA VIEȚII

-

Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea, divorțialitatea;

-

Structura populației pe vârste și sexe. îmbătrânirea demografică ;

-

Inegalitățile sociale. Sărăcia;

-

Problema poluării mediului ambiant. Nivel de viață. Mod de viață. Stil de viață.

Indicatori ai calitătii vietil.

'

'

VI.

STRUCTURĂJ STRATIFICARE, MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ

-

Sistemul rol social - status social;

-

Stratificare socială;

-

Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul;

-

Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare.

VII.

ANOMIE, DEVIANȚĂ ȘI CONTROL SOCIAL

-

Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția.

Fenomenul copiilor străzii;

-

Studiul comportamentului deviant. Devianță și delict;

-

•Ordine și control social.

Sinuciderea. Delincventa.

'

VIII.

FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ

-

Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale;

-

Alegerea partenerului conjugal;

-

Violenta în familie;

-

Alterna '

tive diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale;

-

Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex.

IX.

CULTURA

-

Cultură și civilizație. Natura, specificul și funcțiile culturii;

-

Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism.

X.

AUTORITATE ȘI PUTERE.

-

Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare.

-

Puterea politică;

-

Opinia publică și democrația pluralistă. Persuasiune și manipulare.

-

Comportamentul politic: socializarea politică, participare și apatie politică, grupuri de interes și grupuri de presiune;

XI.

APARTENENT A ETNICĂ ȘI RASA

-

Conceptul d '

e etnicitate. Conceptul de rasă;

-

Stereotipii și prejudecăți. Prejudecată și discriminare. Minoritate și discriminare.:.

-

Relații interetnice. Conflicte și soluții.

XII.

COMUNICAREA

-

Conceptul de comunicare. Formele comunicării;

-

Mass-media.

NOTĂ:

Pentru toate unitătile de continut mentionate mai sus, candidatul va face dovada unor

competențe' specifice' privind 'utilizarea metodologiei cercetării sociologice.

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

1.

Boudon R. (coord.)- Tratat de sociologie, Ed. Humanîtas, București, 1997.

2.

Buzărnescu Șt. - Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., București, 1995.

3.

Costaforu X. (ed. îngrijită de Maria Voinea) - Cercetarea monografică a familiei, Ed. Tritonic, București, 2005.

4.

Chelcea S., Mărginean I., Cauc I. - Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998.

5.

Durkheim E. - Regulile metodei sociologice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1974.

6.

Giddens A. - Sociologie, Ed. AII - Central European University Press, București, 2000.

7.

lluț P. -Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, lași, 1997.

8.

Mihăilescu I., - Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Ed. Polirom, lași, 2005.

9.

Mihu A. - Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.

10.

Mills W. - Imaginația sociologică, București, Ed. Politică, 1975 sau edițiile ulterioare.

11.

Mitrofan I., Mitrofan N. - Familia de la A ... la Z, Ed. Științifică, București, 1991.

12.

Rotariu T., "Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice", Ed. Polirom, lași, 2005.

13.

Rotariu T., lluț P. - Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Ed. Polirom, lași, 1997.

14.

Rotariu T. și lluț P. (coord.)- Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996.

15.

Sandu O. - Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Ed. Satff, București, 1996.

16.

Stahl H. H. - Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., București, 2001.

17.

Stănciulescu E., "Teorii sociologice ale educației", Ed. Polirom, lași, 1996.

18.

Vlăsceanu L. - Metodologia cercetării sociale. Metode și tehnici, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986.

19.

Weber M. - Etica protestantă și spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, București,

1995.

20.

Zamfir C. și Vlăsceanu L. (coord.) - Dicționar de sociologie, Ed. Babei, București, 1993.

21.

*** Dicționar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, București,

1996.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Psihologie

-

înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

-

are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

-

are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia

Scolii,

activități

curriculare

și extracurriculare inter, pluri și transdisciplinare;

-

dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;

-

planifică

activitatea

de

predare-învățare

pe

baza

obiectivelor

și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

-

înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

-

evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;

-

caută· în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;

-

contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

-

înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;

-

înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale al

elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;

-

înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Filosofie și logică și argumentare

capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

-

are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

-

are capacitatea de a dezvolta activităt , i didactice în cadrul Curriculumului la Decizia

Scolii, activități

curriculare

și extracurriculare inter, pluri și transdisciplinare;

1

-

dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacțiunea elevilor în activitatea de învătare;

planifică

activitatea

de

predare-învățare

pe

baza

obiectivelor

și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

-

înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

-

evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;

-

caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;

-

contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

-

înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;

-

înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;

-

înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI

METODICA

PRE DARII FILOSOFIEI ȘI LOGICII ȘI ARGUMENTĂRII

I.

Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele Filosofie și Logică și argumentare

1.

Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;

2.

Proiectarea curriculumului in dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;

3.

Obiectivele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice. Elaborarea obiectivelor operaț!onale;

4.

Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.

li. Strategii didactice utilizate

in

procesul de predare-Învățare-evaluare la disciplinele Filosofie și Logică și argumentare. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ

1.

Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/ tehnicilor de învățare prin cooperare;

2.

Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;

3.

Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare­ evaluare;

3.1.

3.2.

4.

Mediul de tehnologiei instruire.

Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;

Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;

instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea informației și comunicării în construirea unor medii active de

5.

Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și a rezultatelor școlare în concordanță

cu obiectivele

curriculare

și criteriile

de performanță

din standardele de evaluare;

5.1

Evaluarea,

componentă

fundamentală

a

procesului

de învătământ: obiective, functii, tipuri de evaluări, caracterizare;

5.2

Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);

I

5.3

Calitătile

instrumentelor

de

evaluare:

validitate,

fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;

5.4

Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare.

BIBLIOGRAFIE:

1.

*** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000.

2.

*** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om

și

societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Prînt, București, 2002.

3.

Cazacu A., "Didactica filosofiei", Ed. Fundației României de Mâine, București, 2003

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Economie și Educație antreprenorială

-

înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

-

are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

-

are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia

Scolii, activități

curriculare

și extracurriculare inter-

pluri

și transdisciplinare;

I

-

dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacțiunea elevilor în activitatea de învătare;

-

planifică

activitatea

de

predare-învățare

pe

baza

obiectivelor

și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

-

înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

-

evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;

-

caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;

-

contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

-

înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;

-

înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabiIități;

-

înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

B.

I.

TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI

METODICA PREDARII ECONOMIEI ȘI EDUCAȚIEI ANTREPRENORIALE

I.

Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele Economie și Educație antreprenorială

1.

Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;

2.

Proiectarea curriculumu!ui în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;

3.

Obiectivele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice. Elaborarea obiectivelor operaționale;

4.

Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.

li. Strategii didactice utilizate in procesul de predare invățare evaluare la disciplinele Economie și Educație antreprenorială. Strategii și modalități de integrare in lecție a activităților cu caracter practic aplicatlv

1.

Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev

I

tehnicilor de învățare prin cooperare;

2.

Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;

3.

Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare­ evaluare;

3.1.

3.2.

4.

Mediul

de tehnologiei instruire.

Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;

instruire mediul relațional și mediul comunicațional. informației și comunicării în construirea unor medii

Utilizarea active de

5.

Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și a rezultatelor școlare în concordanță

cu obiectivele

curriculare

și criteriile

de

performanță

din standardele de evaluare;

5.1

Evaluarea,

componentă

fundamentală

a

procesului

de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;

5.2

Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);

5.3

Calitătile

instrumentelor

de

evaluare:

validitate,

fidelitate, obiect ' ivitate și aplicabilitate;

.

5.4

Tipologia iternilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii

de

utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare.

BIBLIOGRAFIE:

1.

*** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000.

2.

***

Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară

"Om și societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print. București, 2002.

3.

Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, lași, 2001.

4.

Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, lași, 1998.

5.

Cretu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, lași, 1997.

6.

Cri;tea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.0.P., București, 1998.

7.

Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, lași, 2000.

8.

Druță M. E., "Didactica disciplinelor economice. Considerații teoretice și aplicații'', Ed. ASE, București, 2002.

9.

Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

10.

Neacșu

I.,

"Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990.

11.

Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000.

12.

Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001.

13.

Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003.

14.

Vlăsceanu L. și Cerghit

I.

(coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București,

1988.

NOTĂ:

Bibliografia pentru metodica de specialitate include și

planurile - cadru și programele școlare pentru disciplinele Economie și Educație antreprenorială și manualele alternative aprobate, valabile în anul școlar în care se susține concursul.

B. li. TEMATICA LA D -

ISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ȘI EDUCATIE

ANTREPRENORIALA

'

1.

SISTEME ECONOMICE

1.

Economia naturala - de schimb

2.

Economia de piață

2.

UNIVERSUL ECONOMIEI

1.

Tipuri de agenți/unități economice

2.

Circuitul economic

3.

CONSUMATORUL

1.

Nevoi, resurse, rationalitate economică

2.

Utilitatea economic '

ă

3.

Costul de oportunitate și alegerea consumatorului rațional

4.

Dinamica echilibrului consumatorului

4.

CEREREA

1.

Formarea cererii pe piață

2.

Legea cererii

3.

Elasticitatea cererii și factorli care influențează dinamica cererii

5.

PRODUCĂTORUL

1.

Factorii de producție. Funcția de producție

2.

Combinarea factorilor de producție și costul producției

3.

Productivitatea, rentabilitatea și eficiența economică

4.

Comportamentul producătorului

5.

Profitul

6.

OFERTA

1.

Formarea ofertei pe piață

2.

Legea ofertei

3.

Elasticitatea ofertei și factorii care influențează dinamica ofertei

7.

PIAȚA

1.

Caracteristicile generale ale pieței

2.

Raportul cerere - ofertă - preț; prețul de echilibru

3.

Piața bunurilor și serviciilor

4.

Piata fortei de muncă. Salariul

5.

Piata monetară (bancară). Dobânda

r

6.

Piata financiară (a capitalului)

7.

Piata valutară

'

8.

CONCURENTA

1.

Rolul concu ' renței în funcționarea economiei de piață; conținutul și funcțiile concurenței

2.

Concurența perfectă

3.

Concurența imperfectă și formele ei

4.

Strategii concurențiale

9.

VENIT, CONSUM, INVESTITII

1.

•Venitul și consumul

'

2.

Economiile și investițiile; eficiența economică a investițiilor

3.

Măsurarea rezultatelor macroeconomice; indicatorii macroeconomici sintetici

10.

ECHILIBRUL ȘI DEZECHILIBRUL ECONOMIC

1.

Modele ale echilibrului economic

2.

Dezechilibre economice: șomajul și inflația

11.

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

1.

Teorii ale creșterii economice; creștere și dezvoltare economică

2.

Factorii și tipurile de creștere economică

3.

Fluctuații și cicluri economice

4.

Creșterea economică: beneficii și costuri

5.

Dezvoltare și subdezvoltare economică

12.

POLITICI ECONOMICE

1.

Statul în economia de piață

2.

Politici economice: tipuri, conținut, scop, instrumente de realizare

3.

Planificare și programare economică

13.

ECONOMIA MONDIALĂ

1.

Piața mondială și formele el

2.

Integrarea economică

3.

Globalizarea

4.

Probleme ale economiei mondiale

14.

INIȚIEREA ȘI DERULAREA ACȚIUNII ANTREPRENORIALE

1.

Condiții legislative în acțiunile antreprenoriale

2.

Planul de afaceri: structură și fundamentare

3.

Realizarea, dezvoltarea și diversificarea afacerii

15.

COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI

1.

Tipuri de comportament în afaceri

2.

Caracteristici și aptitudini ale întreprinzătorului

3.

Răspunderea în afaceri

16.

REUȘITA ÎN AFACERI

1.

Modele de reușită în afaceri

2.

General și particular în realizarea unei afaceri reușite

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE

1.

Anvers Denis, "Economia mondială", Ed. Humanitas, București, 1991

2.

Becker Gary S., "Comportamentul uman, o abordare economica", Editura AII, București, 1994

3.

Ciobanu Ioan, Ciulu Ruxandra, "Strategiile competitive ale firmei", Ed. Polirom,

lași, 2005

4.

Didier Michel, "Economia: Regulile jocului", Ed. Humanitas, București, 1998

5.

Dobrotă Niță (coord), "Dicționar de economie", Ed. Economică, București, 2002

6.

Dobrotă Niță (coord), "Economie" -

Manual ASE , Editura Economica, București, 2001

'

I

7.

□ rută Florin, "Motivatia economică", Ed. Economică, București, 1999

8.

•

Durand M., "Bursa", Editura Humanitas, București, 1992

9.

Friedman Milton, "Capitalism și libertate", Editura Enciclopedică, București, 1995 1O.

Frois Gilbert Abraham, "Economia Politica", Editura Humanitas, București, 1994

11.

Galbraith

John Kenneth, "Societatea perfectă", Ed. Eurosong & Book, București, 1997

12.

Heyne Paul, "Modul economic de gândire", Editura Didactică si Pedagogică, București, 1991

13.

Huîdumac Cătălin, Rogojanu Angela, "Introducere în studiul economiei de piață", Ed. Ali, București, 1998

14.

Ignat I., "Uniunea Economică și Monetară Europeană", Editura Symposion, lași, 1994

15.

Keynes J. M., "Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a

banilor" Ed. Științifică, București, 1970

16.

King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993

17.

Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizării", Ed. Economică, București, 1999

18.

Rugină A. N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993

19.

Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. Ali, București, 1994

20.

Sută-Selejan Sultana, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. AII, București, 1994

21.

***

"Economia politică" (Economics), Editura Economică, București, 1994

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Cultură civică

-

înțelege procesele de integrare curriculară șl folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

-

are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

-

are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia

Scolii,

activități

curriculare

și extracurriculare inter,

pluri

și transdisciplinare;

-

dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învăt , are;

-

planifică

activitatea

de

predare-învățare

pe

baza

obiectivelor

și

competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

-

înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

-

evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;

-

caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;

-

contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

-

înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;

-

înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale

ale elevului și părinților, precum și propriîle sale drepturi și responsabilități;

-

înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

*) Aprobată prin

Ordinul nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 2 decembrie 2005.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.