Normele din 23 noiembrie 2005
"Lentile de testare oftalmologica"
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- OG nr. 20/1992 21 august 1992 privind activitatea de metrologie
- HG nr. 193/2002 28 februarie 2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Roman de Metrologie Legală
-----------
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGill LEGALĂ NML 008-05 ăAparate de cântărit cu funcționare automată"
l. Domeniu de aplicare
1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice
și
modalitățile de atestare
a
legalității, specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată definite la punctul
2.1
din prezenta normă, destinate determinării masei unui produs în domenii de interes public.
În prezenta normă aparatele de cântărit cu funcționare automată sunt denumite
1
'
aparate".
1.2. Pentru a putea fi introduse pe piață, puse
în
funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public,
aparatele
de cântărit cu funcționare automată trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute
în
prezenta normă,
cât
și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai
sus
menționate rezultă din tabelele 12, 13, 14, 15 și 16.
2
Terminologic
În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt defmiți după cum urmează:
2.1
aparat de cânlărit cu funcționare automată:
aparat care determină masa unui produs fără intervenția unui operator și care urmărește un program prestabilit de procese automate caracteristice aparatului.
2.2
aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare:
aparat de cântărit cu funcționare automată care detemlină masa unor sarcini individuale asamblate în prea]abi] (de exemplu produse preambalate) sau a unor sarcini individuale de produse în vrac.
2.3
aparat de cântărit cu funcționare automată pentru cunfrol:
aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare care subîmparte produsele cu masa diferită în două sau mai multe subgrupe,
în
funcție de valoarea diferenței dintre ma.sa acestora și un punct nominal de reglare.
2.4
aparal pentru etichetarea masei:
aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare etichetare care imprimă valoarea masei fiecărui produs.
2.5
aparat pentru etichetarea masei/prețului:
aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare care imprimă valoarea masei și a prețului fiecărui produs.
2.6
dozator gravimetric cufuncționare automată:
aparat de cântărit cu funcționare automată care umple recipiente cu o masă predeterminată și practic constantă dintr-un produs
în
vrac.
2.7
totalizator discontinuu:
aparat de cântărit cu funcționare automată care dctem1ină masa unui produs în vrac, prin
subdivizare
în sarcini discrete. Aparatul măsoară masa fiecărei
sarcini
discrete și calculează masa totală. Fiecare
sarcină
discretă este apoi descărcată sub formă de vrac.
2.8
totalizator continuu (cântar de bandă):
aparat de cântărit cu funcționare automată care determmă
în
mod continuu masa unei cantități de produs în vrac, pe o bandă transportoare, fără subdivizarea sistematică a produsului și iliră întreruperea mișcării benzii transportoare.
2.9
instalație pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată:
aparat de cântărit cu funcționare automată prevăzut cu un receptor de sarcină ce include șine pentru transportul vehiculelor de cale ferată.
3.
Cerințe metrologice și tehnice comune tuturor tipurilor de aparate de cântărit cu funcționare automată
3.1
Condiții nominale de funcționare
Producătorul trebuie
să
specifice condițiile nominale de funcționare ale aparatului, după cum urmează:
3.1.1
Pentru mărimea supusă măsurării:
Domeniul de măsurare al aparatului, adică limitele minimă și maximă de cântărire.
3.1.2
Pentru mărimile de influentă datorate alimentării e]ectricc:
În cazul alimentării
în
curent alt mativ:
tensiunea nominală de alimentare, sau
limitele domeniului tensiunii de alimentare.
În cazul alimentării în curent continuu:
tensiunea nominală și minimă de alimentare, sau
limitele domeniului tensiunii de alimentare.
3.1.3
Pentru mărimile de influență de natură mecanică și climatică
Producătorul trebuie să specifice temperatura limită superioară și temperatura limită inferioară de funcționare a aparatului. Dacă nu se specifică altceva în cerințele corespunzătoare fiecărei categorii
<le aparate din prezenta normă, aceste limite specificate de producător pot fi oricare din limitele prezentate în tabelul I de 1a pct. 2.1.3.1 din NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic Jegal", cu condiția ca intervalul minim de temperatură să fie de
30
°C.
Pentru aparatele care sunt utilizate în condiții de solicitare mecanică
specială,
de exemplu aparate jncorporate în vehicule (condiții de mediu mecanic clasă Ml din NML 001-05), producătorul trebuie să definească condițiile mecanice de utilizare.
3.1.4
Pentru alte mărimi de influență (dacă este cazul)
-
viteza sau vitezele de funcționare,
-
caracteristicile produsului sau produselor de cântărit, etc.
3.2
Repetabilitate
Pentru un aparat afectat de erori aleatoare semnificative ,
diferența între valorile medii ale seriilor de rezultate consecutive trebuie să fie mică în comparație cu eroarea maximă tolerată.
3.3
Adecvare
3.3.1
Aparatele trebuie
să
fie prevăzute cu mijloace pentru limitarea efectelor datorate înclinării, încărcării și vitezei de funcționare, astiel încât erorile maxime tolerate să nu fie depășite în condiții nominale de funcționare.
3.3.2
Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcționării normale, trebuie prevăzute facilități adecvate pentru manipularea materialelor.
3.3.3
Orice interfața de comandă la dispoziția operatorului trebuie
să
fie explicită și eficientă.
3.3.4
Integritatea afișajului (dacă există) trebuie să poată fi verificată de către operator.
3.3.5
Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcționării normale, trebuie prevăzută o funcție adecvată pentru a asigura reglarea la
zero.
3.3.6
Rezultatele situate
în
afara domeniului de măsurare trebuie
să
fie
semnalate
distinct atunci când sunt tipărite.
3.4
Informații furnizate de mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
3.4.1
Un aparat trebuie
să
poarte următoarele inscripții:
-
marca sau nume1e producătorului;
-
clasa de exactitate;
-
domeniul de măsurare;
-
valoarea diviziunii; plus, după caz:
-
date referitoare la condițiile de utilizare;
-
tipul și seria aparatului;
-
numărul aprobării de model.
-
informații precizând dacă dispozitivele suplimentare, care furnizează rezultate metrologice, satisfac cerințele prezentei norme.
3.4.2
Când un aparat are dimensiuni prea mici sau este produs dintr-un material prea sensibil pentru
a
permite să fie inscripționat cu informapi1e cerute, containerul și/sau documentația care îl însoțește trebuie să fie inscripționate într-o manieră corespunzătoare, conform punciului 3.4.1 din prezenta normă.
3.4.3
Un aparat trebuie să fie însoțit de informații despre modul său de funcționare. Informațiile,
concentrate într-un manual de utilizare, pot include, după caz:
-
condițiile nominale de funcționare:
-
limitele superioare și inferioare de temperatură și umiditate penlru funcționarea aparatului;
-
montarea în spații închise sau deschise;
-
instrucțiuni privind instalarea ,
întreținerea, repararea ,
reglajele admise;
-
instrucțiuni privind utilizarea corectă și condițiile speciale de utilizare.
3.4.4
Unitățile de măsură folosite și simbolurile lor trebuie să fie în concordantă cu dispozițiile legale privind unitățile de măsură și simbolurile lor în domeniul mase.
3.5
Posibilitatea evaluării conformității
3.5.l Un aparat trebuie să fie conceput astfel încât să permită evaluarea imediată a conformității
s ale atât cu cerințele NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" cât și cu cerințele prezentei norme de metrologie legală.
3.5.2 Modulele de evaluare a conformității sunt următoarele:
-
încercarea aparatului în vederea obținerii aprobării de model,
-
verificarea metrologică inițială pentru aparatele car e
au aprobare de model și
-
verificarea metrologică periodică.
4
Cerințe metrologice
și
tehnice specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare
4.1
Clase de exactitate
4.1.1
Aparatele sunt împărțite în categorii principale indicate prin litere majuscule: X sau Y ,
conform specificației producătorului.
4.1.2
fiecare din aceste categorii principale este împărțită în patru clase de exactitate: XI ,
X.li,
XIII și XIIII și Y(I) ,
(YII) ,
Y(a) și Y(b), care trebuie specificate de producător.
4.2
Aparate din categoria X
4.2.1
Categoria X se aplică aparatelor utilizate pentru verjficarea produselor preambalate realizate în conformitate cu cerințele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile cu privire Ia preambalate.
4.2.2
Simbolul clasei de exactitate este completat cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x) ,
care cuantifică abaterea standard maximă tolerată așa cum este specificat la pct. 4.4.2.
Producătorul trebuie să specifice factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), unde x trebuie să fie
2 și de fom1a I x 1 o\
2x 1 Ok
sau 5 x
Jo\
unde k este un număr întreg, negativ sau zero.
4.3
Aparate din categoria Y
Categoria Y se aplică tuturor celorlalte aparate pentru sortare-etichetare cu foncționare automată.
4.4
Erori maxime to1erate
4.4.1
Eroarea medie maximă tolerată pentru aparate din categoria X/ Eroarea maximă tolerată pentru aparate din categoria Y
Tabelul I - Erori maxime tolerate
Sarcina netă (m) în diviziuni de verificare (c)
Eroarea nedie maximă olerată
X
Eroarea maximă olerată
y
XI
I
Y(I)
XII
I
Y(II)
xnr
I
Y(a)
Xllll
I
Y(b)
O
< m
:s:
50 OOO
O
< m
:s:
5 OOO
O <
ms
500
O <ms
50
±0,5 e
I±
1 e
50 OOO < m s 200 OOO
5 OOO
<
m s
20 OOO
500 < m s2 OOO
50
<m s200
±
1,0 e
l:t
1,5 e
t200 OOO <
m
20 OOO < m s 100 OOO
2 OOO
<
m s 10 OOO
200
<
ms
1000
±
1,5
e
I±
2 e
4.4.2
Abaterea standard
Valoarea maximă tolerată a abaterii standard pentru aparatele din clasa
X
(x) este rezultatul înmulțirii factorului (x) cu valoarea din tabelul 2.
Tabelul 2 - Abaterea standard
Sarcina netă(m)
Abaterea standard maximă tolerată pentru clasa X(l)
ms50g
0,48 %
50 g< m .:s; l 00 g
0,24 g
100 g < m .:s; 200 g
0,24%
200 g <ms 300 g
0,48 g
300 g < m
.:s;
500 g
0,16 %
500 g < m .:s; 1000 g
0,8 g
1000 g < m
s
10000 g
0,08 %
10000 g <ms 15000 g
8g
15000 g <m
0,053 %
Pentru clasa XI și XII, (x) trebuie să fie mai mic decât 1 Pentru clasa XIII, (x) trebuie
să
nu fie mai mare decât 1
Pentru clasa XIIU, (x) trebuie să fie mai mare decât 1
4.4.3
Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu un
s ingur domeniu
Tabelul 3 - Diviziunea de verificare - aparate cu un singur domeniu
Clase de exactitate
Valoarea diviziunii de verificare
Numărul de diviziuni de verificare n
=
Maxie
Minim
Maxim
XI
Y(I)
0,001 g .:s; e
50 OOO
-
XII
Y(II)
0,001 g .:s; e .:s; 0,05 g
100
100 OOO
0,1 g se
5 OOO
100 OOO
XIII
Y(a)
O,lgscs2g
100
10 OOO
5g s e
500
10 OOO
XIIII
Y(b)
5gse
100
1000
4.4.4
Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu mai multe domenii
Tabelul 4 - Diviziunea de verificare - aparate cu mai multe domenii
Clase de exactitate
Valoarea diviziunii de verificare
Numărul de diviziuni de verificare n=Max/e
Minim(!)
n
=
Max/eci + I)
Maxim n=Max/ei
XI
Y(J)
0,001 g s ei
50 OOO
-
Xll
Y(II)
0,001 g
Ci
S. 0,05 g
5 OOO
JOO OOO
0,1 gsej
5 OOO
100
OOO
XIII
Y(a)
0,1 gsci
500
10 OOO
Xllll
Y(b)
5 g .:s;c 1
50
1000
Unde:
i
=
1, 2, ... r
i
=
domeniu parțial de cântărire
r
=
numărul total de domenii parțiale de cântărire
(1) Pentru i
=
r, coloana corespunzătoare din tabelul 3 se aplică cuc înlocuit cu er
4.5
Domeniu de măsurare
La specificarea domeniu]ui de măsurare pentru aparatele clasa Y, producătorul trebuie să ia în considerare faptul că limita minimă de cântărire nu trebuie să fie mai mică decât:
Pentru clasa Y(I):
100 e
Pentru clasa Y(II):
20 e pentru 0,001 g
s.
e
s
0,05 g, și
Pentru clasa Y(a):
Pentru clasa Y(b):
Aparate utilizate pentru sortare,
50 e pentru 0,1 g
:s;
e 20 e
10 e
de exemplu balanțe poștale și bascule pentru gunoi 5 e
4.6
Reglare dinamică
4.6.1
Funcția de reglare dinamică trebuie să fie activă în domeniul de cântărire specificat de producător.
4.6.2
În cazul în care aparatul este prevăzut cu un dispozitiv de reglare dinamică pentru compensarea efectelor dinamice ale sarcinii allaie în mișcare, acesta trebuie să nu poată funcționa în afara domeniului de cântărire
și
trebuie să poată fi protejat.
4.7
Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice
4.7.1
Erori tolerate Ia :fimcționarea
în
prezența factorilor de influență
4.7.1.1
Pentru aparate din categoria X:
-
pentru funcționare automată conform specificațiilor din tabelele 1 și 2,
-
pentru cântărire statică, în funcționare neautomată, conform specificațiilor din tabelul 1.
4.7.1.2
Pentrn aparate din categoria Y:
-
pentru fiecare sarcină ,
în cântărire dinamică, conform specificațiilor din tabelul 1,
-
pentru cântărire statică ,
în modul de funcționare neautomată, conform specificațiilor pentru categoria X din tabelul I .
4.7.2
Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este de o diviziune de verificare.
4.7.3
Intervalul de temperatură:
-
Pentru clasa XI și Y(I) interva1u1 minim este de 5 °C,
-
Pentru clasa XII și Y(II) intervalu] minim este de 15 °C.
5
Cerințe metrologice
și
tehnice specifice dozatoarelor gravimetrice cu funcționare automată
5.1
Clase de exactitate
5.1.1
Producătorul trebuie să specifice atât clasa de exactitate de referin{ă Ref (x) cât și clasa de exactitate de funcționare X(x).
5.1.2
Unui tip de aparat i se atribuie o clasă de exactitate de referință Ref (x) ,
corespunzătoare celei mai bune exactități posibile pentru ap<;lrate de acest tip. După instalare, aparatelor individuale le sunt atribuite una sau mai multe clase de exactitate de func ionare X(x), în funcție de natura produsului de cântărit. Factorul de desemnare a clasei de exactitate (x) trebuie să fie
s
2 și de forma 1x1 Ok,
2x1 Ok
sau 5x I Ok,
unde k este un număr întreg, negativ sau zero.
5.1.3
Clasa de exactitate de referință ,
Ref(x) este aplicabilă în cazul sarcinilor statice.
5.1.4
Pentru clasa de exactitate de funcționare X(x), X simbolizează relația dintre exactitate și masa sarcinii, iar (x) este un multiplicator pentru limitele abaterii specificate la pct. 5.2.2.
5.2
Erori și abateri maxime tolerate
5.2.1
Erori maxime tolerate pentru cântărirea statică
5.2.1.1
În cazul sarcinilor statice, în condiții nominale de funcționare, eroarea maximă tolerată pentm clasa de exactitate de referință Ref (x) este 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze față de valoarea medie, indicată în tabelul 5, multiplicată cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x).
5.2.1.2
Pentru aparatele la care dozarea se realizează din mai multe, sarcini (de exemplu aparate de dozat cumulative sau cu combinații selective) abaterile maxime tolerate sunt egale cu exactitatea impusă dozelor așa cum este specificat la pct. 5.2.2. (adică nu suma abaterii maxime tolerate pentru fiecare sarcină individuală).
5.2.2
Abaterea față de valoarea medie a dozelor
Tabelul 5 - Abaterea maximă tolerată fa ă de valoarea medie a dozelor Valoarea masei dozelor, m (g)
Abaterea maximă tolerată pentru fiecare doză față de
valoarea medie, pentru clasa X(1)
m 50
7,2%
50 <m:S:: 100
3,6 g
100 <m 200
3,6%
200 <m.:s; 300
7,2 g
300
<
rn
500
2,4%
500 <m
1000
12 g
1000 < m ::; 10000
1,2%
10000 < m
_:s;
15000
120 g
15000
<
m
0,8%
NOTĂ: Valoarea calculată a abaterii fiecărei doze față de medie poate fi ajustată pentru a lua în considerare efectul datorat dimensiunii particulelor materialului
5.2.3
Eroarea maximă tolerată a valorii predeterminate (eroare de reglare)
În cazul aparatelor pentru care este posibil{1 predeterminarea masei dozei, diferența maximă între valoarea predeterminată și valoarea medie a masei dozelor trebuie să nu depășească 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze față de valoarea medie, așa cum este indicată în tabelul 5.
5.3
Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice
5.3.1
Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența factorilor de influență sunt cele specificate la pct. 5.2.1.
5.3.2
Valoarea admisă a variației datorate unei perturba ii este o modi11care a indicației pentru
cântărfre statică egală cu eroarea maximă tolerată specificată
Ia
pct. 5.2.1., calculată pentru doza nominală minimă, sau o modificare ce are un efect echivalent asupra dozei în cazul aparatelor care efectuează dozarea din mai multe sarcini. Valoarea calculată a variației admise trebuie rotrn ită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d).
5.3.3
Producătorul trebuie să specifice valoare nominală minimă a dozei.
6
Cerințe metrologice și tehnice specifice totalizatoarelor discontinue
6.1
Clase de exactitate
Aparatele sunt împărțite în patru clase; după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2.
6.2
Erori maxime tolerate
Tabelul 6 - Erori maxime tolerate
Clasa de exactitate
Eroarea maximă tolerată pentru sarcina totalizată
0,2
±0,10 %
0,5
±0,25 %
l
±0,50 %
2
±1,00 %
6.3
Valoarea diviziunii de totalizare
Valoarea diviziunii de totalizare (dt) trebuie să fie cuprinsă între valorile următoare: 0,01 % Max
:S
d 1
::;
0,2 % Max
6.4
Sarcina totalizată minimă
Sarcina totalizată minimă (Lmin) trebuie să nu fie mai mică decât sarcina pentru care eroarea maximă tolerată este egală cu valoarea diviziunii de totalizare (d 1 ) și nici mai mică decât sarcina minimă specificată de producător.
6.5
Reglarea la zero
Aparatele care nu tarează după fiecare descărcare trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la zero. Funcționarea aparatului în regim automat trebuie inhibată în cazul în care indicația la zero variază cu:
-1 d1 în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero automat,
- 0,5 dt în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero semiautomat sau neautomat.
6.6
Interfața cu operatorul
În timpul funcționării automate, reglajele efectuate de către operator și reinițializarea (resetarea) trebuie să nu fie posibile.
6.7
' ' 1 ipărirea rezultatelor
În cazul aparatelor prevăzute cu dispozitiv de tipărire, aducerea la zero a
sarcinii
totalizate trebuie nu să fie posibilă până în momentul în care se tipărește
sarcina
totalizată. În
cazul
unei întreruperi a funcționării automate, sarcina totalizată trebuie tipărită.
6.8
Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice
6.8.1
Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența factorilor de influență sunt cele specificate în tabelul 7.
Tabelul 7 - Erorile maxime tolerate la funct , ionarea
în
prezența factorilor de influentă
Sarcina (m) exprimată în diviziuni de totalizare
(d1)
Eroarea maximă tolerată
O < ms 500
±0,5 d1
500
< ms 2 OOO
±1,0
dt
2 OOO
<
m
1 O OOO
±1,5 dr
6.8.2
Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este egală cu o diviziune de totalizare pentru orice indicație de masă și orice sarcină totalizată memorată.
7
Cerințe metrologice și tehnice specifice totalizatoarelor continue (cântarelor de bandă)
7.1
Clase de exactitate
Aparatele sunt împărțite
Îll
trei clase,
după
cum urmează:
0,5; 1; 2.
7.2
Domeniul de măsurare
7.2.1
Producătorul trebuie să specifice domeniul de măsurare, sarcina minimă totalizată și raportul dintre sarcina netă minimă a unității de cântărire
și
limita maximă.
7
.2.2Sarcina minimă totalizată
Lmin
trebuie să nu fie mai mică decât:
-
800 d pentru aparatele clasă 0,5;
-
400 d pentru aparatele clasă 1;
-
200
d
pentru aparatele clasă
2.
Unde d este diviziunea de totalizare a dispozitivului de totalizare generală.
7.3
Eroarea maximă tolerată
Tabelul 8 - Eroarea maximă tolerată
Clasa de exactitate
Eroarea
maximă tolerată pentru sarcina totalizată
0,5
±
0,25 %
1
±
0,5
%
2
±
1,0%
7.4
Viteza benzii
Producătorul trebuie să specifice viteza benzii transportoare. Atât pentru
cântarele
de bandă cu viteză constantă cât și pentru cântarele de bandă cu viteză variabilă, care
au
comandă manuală pentm reglarea vitezei, viteza trebuie să nu varieze cu mai mult de 5% din valoare nominală. Produsul de cântărit trebuie să nu aibă o viteză diferită de viteza benzii.
7.5
Dispozitiv de totalizare generală
Aducerea la zero a dispozitivului de totalizare generală trebuie să nu fie posibilă.
7.6
Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice
7.6.1
Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența unui factor de influență, pentru o sarcină care nu este mai mică decât Lmin, este de O,7 din valoarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, rotun,jită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni de totalizare (d).
7.6.2
Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este de 0,7 din eroarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, pentru o sarcină egală cu Lmin, pentru clasa de exactitate specificată a cântarului de bandă, rotunjită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr
întreg de diviziuni (d).
8
Cerințe metrologice și tehnice specifice instalațiilor pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată
8.1
Clase de exactitate
Instalațiile sunt împărțite în patru clase, după cum urmează:
0,2; 0,5; l; 2.
8.2
Erorile maxime tolerate
8.2.1
Erorile maxime tolerate pentru cântărirea
în
mers a unui vagon de calc ferată sunt specificate în tabelul 9.
Tabelul 9 - Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers
Clasa
de
exactitate
Eroarea maximă tolerată
0 , 2
±
0 , 1 %
0,5
±
0,25 %
1
±
0,5 %
2
±
1,0%
8.2.2
Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a vagoanelor cuplate sau necuplate este cca mai mare dintre următoarele valori:
-
valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;
-
valoarea calculată conform tabelului
9,
rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripții);
-
o diviziune (d).
8.2.3
Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a unui tren este cea mai mare dintre următoarele valori:
-
valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni ;
-
valoarea calculată conform tabelului 9, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripții), înmul ită cu numărul vagoanelor de referință din tren (nu mai mult de 1O) și rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;
-
o diviziune (d) pentru fiecare vagon din tren , dar fără a depăși 1O d.
8.2.4
În cazul cântăririi vagoanelor cuplate, erorile pentru maximum 10% din rezultatele cântăririi obținute din una sau mai multe treceri ale trenului pot depăși eroarea maximă tolerată aplicabilă, specificată la pct. 8.2.2, dar nu pot depăși dublul erorii maxime tolerate.
8.3
Valoarea diviziunii
Relația dintre clasa de exactitate și valoarea diviziunii trebuie să fie cea specificată în tabelul 1O.
Tabelul 1O - Valoarea diviziunii
Clasa de exactitate
Valoarea diviziunii (d)
0,2
d
:S'.
50 kg
0,5
d
:S'.
100 kg
1
d::; 200 kg
2
d 500 kg
8.4
Domeniul de cântărire
8.4.l Limita minimă de cântărire trebuie să nu fie mai mică de l t și nici mai mare decât valoarea rezultată în urmă împărțirii masei minime a vagonului la numărul de cântăriri parțiale.
8.4.2 Masa minimă a vagonului trebuie să
nu
fie mai mică de 50 d.
8.5
Funcționarea
în
pre z ența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagn e tice
8.5.1
Erorile maxime tolerate
la
funcționarea în prez;ența unui factor de inflµență sunt cele specificate în tabelul 11.
Tabelul 11 - Erorile maxime tolerate la functionarea în prezența unui factor de influentă
Sarcina
(rn)
exprimată în diviziuni (d)
Eroarea maximă tolerată
O <
ms 500
±
0 , 5 d
500
< m s
2 OOO
±
1,0 d
2 OOO
<
m s 1O OOO
±
1,5 d
8.5.2
Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este egală cu o diviziune
9
Atestarea legalității
9.1
Atestarea legalității unui aparat se rca]izea z ă numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice
ș i tehnice aplicabile pre v ăzute
în
prezenta norma de metrologie legală ,
conform tabelelor 12. .. 16, de mai jos.
9.2
ConJormitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare inițială sau periodică. Marcajele metrologice pot
fi
însoțite, după caz, de documente specifi c e: certificate de aprobare de model și buletine de verificare.
9.3
Marcajul aprobării de model se aplică de către, sau sub responsabilitatea producătomlui, în conformitate cu pre v ederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare se aplică, de către hboratoru! autorizat car e
a efectuat verificarea. Totodată se aplică o s i g .
i lare prin utiJizar e a unor mijloace și metode de s tinate
să
împiedice intervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.
9.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
9.5
În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-m1
s et de dispozitive și/ s au subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de mă s urare .
Tabelul 12- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile aparatelor p e ntru sortare - etichetare
Nr. crt.
Cerința esențială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalit ă ți de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
o
1
2
3
4
-
5
1
Informații inscripționate pe aparat și informații însoțitoare (specificații ale producătorului)
2.9 /NML 001-05
3.1 / NML 008-05
3.4 /
N ML 008-05
4.1
I
NML 008-05
4.5
I
NML 008-05
X
X
X
2
Verificarea construcției
1.10 / NML 001-05
X
X
3
Adecvare
2.7 /NML 001-05
X
X
X
4.6
I
NML 008-05
4
Protecție împotriva intervențiilor neau t ori z ate
și
a degradării informației
2.8 / NML 001-05
X
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10 /NML
001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară
a
informațiilor de măsurare pentru încheierea
tranzacției
comerciale
2.11
/NML
001-05
X
X
X
7
--
·
- ·
· -· ·
·
Posibilitatea evaluării
conformității
2.12 NML
I
001-05
3.5.1
NML
/ 008-05
X
8
Erori în condiții
nominale
de
funcționare, rară perturbații
2.1
. 1
I
NML
001-05
4.4
/ NML
008-05
X
X
X
9
Funcționarea
în prezența
factorilor de influență
și
a perlurbațiilor electromagnetice
4.7
I
NML
008-05
xi)
L--....,_ ,
--- - ·
.... '
• . ,--
--
-- ·•··
I) Evaluările
la factori
de
influență de natură
electrică și
la perturbații electrice
se efectuează
numai la
aparatele
prevăzute cu dispozitive electrice
și electronice.
Tabelul 13-
Cerințe
metrologice
și
tehnice
aplicabile
dozatoarelor
gravimetrice
cu
functionare automată
Nr.
crt
.
Cerința esențială
Punctul din nonna de metrologie legală
Modalități
de
control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare
metrologică
inițială
periodică
o
I
2
3
4
5
1
Informații inscripționate
pe
aparat
și
informații însoțitoare
(specificații
ale
producătorului)
2.9 /NML 001-05
3.1 /NML 008-05
3.4 /NML 008-05
5.1.1 /NML008-05
5.3.3
I
NML 008-05
X
X
X
2
V crificarea construcției
1.10
/NML
001-05
X
X
3
Adecvare
2.7
/NML 001-05
X
X
4
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate
și
a degradării
în
formației
2.8 /NML
001-05
X
· ·-
-
5
Indicarea rezultatului
măsurării
2.1 O/ NML
001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară
a
informațiilor de
măsurare pentru
încheierea
tranzacției
comerciale
2.11 /NML 001-05
X
X
X
7
Posibilitatea evaluării conformității
2.12
/NML 001-05
3.5.1
/
NML
008-05
X
8
Erori
în
condiții
nominale de
funcponare,
fără
perturbații
2.1.l
/NML
001-05
5.2
/Niv1L008-05
X
X
X
9
Funcționarea
în
prezența factorilor de influență și a perturbațiilor
electromagnetice
5.3
I
Nl\!lL 008-05
xl)
I)
Evaluările
la factori de influență de natură electrică
și
la perturbații electrice se efectuează numai la
aparatele
prevăzute cu dispozitive electrice și electronice.
Tabelul 14- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile totalizatoarelor discontinue
Nr. crt.
Cerința esențială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
o
1
2
3
4
5
1
Informații inscripționate pe aparat și informații însoțitoare (specificații ale producătorului)
2.9
I
NML 001-05
3.1 / NML 008-05
3.4
I
NML 008-05
6.1 / NML 008-05
6.3
I
NML 008-05
6.4
I
NML 008-05
X
X
X
2
Verificarea construcției
1.10 / NML 001-05
X
X
3
Adecvare
2.7
I
NML 001-05
X
X
4
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației
2.8 / NML 001-05
X
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10
I
NML 001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară a informațiilor de măsurare pentru încheierea tranzacției
comerciale
2.11 /NML00l-05
X
X
X
7
Posibilitatea evaluării conformității
2.12 / NML 001-05
3.5.1
I
NML 008-05
X
8
Erori în condiții nominale de funcționare, fără perturbații
2.1.1 / NML 001-05
6.2
I
NML 008-05
X
X
X
9
Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor
e1ectromagneti ce
6.8 / NML 008-05
Xl)
6.5
I
NML 008-05
6.6
I
NML 008-05
6.7
I
NML 008-05
1 >
Evaluările la factori de influență de natură electrică și la perturbații electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice și electronice.
Tabelul 15- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile totalizatoarelor continue
Nr. crt.
Cerința esențială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
o
1
2
3
4
5
1
Informații inscripționate pe
2.9
I
NML 001-05
aparat și informații însoțitoare
3.1 / NML 008-05
(specificații ale
producătorului)
3.4
I
NML 008-05
7.1 / NML 008-05
X
X
X
7.2
I
NML 008-05
7.4
I
NML 008-05
2
Verificarea construcției
1.10 / NML 001-05
X
X
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
*) Aprobata de
Ordinul nr. 292 din 23 noiembrie 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005.
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 5-02-97 îContoare de energie electrică activă“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate le art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp
de
5
ani
de
la
data
intrării
în
vigoare
a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 288.
*) Ordinul nr. 288/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANFXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 005-05
,,Contoare de energie electrică activă"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală se referă la contoarele monofazate și trifazate de energie electrică activă statice și de inducție de clasă de exactitate A, B și C, utilizate în rețelele de curent alternativ ca mijloace de măsurare de lucru destinate măsurărilor în tranzacții comerciale cu energic electrică . activă
1.2
Pentru a putea
fi
introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes
public, contoarele de energie electrică activă prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală Niv1L 001-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 7 .
1.3
Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la contoarele la care tensiunea între bornele de conexiune depășește 600V (între faze) ,
la contoarele etalon, precum și la contoarele care măsoară pierderi de energie .
2
Terminologie
în
sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici sunt definiți după cum urmează :
2.1
contor de energie electrică activă.
dispozitiv care măsoară energie electrică activă consumată într-un circuit începând din momentul în care valoarea indicată este zero. În funcție de tehnica de măsurare aplicată, ace s ta poate fi utilizat în combinație cu un transformator pentru măsurare.
2 2
curent electric
(I)
:
curentul electric care trece pr i n contor;
2 3
cur
e
nt nominal
(Iu) ·
v a loare nominală a curentului I pentru care a fost proiectat contorul ;
2.4
curent de pornire(lp)
:
cea mai mică valoare a curentului I ,
la care contorul măsoară energie electrică activă ;
2
5
curent minim
(Irru 11 ) : valoarea curentului I de la care eroarea trebuie s ă
se situeze între cde mai mici valori ale erorii maxime tolerate ;
2.6
curent de prag
(Itr)
: v aloarea curentului I de la care eroarea trebuie să se situeze între cele mai mici valori ale limitelor erorii maxime tolerate corespunzătoare clasei de exactitate declarate
a
contorului ,
2.7
curent maxim
Omax)
:
valoarea maximă a curentului I pentru care eroarea trebuie să se situeze între limitele erorilor maxime tolerate ;
2.8
tensiunea electrică
( U)
:
tensiunea electrică furnizată contorului ;
2.9
tensiunea de refer
i
nță
(Un)
.
valoarea nominală a tensiunii U ,
pen t ru care a fost pro i ectat contorul;
2.10
frecvența
(f) : frecvența curentului electric care alimentează contorul
;
2. l
Ijrecvența nominală
(t ,) :
valoare nominală a frecvenței f, pentru care a fost proiectat contorul;
2.12
factor de putere
(FP) : factor de putere= coscp ,
unde cp este diferența de fază dintreI șiU;
2.13
temperatura
(T) : temperatura ambiantă ;
2.14
coeficient mediu de temperatură
(Cr): raport între variația erorii în procente și diferența de temperatură care produce această variație
2.15
t e mperatura nominală
(Tn)
:
temperatura pentru care a fost proiectat contorul;
3
Cerințe metrologice și tehnice
3
. 1
Clase de exactitate
Producătorul trebuie să specifice clasa de exactitate a contorului sub forma unuia din indicii A, B sau C definiți ca în tabelul 1.
3.2
Condiții nominale de funcționare
Producătorul trebuie să specifice condițiile nominale de funcționare ale contorului și în special: valorile Un; In; f.1 ;
Imit,; Ir și
Imax
care sunt aplicabile contorului. Pentru valorile curentului specificate, contorul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în tabelul 1 .
De asemenea producătorul trebuie să specifice clasa de mediu climatic, mecanic și electromagnetic pentru care contorul de energie electrică activă a fost proiectat
3 . 2 l Limita superioară și cea inferioară a temperaturii vor fi conform cu punctul 2.1.3.1 din
N1½L
001-05. La toate temperaturile prevăzute, condițiile de umiditate vor fi fără condensare, iar locul utilizării prevăzut este închis
-
- · ·· ·-
·--
B ·
-
r
Clasa de exactitate
I
A
I
C
Pentru
contoare
cu
conectare
directă
- -
·--·
·
Ip
:S 0,05 Itr
::S
0,04 Itr
::S
0,04 Itr
- ·
·
·
lrnin
::S 0,5
I1r
..
:S
0,5
111·
:S
0,3 l1ă
Imax
2:
50
Itr
2::
50 Iii-
2::
50 Itr
..
Pentru contoare conectate prin transformator
Iv
::S
0,061,,
0,04 I1r
:S
0,02 Iu
lmin
S 0,4 lu-
:::S
0,2 I,r
*)
::S
0 , 2 ltr
ln
= 20 ltr
=
20 Irr
=
20
I1r
I max
2::
1,2lii
2:
1,2 In
2:
1,2
In
•
-· · ·
Tabelul J -
Clase de
exactitate
-
*
J
Pentru contoare de inducție clasă
B
se va considera
Irrun
:S
0,4 I 1
r
3 2.2 Din punct de vedere mecanic, condiț11le de mediu vor fi conform cu punctul 2 . 1 3 . 2 din NML 001-05 .
3 . 2.3 Din punct de vedere electromagnetic ,
condițiile de mediu vor fi conform cu punctul 2 . 1.3 . 3 din NML 001-05 .
3.3
Calitatea energiei electrice
Intervalele de tensiune și de frecvență trebuie să fie cel puțin.
- 0,9•Un SUS
I,1•U1
- 0,98•[,_1 SUS
l , 02•fn
F a ctoiul de putere se situează înlre limitele O,Sind și 0,8cap.
3.4
Erori maxime tolerate
Efectele (a,b,c) ale variațiilor fiecărui rnăsurand și a fiecărei mărimi de influență se evaluează separat ,
ceilalți măsuranzi și celelalte mărimi de influență fiind păstrate relativ constante la valorile lor de referință. Eroarea de măsurare, care nu trebuie să depășească valorile prevăzute în tabelul 5, se calculează astfel ·
Eroarea de măsurare
==
a
2
+
b 2
+
c 2
•••
Atunci când contorul măsoară la curenți de sarcină variabili erorile nu trebuie să depășească limitele prevăzute în tabelul 2 .
Temperatura ambiantă
5°C
. .30°C
-10
°C .. . 5 °C
sau
30
°C.
.. 40
°C
-25 °C. .. -1O
0
e
sau
40
° C .
55
° C
-40 °e. -25
°C
sau
55 °C . .70
°C
---
Contoare
de clasă
A
B
C
A
B
C
A
B
C
A
B
C
Contoare
monofazate; contoare trifazate cu încărcare echj)ibrată
lmin:Sl<ftr
3,5
--- ,
-
ltr:51:Slmax
3,5
2
-
2
Contoare trifazate cu
încărcare
pe o singură fază
,._
- -
--
- --
-
-
ltr:SISluax *
--- ·
-
---
·-
--
2
Tabelul 2 - Limitele (în procente pozitive sau negative) ale erorilor maxim tolerate în condiții nominale
și
diferîti curenți de
sarcină
și temperaturi
ambiante.
1
5
2,5
1,3
7
3,5
1,7
9
4
2
0,7
4,5
2,5
l
. .
7
3,5
1,3
9
4
1,5
4
2,5
]
5
" .)
1 , 3
7
4
1,7
9
4,5
*)Domeniul
de curent penim
contoarele
trifazate de inducție, având curent aplicat pe o singură fază, este
fimjfat
la
511r -sl-sI,,,a
»
3.5
Verificarea
curentului de
pornire
Contoarele de energie
electrică
activă monofazate
sau
trifazate trebuie să pornească și să înregistreze, fiind alimentate la o tensiune U egală cu Un ,un factor de putere egal cu unitatea și un curent egal cu
Ip.
3
6
Verificarea mersului în
gru
Contoarele
de energie electrică
activă
monofazate sau trifazate trebuie să nu
înregistreze
energie
fiind alimentate
la
o
tensiune
cuprinsă
între (0,8-1,1)
U 11
și un curent egal cu
zero
3.7
Efectul tolerat al perturbatiilor de lungă durată
3.7.1
Variația erorilor unui contor ca efect al perturbațiilor de lungă durată trebuie să fie mai mică decât
valoarea
variației critice indicate. în tabelul 3.
Tabelul 3
-
Valorile variatiei critice datorate perturbatiilor de lungă durată
Perturbație
Variația erorii
în(%)
pentru contoare de clasă
A
B
C
·
···
Ordine
a
fazelor inversată
1,5
1,5
0,3
Dezechilibru al tensiunilor (aplicabil numai
contoarelor
trifazate )
4
2
1
Componentă continuă
Șl
..
ar1110111c1
circuitul de curent alternativ
*)
pare în
6
3
1,5
Armonici
în
circuitele
de
curent și tensiune*)
1
0,8
0,5
Trenuri de impulsuri tranzitorii rapide
6
4
2
Câmpuri magnetice de frecvență industrială;
câmpuri
electromagnetice de frecvențe radio ;
perturbații conduse, induse de câmpuri de radiofrecvență; unde oscilatorii amortizate
3
2
1
>Iii
Jn cazul contoarelor de inducție nu sunt definite variațiile maxime tolerate ale erorilor pentru conținut de armonici în
circuitele
de curent și pentnt componenta continuă
și
armonici în circuitul
de
curent_
3.7.2
Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii
Efectul
unei perturbații
electromagnetice
asupra unui
contor
de energie electrică în timpul
și
imediat după perturbație trebuie să fie astfel încât:
-
orice ieșire destinată verificării exactității contorului nu trebuie să producă impulsuri sau semnale corespunzătoare unei energii mai mare decât valoarea critică de schimb și, după perturbație, într-un interval rezonabil de timp contorul trebuie
-
să-și reia funcționalitatea în interiorul limitelor erorilor maxime tolerate, și
-
să aibă toate funcțiile de măsurare asigurate, și
-
să permită recuperarea tuturor datelor de măsurare prezente anterior perturbației, și
-
să nu indice o schimbare a valorii energiei înregistrate cu mai mult decât valoarea critică de schimb.
Valoarea variației critice, în kWh, este egală cu m•Un•Imax•l0- 6
,
unde m este numărul sistemelor de măsurare, Un este în volți și Imax în amperi.
3.7.3
Pentru proba de supracurent de scurtă durată se aplică bobinelor contorului un impuls de
curent egal cu 20 Imax timp de 0,5 s. Valoarea variației critice este de 1,5%.
3.8
Verificarea izolatiei electrice
Contorul de energie electrică activă trebuie să nu prezinte deteriorări și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă, după ce a fost supus la următoarele încercări :
-
încercarea rezistenței de izolație ;
-
încercarea rigidității dielectrice.
3.8.1
Încercarea rezistenței de izolație se execută cu un megohmmetru cu eroare de max ±10%. Condițiile încercării sunt specificate în tabelul 4.
Tensiunea de încercare c.c. (V)
Condiții de încercare
Rezistență minimă de izolație (MQ)
500
Între toate circuitele de curent și de tensiune c011ectate împreună
și,
respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții climatice normale
20
500
Între toate circuitele de curent și de tensiune conectate împreună și, respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții de căldură umedă
2
Tabelul 4 - Condit , ii de verificare a rezistentei de izola . tie
3.8
2 Încercarea rigidității dielectrice se execută cu ajutorul unor instalații specializate și constă din încercarea la tensiunea de impuls și încercarea la tensiune alternativă. Condițiile încercării sunt specificate în tabelul 5.
Tabelul 5 - Conditii de verificare a rigiditătii dielectrice
Tensiunea de încercare (kV)
Caracteristicile instalației
Condiții de încercare
6
(tensiune de impuls)
Impulsul de tensiune se aplică de 1O ori cu o polaritate
Șl
apoi se repetă cu cealaltă polaritate. Intervalul de timp între impulsuri va fi de 3 secunde. Impulsurile se aplică între toate circuitele de curent
Șl
de tensiune conectate împreună
Șl,
respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa),
" m condiții climatice normale.
-
forma impulsului: 1,2/50 µs;
-
timp de creștere: 30%;
-
timp de cădere: 20%;
-
impedanța sursei: 500 Q±SO
Q;
-
energia sursei: 0,5 J±0,05 J
Tensiunea de încercare (kV)
Caracteristicile instalației
Condiții de încercare
2
(tensiune lltcrnativă)
Tensiunea se aplică brusc între toate circuitele de curent și de tensiune conectate împreună
ȘI,
respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții climatice normale, cu durata de 1 minut
Celelalte circuite ale aparatului se leagă la masă (carcasă).
-
tensiune alternativă sinusoidală;
-
frecvență· 45 Hz...,.,65 Hz;
-
puterea sursei: 500 VA
Tabelul 5 - Condiții de verificare a rigiditătii dielectrice (continuare)
-
3.9
Verificarea erorii datorată modificării temperaturii ambiante
3.9.1
Când contorul lucrează la diverse sarcini de curent, eroarea în procente nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul 2 pentru diferite valori ale temperaturii
3 9.2 Coeficientul mediu de temperatură, definit conform 2.14, trebuie să nu depășească valorile din tabelul 6.
t
Valoarea curentului I (A)
Factor de putere
Coeficient mediu de temperatură (%/K)
Clasă de exactitate
A
B
C
l1r:Sl:'.::lmax
1
0,10
·-- ·
0,05
0,03
2 ltr:SLSimax
0,5
O,15
0,07
0,05
Tabelul 6 - Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură
-
3 10
Verificarea conditiilor climatice
Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe climatice:
-
încercare la căldură uscată ,
-
încercare la frig ;
.-
-
încercare la căldură umedă în regim stabil.
După terminarea acestor probe, contoarele
nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informație și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă
3.11
Verificarea conditiilor mecanice
Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe mecanice:
-
încercare la șocuri
-
încercare la vibrații sinusoidale
După terminarea acestor probe contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informație și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă.
3.12
Adecvare
3.12.1
Contorul trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de afișare a cărui indicație să fie vizibilă pentru consumator, atunci când contorul este instalat în poziția normală de funcționare, specificată de producător
3.12.2
Scăderea tensiunii de alimentare sub limitele tensiunii de funcționare nu trebuie să producă o eroare pozitivă a contorului mai mare de 10%.
3 12.3 Afișajul trebuie să aibă un număr suficient
de cifre, astfel încât indicația acestuia să nu revină la valoarea sa inițială atunci când energia electrică consumată în circuit corespunde unei funcționări a contorului timp de 4000 ore
la
I=Imax, U=Un și FP= 1
3.12.4
Atunci când energia electrică măsurată este indicată pe mai multe afișaje corespunză toare unor tarife diferite, contorul trebuie să indice tariful activ.
3.12.5
În timpul utilizării contorului trebuie să fie imposibilă aducerea la zero a indicației privind energia electrică măsurată.
3.12.6
În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică
a
contorului, informația de măsurare trebuie să rămână disponibilă pentru citire timp de cel puțin 4 luni.
3 .12. 7
Contorul prevăzut cu un dispozitiv de preplată trebuie să indice valoarea creditului restant
.
Eroarea valorii energiei electrice consumate pc unitatea descrescătoare a creditului restant trebuie să fie mai mică decât valoarea diviziunii
3 .13
Protecția împ5)1riva interventiilor neautorizate și a degradării informației
Caracteristicile metrologice ale contorului nu trebuie să fie influențate într-o manieră inadmisibilă de conectarea la un alt dispozitiv, de orice dispozitiv sau caracteristică a dispozitivului conectat care comunică de la distanță cu contorul.
Programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile metrologice trebuie să fie identificate și făcute inviolabile: dovezile privind intervențiile trebuie să fie disponibile pentru perioade de timp rezonabile.
3 .14
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de mlisurare și informații însotitoare
Orice contor de energie electrică activă trebuie să poarte următoarele inscripții·
-
firma constructoare,
-
tipul constructiv,
-
numărul de faze și de conductoare ale circuitului în care urmează să fie utilizat ,
-
seria,
anul de fabricație
;
-
tensiunea de referință ,
-
curentul de bază și curentul maxim;
-
frecvența nominală,
-
constanta contorului;
-
indicele clasei de exactitate;
-
temperatura nominală, când aceasta este diferită de
23
°C;
-
semnul
@]
pentru contor cu carcasă izolantă de clasă de protecție II,
-
tensiunea auxiliară ,
dacă există ;
-
raportul sau rapoartele de transformare ale transformatoarelor de măsură În plus, după caz mai trebuie să fie insc,:ripționate :
-
date privind condițiile de utilizare;
-
numărul certificatului aprobării de model;
-
informații care să precizeze dacă dispozitivele suplimentare
care furnizează rezultatele metrologice îndeplinesc dispozițiile prezentei norme de metrologie legală.
3
. 15
Unităti de măsură
Energia electrică măsurată trebuie să fie afișată în kilowattoră, simbol kWh sau megawattor simbol MWh
4
Atestarea legalității
4.1
Modalitățile de control metrologic legal aplicabile contoarelor de energie electrică activă sunt prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 7.
4.3
Atestarea legalități unui contor se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică) în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare .
.
Tabelul 7 - Cerinte metrologice și tehnice aplicabile rnodalitătilor de control metrologic legal
'
Nr.
crt
Cerință metrologică sau tehnică
Modalități de control metrologic legal
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
1
3 2.1/NML 005-05
2.1.31/NMLOOI-05
Limitele temperaturii de funcționare
X
-
-
2
3.2.2/NlvfL 005-05
2.1.3 2/NML 001-05
Condiții de mediu mecanic
X
-
-
" .)
3.2.3/NML 005-05
2. L3 3/NML 001-05
Condiții de mediu electromagnetic
X
-
-
4
3 4/NML 005-05
Erori maxime tolerate
X
X
X
5
3.5/NNIL 005-05
Verificarea curentului de pornire
X
X
X
6
3 6/NML 005-05
Verificarea mersului în gol
X
X
X
7
3.7.1/NML 005-05
Variația erorilor ca efect al perturbațiilor de lungă durată
X
-
-
8
3 7.2/NML 005-05
Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii
X
-
-
9
3 7.3/NML 005-05
Proba de supracurent de scurtă durată
X
-
-
10
3 8.1/NML 005-05
Încercarea rezistenței de izolație
X
-
-
11
3.8.2/NML 005-05
Încercarea rigidității dielectrice
X
-
-
12
3 9.1/NML 005-05
Verificarea erorii datatorată modificării temperaturii ambiante
X
-
-
13
3.9.2/NML 005-05
Coeficientul mediu de temperatură
X
-
-
14
3 10/NN.IL 005-05
Verificarea condițiilor climatice
X
-
-
15
3.11/NML 005-05
Verificarea condițiilor mecanice
X
-
-
16
3.12/NML 005-05
Adecvare
X
-
-
17
3 13/NML 005-05
Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației
X
-
-
18
3.14/NML 005-05
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțîtoare
X
-
-
19
3.15/NML 005-05
Unități de măsură
X
-
-
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Instrucțiunile 131-58 îVerificarea măsurilor de capacitate folosite la măsurarea materiilor uscate“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementării prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp
de
10
ani
de
la
data
intrării
în
vigoare
a prezentului
ordin,
pentru
verificări
metrologice
periodice
și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 289.
*) Ordinul nr. 289/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 044-05 "Măsuri ele volum pentru cereale"
1
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală se referă Ia măsurile de volum destinate măsurării în tranzacțiile comerciale a unor cantitați de semințe de cereale, cum sunt : porumbul, grâul, ovăzul, secara, meiul, cânepa, rapița, etc
2
Terminologie
În sensul prezentei nonne de metrologie legală termenii specifici utilizați au următoarele semnificații:
2.1
măsură de volum·
măsura de volum de tip "cu preaplin", alcătuită dintr-un co1p de fonnă cilindrică. și un fond plan circular,
2
2
capacitate a măsurii.
volumul interior al corpului măsurii delimitat la partea inferioară de fundul măsurii, iar la partea superioară de planul determinat de marginea superioară a corpului măsurii;
2.3
riglă de radere.
accesoriu cu care este utilizată măsura de volum destinat îndepărtării smplusului de semințe care umple măsura peste capacitatea ei
3
Cerințe metrologice
3.1
Conditii de referintă
Poziția corectă la măsurare. măsura de volum este așezată liber pe o suprafață plană și oriwntală.
3.2
Capac .IB:!iJJ.ominale
1 dm 3
,
2 dm 3
și 20 dm 3
3
.3
Erori maxime tolerate
Erorile
maxime
tolerate ale măsurilor de voll1m trebuie să fie conform tabelului I
Tabel 1 - Erori maxime tolerate
Capacitate nominală
" . d -- m -J
Erori maxime tolerate
-
măsuri din lemn
•--•
A
măsuri din metal
cm 3
cm -:r
1
-
+10
2
20
--
. ..
-
+15
+ 100
+100
4
Cerințe tehnice
4.1
Durabilitate
4.1.l Măsurile de volum trebuie confecționate din lemn sau metal având caracteristici adecvate care să asigure, în condițiile prevăzute de utilizare, stabilitatea formei și dimensiunilor. Aceiași cerință se aplică și materialului din care este confecționată rigla de radere.
4.1.2 Dacă este necesar pentru asigurarea invariabilității capacității, măsurile de volum trebuie prevăzute cu elemente de rigidizare, cu condiția ca ele să nu influențeze rezultatul măsurării
4.2
Adecvare
4.2.1
Înălțimea interioară și diametrul interior ale corpului măsurii de volum trebuie să fie egale Diferența maximă admisă între valorile acestor dimensiuni trebuie să nu fie mai mare de 4%.
4.2.2
Elementele componente ale măsurilor de volum trebuie astfel asamblate Încât să nu rețină Ia îmbinări semințe de cereale, atunci când măsurile sunt golite.
4.2.3
Așezate liber pe o suprafață plană și orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.
4.2.4
Rigla de radere trebuie să aibă muchia netedă și dreaptă. Lungimea riglei trebuie să depășească
diametrul exterior al măsurii cu care este utilizată cu cel puțin 50 mm.
4.3
Protecție impotriva interventiilor neautorizate
Măsurile de volum trebuiue astfel concepute încât să nu fie posibilă modificarea intenționată a capacității lor Măsurile de securitate prevăzute trebuie să permită obținerea de dovezi asupra interven
țiilor neautorizate.
4.4
JnformaJii _ pe care trebuie
s ă le prezinte măsura de volum
4.4.1
Măsurile de volum trebuie să prezinte cel pu n următoarele inscripții :
marca sau numele producătorului,
numărul și anul de fabricație,
valoarea nominală a capacită i, urmată de simbolul unității de măsură (dm 3
sau litru); numărul certificatului aprobării de model.
4.4.2
Inscripțiile trebuie să
fi
ușor de citit ,
neambigue, netransferabile și de neșters în condiții normale
de utilizare
4.5
Aplicarea marcaj lor
v erificărilor metrologic e
Pe
corpul măsurilor de volum trebuie prevăzut un suport pe care se aplică marcajele verificărilor metrologice Suportul trebuie conceput și realizat în așa fel încât să permită aplicarea unor marcaje neambigue, netransferabile și de neșters în condi îi normale de utilizare.
4
Atestarea legalității
4.1
Modalitățile de control metrologic legal aplicabile măsurilor de volum sunt cele prevăzute în Lista Oficială
a
mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare .
4.2
Atestarea legalității unei măsuri de volum, pentru fiecare modal i tate de control specifică introducerii pe piață
s au utilizării ,
se realizează numai după demonstrarea conformită i acest e ia cu ce r ințele metrologice și tehn.ice prevăzute în tabelul 2 .
4.3
Conformitatea unei măsuri de volum cu cerințele din prezenta normă se atestă prin marcajul aprobării de model și marcajul verificării metrologice. Marcajele sunt în s oțite de c e rtificatul aprobării de model și de buletinul de verificare metrologică .
Nr.
crt.
Cerințe metrologic e
și tehnice
Punctul din NML
Modalități de control
f
· -
Aprobare
de model
Verificare metrologică
inițială
Periodică
1.
Durabilitate
4 . 1 . 1/ 4. 1.2
X
-
-
2 .
Adecvare
4.2.1/4 . 2 2 / 4
2
3/
4. 2 4
X
-
-
3
· ~--
Protecție împotriva intervențiilor
neautorizate
43
X
X
-
I
4.
Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de volum
4.4.1 / 4.4.2
X
X
-
5.
Aplicarea marcaj e lor verificărilor metrologice
4 . 5
X
X
-
6 .
Capacități nominale
32
X
X
-
7.
Erori tolerate
3.3
X
X
X
Tabel 2 - Cerinte metrologice și tehnice specifice modalitătilor de control metrolog - ic legal
I
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“,
cuprinsă
în
anexa**)
care
face
parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește normele tehnice de
metrologie
NTM
5-27-86
îVerificarea
și
etalonarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi și lichizi“, NTM 5-28-86 îVerificarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice superioare
a
combustibililor
gazoși“,
NTM
5-29-87 îVerificarea
metrologică
a
instalațiilor
radiometrice
pentru determinarea
puterii
calorifice
a
combustibililor
solizi,
tip AWQC-3“,
NTM
7-35-95
îVerificarea
și
etalonarea contoarelor
de
gaze
umede“,
NTM
7-36-95
îVerificarea bombelor calorimetrice“ și procedurile P 39-98 îEtalonarea
și verificarea calorimetrelor cu circulație de apă“, P 67-99 îSisteme calorimetrice adiabatice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 4000“, P 99-99 îSisteme calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 5000“, P 134-00 îSisteme calorimetrice izoperibolice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi tip 1261 și 1266“, P 186-03 îSisteme calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile, tip CWD 2000“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art.
3.
—
Se
admite
utilizarea
în
continuare,
în paralel
cu
norma
prevăzută
la
art.
1,
a
normelor
și procedurilor
prezentate
la
art.
2,
pentru
mijloacele
de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 290.
*) Ordinul nr. 290/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest
număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 066-05 "Ansamblm·i de măsurare a puterii calorifice a combustibililor" 1 Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității specifice ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, ansamblurilor, sistemelor și bombelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, precum și instalațiilor radiometrice pentm măsurarea în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi.
1.1.1
Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile,
este alcătuit din: calorimetru cu circulație de apă, contor de gaze umede, termometre calorimetrice, arzător ,
umidificator și regulator de presiune joasă Subansamblurile sale sunt interschimbabile. Modul de lucru este manual.
1.1 2
Sistemul calorimetric automat de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe
și
a densitații relative a gazelor combustibile
este un mijloc cu trei funcții de măsurare ,
alcătuit dintr-un controller cu microprocesor, un calorimetru cu circula ț ie de aer, o celulă de măsurare a densitații relative ,
o
imprimantă și un program de aplicații specializat. El are în dotare
cel
puțin un material de referință (MR) certificat. Dispunerea se face on-line, pe o conductă by-pass .
Subansamblurile sale sunt interschimbabile Din punct de vedere al domeniului de măsurare, produsul se poate prezenta în următoarele variante :
-
în
configurație standard :
(50 - 100) % din l.s.i m.
-
cu două domenii (opțional):
(20 - l 00) % din
I. s.i.m.
-
cu trei domenii (opțional) :
(O - 100) % din J.s.i . m.
1.1.3
Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi
,
cu apă ,
este alcătuit din: termostat calorimetric cu circulație de apă ,
izotcrmic/izoperiboic sau adiabatic ,
vas calorimetric cu apă, bombă calorimetrică ,
agitator electric, creuzet, suport vas calorimetric, termometru calorimetric dispozitiv de alimentare electrica si comanda și accesorii opționale. Modul de lucru este manual. Componentele sale nu sunt interschimbabi1e.
I
.1.4
Sistemul calorimetric pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi,
cu apă, are în componență drept unitate centrală de comandă un controller cu microprocesor care în cursul procesului de măsurare poate realiza comunicarea cu celelalte unități modulare: subansamblu de măsurare a puterii calorifice cu apă (având alcătuirea prezentată la paragraful 1.1.3), subansamblu de răcire (opțional la unele sortimente), subansamblu de preparare a apei (opțional),
subansamblu
de umplere cu oxigen și (opțional), cu aparatele periferice: balanță analitică, suport probe ,
imprimantă, calculator extern, in funcție de configurație Subansamblurile calorimetrului nu
sunt
interschimbabile .
1.1.5
Sistemul calorimetric aneroid de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi lichizi,
este alcătuit din calorimetru, răcitor, instalație de încărcare cu oxigen și bombă calorimetrică. Sistemul calorimetric are un microprocesor montat in baza bombei calorimetrice la
care
sunt conectați senzorii de temperatură aflați în corpul acesteia. Subansamblurile sale sunt interschimbabile.
1.1.6
Bomba calorimetrică,
utilizată la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a combustibililor solizi-lichizi, poate servi și la determinarea concentrației unor elemente (clor, sulf, etc . ) prezente în combustibili solizi-lichizi și produse petroliere. Este
alcătuită
din corp, inel de strângere, capac ,
ecran (opțional), electrozi si supape. Componentele sale nu sunt interschimbabile.
1.1.7
Instalația radiometrică pentru măsm·are in flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi
este alcatuită din bloc electronic, traductor de cenușă ,
traductor de umiditate și programul de aplicații specializat. Ea are în dotare câte un set de materiale de referință (MR) artificiale (grafit-nisip cuarțos) și naturale (cărbune). Dispunerea traductoarelor se face on-line, pe o bandă transportoare by-pass, cu o împrejmuire de protecție și cu semnalizari corespunzatoare
surselor
de radiații .
Blocul electronic se dispune într-o cameră de comandă .
Subansamblurile sale nu sunt interschimbabile.
1.2
Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la:
-
ansamblurile, sistemele și bombele calorimetrice utilizate la măsurări asupra unor probe din materiale explozive, care nu se ard in oxigen și care generează prin ardere presiuni mari și o energie mai mare de 36 OOO J/g
-
ansamblurile, sistemele și bombele calorimetrice utilizate la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a gazelor combustibile .
-
sistemele calorimetrice, cu calorimetru cu circulație de aer, utilizate la măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile, care nu au în componență celula de măsurare a densității relative.
1.3
Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune și utilizate la măsurarile de interes public, ansamblurile și sistemele de măsurare a puterii calorifice a combustibililor specificate la articolul
1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă de
metrologie legală, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea acestor cerințe rezu1tă din tabe1e1e 1...6 din prezenta normă.
2
Terminologie
2.1
Definiții
2.1.1
Condi,ti.i de referință la ardere:
Temperatura specificată
t1
și presiunea specificată
p
1
.
Acestea sunt condițiile presupuse în care este ars combustibilul.
2.1.2
Condiții de referință la măsurare:
Temperatura specificată
t2
și presiunea specificată
p2
în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars.
Notă: 25
°C
este temperatura de referință internațională pentru termochimie și a fost
adoptată ca temperatură de referință pentru măsurarea puterii calorțftce.
2.1.3
Condiții convenționale la măsurare:
Temperatura de 15 °C și presiunea de 101 325 Pa, în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars.
2
1.4
Factori de corecție ai calorimetrului
(fsk) și (:f;k) :
Factori calorimetrici pentru putere calorifică
superioară, respectiv inferioară în stare normală, ținând seama de umiditatea gazului, ai calorimetrulului cu circulație de apă pentru măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile .
2 . 1.5
Capacitate calorică efectivă a calorimetrului
(C): căldura necesară pentru a ridica temperatura apei din vasul calorimetric cu o unitate, în aceleași condiții specificate pentru măsurarea puterii calorifice superioare. Reprezintă semnificația fizică a factomlui calorimetric, care este un factor de ca1ibrare propriu ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă.
2.1
6
Abatere medie a variațiilor de temperatură pe minut:
media diferențelor dintre valorile variațiilor de temperatură pe minut și valoarea medie a acestor variații.
2.1.7
Creștere de temperatură corectată (L10):
Variația temperaturii calorimetrului determinată numai de procesele ce au loc în interiorul bombei calorimetrice ,
ca urmare a arderii probei
2.1.8
Curbe de calibrare
(CO...C9): Caracteristici constructiv-funcționale individuale ale fiecărei bombe calorimetrice componente a sistemului calorimetric aneroid determinate cu material de referință (MR) certificat.
2.2
Unitați de măsură:
J/g (pentru combustibili solizit kJ/m 3
(pentru gaze combustibile).
2.3
Abrevieri
MR:
material de referință.
l.s.i.m.:
limita superioară a domeniului de măsurare.
3
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Cerințe metrologice
și
tehnice comune ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice
3.1.1
Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, nu trebuie să aibă opțiuni sau posibilități de introducere a unor date care ar putea facilita utilizarea frauduloasă sau greșită neintenționată.
3.1.2
Ansamblurile de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, trebuie să fie însoțite de documentația tehnică, piesele de schimb și accesoriile corespunzătoare pentru toate utilizările prevăzute și în condițiile practice de funcționare, fără a impune utilizatorului cerințe exagerate pentru a obține un rezultat corect al măsurării.
3.1.3
Materialele din care sunt construite ansamblurile de măsurare a puterii calorifice a combustibililor trebuie să fie adecvate condițiilor de utilizare prevăzute.
3.1.4
Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală., prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, trebuie să aibă integrate echipamente și opțiuni ale programelor informatice care să permită controlul funcțiilor de măsurare, precum și instrucțiunile corespunzătoare în manualul de utilizare pentru efectuarea acestor operații.
3.1.5
Programele de aplicații specializate ale sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor și informațiile de măsurare trebuie să fie protejate corespunzător împotriva degradării accidentale sau intenționate
3.1.6
Unitățile de măsură folosite și simbolurile lor trebuie să fie cele ale SI.
3.1
7 Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate trebuie să prezinte rezultatele într-o formă clară și neambiguă pentru a informa utilizatorul asupra semnificației rezultatului.
3.1.8 Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, trebuie sa permită asocierea cu o imprimantă pentru prezentarea rezultatelor sub forma unui raport de măsurare
și
să aibă un spațiu de memorie suficient pentru a le stoca, împreună cu informațiile privind condițiile de măsurare.
3.2
Cerințe metrologice și tehnice specifice ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile
3.2.1
Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1. 1. 1.
3.2.2
Calorimetrul trebuie să fie confecționat din tablă de alamă sau cupru, nichelată sau cromată
și
lustrnită; poate
fi
vopsit în culori deschise la partea exterioară.
3.2.3
Spațiile prin care circulă gazele de combustie și apa în calorimetru trebuie să fie etanșe.
3.2.4
Diferența dintre temperatura apei la ieșirea din calorimetru și cea a apei la intrare trebuie menținută în intervalul specificat în manualul de utilizare, (8,5 ± 0,5) °C sau (11 ± 1) °C, corespunzător debitului termic.
3.2.5
Dispozitivul de fixare a arzătorului calorimetrului trebuie să asigure ca vârful acestuia să fie cu cel puțin 38 mm deasupra nivelului cel mai de jos de circulație a apei.
3.2.6
Gazul combustibil și aerul pentru ardere trebuie să aibă aceeași temperatură la intrare.
3.2.7
Gazul combustibil și aerul pentru ardere, la intrarea în arzător, trebuie să fie saturate cu apă.
3.2.8
Contorul de gaze umede trebuie să fie rezistent la coroziune și rigid.
3.2.9
Spațiile prin care circulă gazul combustibil și camera de măsurare a contorului de gaze umede trebuie să fie etanse.
3.2.1
O Contorul de gaze umede trebuie să aibă un dispozitiv cu cadran circular cu diviziunea de maximum O,1 dm 3
și
ac indicator care să se poată fixa în orice poziție pe axul său.
3.2.11
Contorul de gaze umede trebuie să aibă orificii de golire și umplere a camerei de măsurare.
3.2.12
Contorul de gaze umede trebuie să aibă inscripționate sensurile de circulație (admisie
și
evacuare) ale apei de răcire și gazului combustibil.
3.2.13
Termometrele folosite pentru măsurarea temperaturii apei la intrarea și ieșirea din calorimetru trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum O,1
°C.
Note:
c.
1-
Se recomandă un set de trei termometre din sticlă cu mercur care sâ aibă domeniile de măsurare (5... 20)
°C,
(15...30)
°C,
(25...40)
0
2-
Se pot utiliza termometre electronice cu exactitate similară.
3.2.14
Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația, evacuarea gazelor arse si circuitu] de răcire.
3.2.15
Incertitudinea de măsurare la determinarea factorilor de corecție ai calorimetrului trebuie să fie mai mică de 0,60
%.
3.2.l6Factorul de calibrare al contorului trebuie să fie 1 ± O,L
3.2.17 Eroarea relativă de justețe a contorului trebuie să fie mai mică de± 0,60 %.
3.3
Cerințe metrologice și tehnice specifice sistemelor calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile
3
3
1 Componența produsului trebuie să fie confonn paragrafului I.1.2 și manualului de operare.
3.3 2 Elementele de
siguranță,
de alarmare și controllernl trebuie să acționeze corespunzător la dispariția flăcării sau la întreruperea tensiunii de alimentare, iar după reapariția acestora trebuie să asigure repornirea sistemului în maximum 30 s
și
desfășurarea continuă a procesului de măsurare.
3.3.3
Variația temperaturii în incinta sistemului de măsurare trebuie să fie mai mică de 1
°C/h.
3
3.4 Circuitele de alimentare cu gaz de măsurare și cu lV1R. trebuie să fie etanșe atât in cursul funcționării normale cât și
în
timpul perioadei de întrerupere comandate de elementele de siguranță.
3 . 3 . 5 Variația cu 10
%
a presiunii la intrarea
în
regulatoarele de presiune joasă (10 bari/18 mbari sau
6
bari/18 mbari) nu trebuie să determine variația presiunii la intrarea
in
distribuitor, indicată
de
manometrul de control
În cursul efectuării operațiilor nu trebuie semnalate sau înregistrate funcționări defectuase
în
lista de evenimente.
3 .
3.6
Rezistența electrica a izolației trebuie sa fie mai mare de 20 MO.
3 .3. 7 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu
în
care trebuie utilizat sistemul de măsurare în încăpere :
limitele temperaturii ambiante
și
ale umidității relative,
variația
temperaturii ambiante, cerințele privind ventilația, admisia acrului proaspăt și evacuarea gazelor arse, precum și cerințele în cazul instalării și funcționării în afara clădirii .
3 .3.8
Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice trebuie să fie mai mică de
±1,00
% din l.s.i.m.
3.3
9
Eroarea
relativă de măsurare a indicelui Wobbe trebuie să fie mai mică de ±1,00 % din 1.s.i.m. 3 3 JO Eroarea relativă de măsurare a densității relative trebuie să fie mai mică de ±0,80 % din l.s.i.m.
3 . 3.11 Incertitudinea de măsurare pentru fiecare măsurand în parte, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui șir de 30 de valori măsurate la intervale de doua minute, în condiții de repetabilitate, trebuie să fie mai mică de 0,50 %.
3
.
3.12
Stabilitatea valorilor măsurate în decursul a 8 ore de funcționare continuă, pentru fiecare măsurand în parte, nu trebuie să depășească 0,30 % din 1.s.i.m .
în cazul puterii calorifice și indicelui Wobbe și 0,25 % din Ls.i.m. în cazul 4 . ensității relative.
3 .3
13 Abaterile valorilor măsurate, pentru fiecare măsurand în parte, datorate variației temperaturii ambiante cu ± 5 °C față de temperatura ambiantă țn cursul calibrării, trebuie să fie mai mici decât valorile admise ale erorilor raportate la
I. s.i.m. In cursul efectuării atât a măsurărilor cât și a
calibrării, în timpul acestei probe, variația temperaturii ambiante trebuie să fie mai mică de 2 °C/h.
3.3.14 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării și punerea
în
funcțiune a acestor sisteme calorimetrice de măsurare continuă trebuie să urmărească respectarea cerințelor prevăzute ia paragrafele
3.3.7,
în manualul de operare și în reglementările
specifice
domeniului de activitate cu gaze combustibile, astfel încât mijlocu! de măsurare să prezinte siguranță în funcționare și să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală .
3.4
Cerințe metrologice și tehnice specifice ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă
3.4.1
Componența produsului trebuie să fie conform paragrafelor 1.1.3, 1.1.4 și manualului de operare, în ceea ce privește variantele de configurare prin asocierea subansamblurilor.
3.4.2
Termostatul calorimetric, circuitul de răcire
și
vasul/incinta calorimetrică trebuie să fie etanșe.
3.4.3
Vasul calorimetric trebuie să aibă forma incintei calorimetrice, iar spațiul dintre ele trebuie să fie de cca.
IO
mm.
Notă: Unele sisteme calorimetrice nu au în componență vas calorimetric, bomba fiind di. pusă fn apă, direct în incinta calorimetrică (interiorul termostatului calorimetric).
3.4.4
Rezistența electrică
a
izolației subansamblului de măsurare al sistemelor calorimetrice trebuîe să fie mai mare de 20 MO.
3.4.5
Variația masei apei din vasul calorimetric trebuie să fie mai mică de ±
0,5 g .
Note:
I- Acest parametru se verifică numai fn cazul ansamblurilor și
sistemelor
calorimetrice care au in componen,tă vas calorimetric.
2- Umplerea
c4
apă a vasului calorimetric poate fi fac-ută prin cântărire sau cu mijloace volumetrice care asigurâ o exactitate similară.
3.4.6
Abaterea medie a variațiilor de temperatură pe minut, în vasul sau incinta calorimetrică, atunci când sistemul se află în echilibru la 25 °C, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005 °C/min.
Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcției adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.)
a
sistemului calorimetric .
3.4.7
Variația temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru manuală, în perioada preliminară și finală, trebuie să fie maximum 0,03 °C/min.
3.4.8
Variația temperaturii apei din mantaua calorimetrului, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie sa fie maximum
O
,
J
°C.
3.4.9
Durata perioadei preliminare și a celei finale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie de maximum 5 min.
3 4.1O Durata perioadei principale,
în
modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 1O min
3.4.11
Durata perioadei principale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie maximum 15 min.
3.4.12
Durata perioadei preliminare, înainte de aprindere, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată/semiautomată/manuală, trebuie să fie de maximum 10 min .
Notă: Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru dfaponibile.
3.4.13
Durata perioadei predeterminate,
în
modul de operare adiabatic, metoda de Iucm automată, trebuie să fie maximum 1O min.
3.4.14
Durata perioadei predeterminate, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru semiautomată/manuală, trebuie să fie maximum 15 min.
Note:
]-Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru di::,ponibile.
2- Perioada predeterminată (perioada de reechilibrare termică) este un parametru stabilit in cursul operațiilor de deter111tnare a factorului calorimetric (capacitatea calorică efectivă medie a calorimetrului) în modul de operare adiabatic. Aceasta reprezintă media intervalelor de timp care se scurg intre momentul aprinderii și al citirii temperaturii finale și este echivalent
cu
perioada principală de la modul de operare izoperibolic.
3.4.15
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze vizual sau acustic, sau să afișeze și/sau să tipărească mesaje de eroare în cazul unei funcționări defectuoase.
3.4.16
Sistemul de măsurare trebuie să funcționeze corect (tără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de operare sau metodă de lucru, precum și în cazul asocierii cu
o
imprimantă sau un calculator extern, corespunzător specificațiilor din manualul de operare .
3.4.17
Termometrul ansamblului calorimetric cu apă, manual, folosit pentru măsurarea temperaturii apei din vasul calorimetric trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum 0,01
° C.
Note:
1-
La ansamblurile calorimetrice cu apă mammle se pot utiliza termometre din sticlă cu mercur tip Beckmann, cu capilar masiv sau cu corp tuhular.
2-
Atât la sistemele calorimetrice cu apă cât și la ansamblurile calorimetrice cu apă manuale se pot utiliza termometre electronice cu rezoluție similară.
3.4.18
Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizate ansamblurile și sistemele de măsurare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația ,
evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire.
3.4.19
Incertitudinea de măsurare la determinarea factorului calorimetric, pentru unul din modurile de operare, una din metodele de lucru și cu fiecare bombă calorimetrică utilizată, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a mediei unui șir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de 1..2 zile consecutive), trebuie să fie maximum 0,20 %. Amplitudinea împrăștierii valorilor capacității calorice efective ale calorimetrului trebuie să fie mai mică de 55 J/°C.
3.4.20
Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui 11:R) ,
evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui șir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un nurnar de 1..2 zile consecutiv), trebuie să fie maximum 0,20 % Valoarea medie nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g față de valoarea certificată (a MR), recalculată pentru condițiile de lucru
3.5
Cerințe metrologice și tehnice specifice sistemelor calorimetrice aneroide de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi
3.5.1
Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1.1 . 5 și manualului de operare .
3.5.2
Elementele indicatoare de stare ,
de atenționare și de avertizare a producerii unei erori ,
trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare.
3
5.3 Elementele indicatoare de funcționare și de stare a răcitorului și a elementelor Peltier, precum și tastele de control, trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare
3.5 .4
Circuitul de alimentare cu apă al răcitorului trebuie să fie etanș atât în cursul funcționării normale cât și în timpul perioadelor de întrerupere comandate de elementele de atenționare și de avertizare a producerii unei erori
3.5.5
Instalația de umplere cu oxigen trebuie să asigure poziționarea bombei calorimetrice corespunzător specific a țiilor din manualul de operare .
3.5.6
Instalația de umplere cu oxigen trebuie să asigure umplerea bombei calorimetrice într-un interval de timp de (50
±
20) s.
3.5.7
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze și/sau să afișeze mesaje de eroare sau de avertizare în cazul unei funcționări defectuoase sau a unui parametru existent/introdus
i ncorect
3.5.8
Sistemul de măsurare trebuie să funcționeze coree,1 (fără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru, fără/cu calculator extern (utilizând programul de aplicații specializat), corespunzător specificațiilor din manualul de operare.
3.5.9
Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare :
limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația, evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire.
3.5.10
Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui MR), evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui.șir de minimum cinci determinări unice, efectuate în condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de L2 zile consecutive) ,
trebuie să fie maximum 0,20 %. Valoarea medie masurată nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g față de valoarea certificată (a 11R) ,
recalculată pentru condițiile de lucru.
3.6
Cerințe metrologice și tehnice specifice bombelor calorimetrice
3.6.1
Componența produsului trebuie să fie confonn paragrafului 1.1.6 și manualului de operare.
3.6.2
Durata de încărcare cu oxigen a bombei calorimetrice trebuie să fie de (50
±
20) s .
3.6.3
Durata de evacuare a produselor de ardere în stare gazoasă trebuie să fie de (70
±
20) s.
3.6.4
Toate asamblarile filetate trebuie să asigure etanșeitatea la presiunea pneumatică de 40 bari.
3.6.5
Toate asamblările filetate trebuie să asigure etanșeitatea la presiunea hidraulică de 200 bari .
3.6.6
Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea hidraulică de 200 bari .
Deformațiile peretelui, fundului și ale inelului de strângere, nu trebuie să depășească O, 1
mm.
Notă: În cazul în care inelul de strângere al bombei calorimetrice nu are suprafața superioară de formă plană, m.1 se ejectueaza verificarea deformațiilor sale.
3.6.7
Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea dezvoltată prin arderea unei prob e
de 2 g de MR .
Deformațiile peretelui său nu trebuie să depășească O , 1 mm .
3.6.8
Rezistența de izolație a bornei electrice trebuie să fie mai mare de
1
MO în stare uscată și mai mare de 25 kD. in stare umedă .
3.6.9
Tensiunea electrică furnizată în circuitul de aprindere a probei nu trebuie să depășească 24
V.
3.6.1
O Rezistența circuitului de aprindere a bombei calorimetrice trebuie să fie mai mică de 1O
n
3.6.11
Jocul axial al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie maximum 0,32 mm.
Notă: În cazul
în
care inelul de strângere nu are suprafața superioară de formă plană, nu se efectuează verificarea jocului axial al asamblării filetate corp-inel de strângere.
3.6.12
Jocul diametral al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie max .
0,55 mm .
3.6.13
Suprafețele interioare nu trebuie să prezinte urme de coroziune sau pori.
3.6.14
Volumul interior poate să fie (250
. .. 525) cm 3
,
în funcție de utilizări
3.6.15
Bombele calorimetrice ale sistemelor aneroide trebuie calibrate cu
IvfR
înaintea verificării cerintelor de la articolul 3.5. Incertitudinea de masurare trebuie sa fie maximum 0,20 %.
3.7
Cerințe metrologice și tehnice specifice instalațiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibiliJor solizi
3.7
1 Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1 . 1.7
și
manualului de operare
3.7.2
Elementele indicatoare de stare, de atenționare și de avertizare a producerii unei erori, trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare
3.7.3
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze și să afișeze mesajele de stare și de
eroare
prezentate in manualul de operare, în cazul funcționării normale, în cazul funcționării defectuoase sau a unui parametru existent/introdus incorect.
3 7.4 Instalația trebuie să funcționeze corect (fără mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru (calibrare sau măsurare), corespunzător specificațiilor din manualul de operare.
3 7 5 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizate instalațiile radiometrice în cazul măsurării pe MR și pe bandă, pentru blocul electronic și pentru traductoare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative a aerului, cerințele privind granulația materialului de măsurat, limitele grosimii stratului de material de măsurat, lungimea/raza de investigație și vitezele de numărare pentru fiecare traductor, viteza benzii, lungimea cablurilor de semnal, precum
și
cerințele privind radioprotecția .
3.7.6 Eroarea relativă de măsurare a conținutului de cenușă și a umidității totale raportate la starea inițială, în cazul măsurării pc l\1R, trebuie să fie mai mică de ±
8,0 %.
3.7.7 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea inițială, în cazul măsurării pe MR, trebuie să fie mai mică de ±
10,0 %.
3.7 8 Eroarea relativă de măsurare a conținutului de cenușă și a umidității totale raportate la starea inițială, la măsurarea pe bandă, trebuie să fie mai mică de± 10,0 % .
3 _7.9 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea inițială, la măsurarea pe bandă ,
trebuie să fie mai mică de± 12,0 %.
3 . 7.10 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării și punerea în funcțiune a instalațiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi, trebuie să urmăreasca respectarea cerințelor prevăzute la paragraful 3.7 . 5, în manualul de operare și în reglementările specifice domeniului activității nucleare, astfel încât mijlocul de măsurare să prezinte siguranță în funcționare și să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală.
4
Atestarea legalității
4.1
Atestarea legalității unui mijloc de măsurare se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele aplicabile prevăzute în norma de metrologie legală Nl\.1L 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare A supuse controlului metrologic legal" ,
precum și cu cele din prezenta normă de metrologie legală. In tabelele 1 ...
6 sunt prevăzute cerințele metrologice și tehnice corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală
4.2
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice (marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică) și emiterea documentelor corespunzătoare (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică).
5
Prevederi finale
5.1
Evaluarea conformității cu cerințele tehnice și metrologice prevăzute în tabelele 1. .. 6 din prezenta normă de metrologie legală se realizează prin aplicarea procedurilor de încercare/verificare corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul său.
5.2
Procedurile specificate la articolul 5.1 trebuie să conțină prevederi referitoare la metodele, etaloanele, mijloacele de măsurare și auxiliare utilizate pentru încercare/verificare, precum și ansamblurile de operații utilizate la efectuarea încercărilor sau verificărilor în conformitate cu metodele prevăzute .
Tabelul 1- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile
Nr
crt.
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
1
Erori tolerate
3.2 . 10/N.ML 066-05
X
-
-
3 2 . 13 / N.ML 066-05
X
X
-
3 . 2 15/NML 066-05
X
X
X
3 2 16/NNfL 066-05
X
X
X
3.2.17/NML 066-05
X
X
X
2
Adecvare
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
- -•· ···
3.1.31.NtvfL 066-05
X
-
-
3 2.1/NML 066-05
X
X
X
3.2 2/Ntv1L 066-05
X
-
-
- -
-·
3.2.3/NML 066-05
X
X
X
3 . 2.5/NML 066-05
X
-
-
3.2 6/NML 066-05
X
-
-
3 2.7/N11L 066-05
X
-
-
3.2 8/I\11-fL 066-05
X
-
-
3.2.9/Ni\1L 066-05
X
X
X
3.2.11/NML 066-05
X
-
-
3.2.12/N.ML
066-05
X
-
-
3
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
2 . 9/NML 001-05
X
X
-
3 1.6/r\TMT ,
066-05
X
-
-
- -
3 . 2.4/I\îi\1L 066-05
X
-
-
3 . 2 . 14/NML 066-05
X
-
-
4
Prelucrarea u1terioară a infor- mațiilor
de
măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale
2 11 / N!vlL 001-05
X
-
-
5
Posibilitatea evaluării confor- mității
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
X
X
•
· -
Tabelul 2- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice automate
de
măsurare continuă
a
puterii calorifice,
a
indicelui
Wobbe
și
a
densitătii relative a J;?:azelor combustibile
Nr.
crt.
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalitati de control
Aprobare de model
Verificare metroloµ;ică
inițială
periodică
1
Erori tolerate
2 . 1/NML 001-05
X
-
-
3.3 . 8/NML 066 05
X
X
X
3.3 . 9/NML 066-05
X
X
X
3.3.10/NML 066-05
X
X
X
3.3 . 11/mfL 066-05
X
X
X
2
Durabilitate
2.5/NML 001-05
X
-
-
3.3.121NML 066-05
X
X
X
3
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
..
-
-
3 .1.1/NML
066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NIV[L 066-05
X
-
-
3 .1.4/NML
066-05
X
-
-
3.3.1/NML 066-05
X
..
X
X
3.3.2/NML 066-05
X
X
X
3.3.3/NML 066-05
X
X
-
3
3.4/NML
066-05
X
X
X
3 3.
SIN.ML
066-05
X
-
-
3.3.6/NML
066-05
X
-
-
3.3.14/NML 066-05
X
X
-
4
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor-
matiei
2.8/NML 001-05
X
s u •• -
-
-
3 1.5/NML 066-05
X
-
-
5
Informații pe care trebuie să Ie
prezinte mijlocul de măsurare și
informații
însoțitoare
2.9/NML 001-05
X
-
X
-
3.1.6/NML 066-05
X
-
-
3
3. 7 /NML
066-05
X
X
-
6
Indicarea rezultatului măsurarii
2.10/NML 001-05
X
-
-
3 .1. 7 /NML
066-05
X
-
-
7
Prelucrarea ulterioară
a
infor-
maț.iilor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
-
8
Posibilitatea
mității
evaluării
confor-
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML
066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
-
X
X
9
Efectul condițiilor de medi . u climatic
3.3.13/NML 066-05
X
-
-
~
Nr.
crt .
Cerința
metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalitați de control
Aprobare
de model
Verificare
metrologică
inițială
periodică
1
Erori tolerate
3.4.5/NML 066-05
X
X
-
3 4 . 17/NML 066-05
X
X
X
3.4.19/NML 066-05
X
X
X
3.4.20/NML 066-05
X
-
-
2
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
3.1.1 IN1vIL
066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3 .
1. 3 /NML
066-05
X
-
-
3.1.4/NML 066-05
X
-
-
3.4.1/NML 066-05
X
X
X
3.4,2/NML 066-05
X
X
X
3.4.3/NML 066-05
X
-
-
3.4.4/NML 066-05
X
-
-
3.4.6/NML 066-05
X
X
X
Tabelul 3- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă
- ---
3
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- matiei
4
Informații pe
care
trebuie
să
le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
5
Indicarea rezultatului măsurării
6
Prelucrarea
ulterioară
a
infor- mații lor
de
măsurare
pentru încheierea tranzacției comerciale
7
Posibilitatea
evaluării
confor- mității
-
3 .
4.16/NML 066-05
X
-
-
3.4.7/NML 066-05
· X --- ·
-
X
X
3.4.8/NML
066-05
X
X
X
3.4.9/NML 066-05
X
X
X
3.4 10/NML 066-05
X
X
X
3.4.11/N.ML 066-05
X
X
X
3.4 12/NML 066-05
X
X
X
3.4.13/NML 066-05
X
X
X
3.4 14/NML 066-05
X
X
X
3 . 4
15/NML 066-05
X
X
X
2.8/NML 001-05
X
-
-
3 1.5/NNfL 066-05
X
-
-
2
9/NML
001-05
X
X
-
3.1.6
/NML 066-05
X
-
-
3.4.18/NML 066-05
X
-
-
2.10/NML 001-05
X
-
-
3.1.7
/NML 066-05
X
-
-
2 . 11/NML 001-05
X
-
-
3.1.8
/NML 066-05
X
-
-
2 12/NML 001-05
X
-
-
5 1/NML 066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
X
X
Nr. crt.
Cerința metrologică sau
tehnică
Punctul din nonua de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
1
Erori
tolerate
3 . 5.10/NML 066-05
X
X
X
2
Adecvare
2.7/N.ML 001-05
X
-
-
3.1.1/NW., 066-05
X
-
-
3 .
1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NML 066-05
X
-
-
3 .1.4/NivlL
066-05
X
-
-
3.5.1/MvlL 066-05
X
X
X
3.5.2/m!IL 066-05
X
X
X
3 . 5 . 3/Nlv.[L066-05
X
X
X
3.5.4/NTv[L 066-05
X
X
X
3.5.5/NN.lL 066-05
X
-
-
3. 5. 6/NJv.lIă 066-05
X
X
-
3 . 5 . 7/NML 066-05
X
X
X
3 .
5.8/NML 066-05
X
X
X
3
Protecție
împotriva
intervențiilor neautorizate și a degradării infor- mației
2 . 8/NML 001-05
X
-
-
3.
J
.5/NM.L
066-05
X
-
-
Tabelul 4- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice aneroide, de măsurare a 1mtcri'i calorifice a combustibililor solizi-lichizi
4
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
2.9/NW ă
001-05
X
X
-
3.1,6/NML 066-05
X
-
-
3.5 . 9/NML 066-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10/NML 001-05
X
-
-
3 .1. 7/NML 066-05
X
-
-
6
Prelucrarea ulterioară
a
infor- mațiilor de măsurare pentru încheierea tranzactiei comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
-
-
7
Po s ibilitatea
evaluarii
confor-
mitații
2 . 12/N!vfL001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5 2/NML 066-05
X
X
X
Tabe1u1 5- Cerinte metro]ogice și tehnice aplicabile bombelor calorimetrice
Nr crt.
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul
din
norma de metrologie legală
Moda1ități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică .
inițială
periodică
1
Erori tolerate
3.6 . 14/NNIL 066-05
X
-
-
3.6.15/N!vfL 066-05
X
X
X
2
Adecvare
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NrvfL 066-05
X
-
-
3 6.1/NML 066-05
X
X
X
3 . 6 . 2/N1\.1L066-05
X
X
X
3.6 3/NM.L 066-05
X
X
X
3 . 6.4/NML 066-05
X
X
X
-
3.6 . 5/NM.L 066-05
-
.
X
X
X
3 . 6 . 6/N!vfL 066-05
X
X
X
3.6.7/NML 066-05
X
X
X
3.6.8/NML 066-05
X
X
X
3.6.9/NML 066-05
X
-
-
3.6.10/N1\1L 066-05
X
X
X
3,6 , 11/NML 066-05
X
X
X
3.6.12/NML 066-05
X
X
X
3.6.13/NML 066-05
X
X
X
3
Informații pe care trebuie să le
prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
2 . 9/NML 001-05
X
X
-
4
Posibilitatea evaluării confor- mității
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5 . 2/NML 066-05
X
X
X
Nr.
C11.
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
1
Erori tolerate
2 . 1/NML 001-05
X
-
-
3 7.6/NML 066-05
X
X
X
3 7 . 7/NML 066-05
X
X
X
3 7 . 8/NML 066-05
X
X
X
3.7.9/NML 066-05
X
X
X
2
Durabilitate
2.5/NML 001-05
X
-
-
3
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
.
3 1 1/NML 066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
..
3.1.3/NML 066-05
X
-
-
-
3.1.4/NlvfL 066-05
X
-
-
3.7.1/NML 066-05
X
X
X
3.7 . 2/NML 066-05
X
X
X
3 7 3/NML 066-05
X
X
X
3 7.4/NML 066-05
X
X
X
3 7 . 1O/N1\.1L 066-05
X
X
-
4
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- mației
2 8/NN!L 001-05
X
-
-
3 1 5/NML 066-05
X
-
-
5
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare
2 . 9 / NML 001-05
X
X
-
3 1 6/NML 066-05
X
-
-
3.7 . 5/NlvIL066-05
X
-
-
6
Indicarea rezultatului măsurarîi
, .
2.10/NML 001-05
X
-
-
3.1.7/NML 066-05
X
-
-
7
Prelucrarea ulterioară a infor-
mațiilor de măsurare pentru incheierea tranzacției comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
8
Posibilitatea evaluării confor- mității
2. l 2/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5 . 2/NML 066-05
X
X
X
Tabelul 6- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile instalațiilor radiometrice pentru măsurari influx, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Norma de metrologie legală prevăzută la art.
1
înlocuiește
Procedura
de
încercare/verificare metrologică
P
216-04
îInstalații
portabile
pentru determinarea
sarcinii
pe
axă
la
vehicule
rutiere“,
cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp
de
10
ani
de
la
data
intrării
în
vigoare
a prezentului
ordin,
pentru
verificări
metrologice
periodice
și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I ,
și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 291.
*) Ordinul nr. 291/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 059-05
,,Instalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere"
1.
Domeniul de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice instalațiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule mtiere, care sunt utilizate în domenii de interes public .
În continuare se va utiliza denumirea de
,, instalat , ii"
Aceste instalații sunt folosite în special pentru constatarea respectării reglementărilor privind sarcinile maxime admise pe drumurile publice. În cazul depășirii acestor sarcini, se procedează în conformitate cu reglementările în vigoare.
Norma se aplică instalațiilor ce efectuează cântărirea succesivă a axelor unui vehicul, masa totală a autovehiculului fiind calculată prin însumarea rezultatelor obținute succesiv pentru axele acestuia.
Cântăririle se efectuează atunci când vehiculul se află în mișcare (funcționarea fiind în regim dinamic). Ca un caz particular, cântăririle pot fi efectuate atunci când vehiculul se află în repaus (viteza vehiculului fiind egală cu zero în timpul efectuării detenninării de masă ,
funcționarea fiind în
regim
static).
1.2
Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalațiile prevăzute la pct. 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice din
prezenta
normă, cât și cerințele aplicabile din nom1a de metrologie legală NML 001-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din nonneie mai sus menționate rezultă din tabelul 6.
1.3
Norma se aplică instalațiilor portabile care
sunt
montate într-o zonă de cântărire special amenajată, sau pe suprafețe rutiere care satisfac cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și
rezistența în timp
prevăzute de producător
și
de
prezenta normă
.
1.4
Prezenta normă nu se aplică instalațiilor portabile care efectuează cântărirea
simultană
a tuturor axelor unui autovehicul, în regim static. Instalațiile menționate la acest punct
vor
fi încadrate în categoria aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată și li se vor aplica reglementările în vigoare pentru această categorie de aparate.
2.
Simbolurile utilizate:
L
Sarcină;
d
Valoarea diviziunii;
Max
Limita maximă de cântărire= Sarcina maximă pe care o instalație de cântărire în mers o poate cântăti fără totalizare (masa maximă a axei ,
sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă și/ sau grup de axe) .
Min
Limita minimă de cântărire
=
Sarcina sub care rezultatul cântăririi înainte de totalizare este afectat de o eroare relativă excesivă (masa minimă a axei sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă și/ sau grup de axe).
3.
Cerințe metrologice
3
1 Clase de exactitate
3.1.
1 Clase de exactitate pentru masa totală a autovehiculelor:
Instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate după cum urmează:
0,2; 0,5 ;
1; 2; 5; 10.
3 . 1.2 Clase de exactitate pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe:
Instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate după cum urmează:
A; B; C; D; E; F.
3.2
Erori și abateri maxime tolerate, valoarea diviziunii
3.2.1
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului trebuie să fie cea mai mare dintre unnătoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 1, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;
b)
1 d
x
numărul de cântăriri parțiale (axe) însumate
Tabelul l • Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului
Clasa de exactitate
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului
0,2
±0,1%
0,5
±0,25%
1
± 0 , 5%
2
±1%
5
±2,5%
10
± 5%
La încercările de model, la verificarea inițială sau periodică a unei instalații ,
erorile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depășească erorile maxime tolerate aplicabile, fără a depăși dublul acestor erori
3.2.2
Abaterea maximă tolerată pentru masa unei axe și pentru masa unui grup de axe, trebuie să fie
cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 2 ,
rotunjită la cea mai apropiată diviziune;
b)
1d
x
numărul de c â ntăriri parțiale (axe) însumate ,
Tabelul 2. Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe
Clasa de exactitate
Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe
Procentul din masa medie a axei sau a grupului de axe
A
±0,5%
B
±1,0%
C
±1,5%
D
± 2,0%
E
±4%
F
±8%
Notă: Prevederile pentru a x e individuale nu se aplică acelor axe ce aparțin grupurilor
La încercările de model, la verificarea inițială sau periodică a unei instalații, abaterile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depășească abaterile maxime tolerate aplicabile, fără a depăși dublul acestor erori.
Erorile și abaterile maxime tolerate în funcționare sunt duble față de erorile tolerate prevăzute la pct.
3.2.
l
și
3 . 2.2 .
3.2.3
Corelarea între clasele de exactitate
Corelarea între clasele de exactitate pentru masa unei singure axe sau a grupului de axe și clasele de exactitate pentru masa totală a vehiculului este indicată în tabelul 3.
Tabelul 3: Corelarea între clasele de exactitate
Clasa de exactitate pentru
masa axelor și pentru masa grupurilor de a x e
Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
0,2
0,5
I
2
5
10
A
X
X
B
X
X
X
C
X
X
X
D
X
X
X
E
X
X
X
F
X
X
3 2 4 Unitățile de mă s ură
Unitățile de măsură utilizate sunt kilogramul (kg) și tona (t). Unitatea de măsură trebuie stabilită astfel încât indicația să nu conțină mai mult de un zero nesemnificativ
3 2.5 Valoarea diviziunii (d)
Toate dispozitivele de indicare și de tipărire
t rebuie să aibă aceeași valoare a diviziunii.
În cazul indicațiilor suplimentare sau informative privind masa pe roată, se admite ca valoarea diviziunii pentru acestea să fie mai mică decât cea corespunzătoare masei pe axă.
Relația dintre clasa de exactitate, valoarea diviziunii și numărul de diviziuni pentru limita maximă (Max) trebuie să fie cea specificată în tabelul 4 .
Tabelul 4: Relatia dintre clasa de exactitate valoarea diviziunii și numărul de diviziuni
Clasa de exactitate
Valoarea diviziunii
d
'
Numărul minim
de diviziuni
Numărul maxim de diviziuni
0,2
5 kg
500
5000
0 , 5
10 kg
1
---· - -
:::;
2oțg
50kg
2
50
1000
5
< 0,1 t
JO
< 0,2 t
Valoarea diviziunii trebuie să aibă forma: 1
x
10k,
2
x
10k,
5
x
10k,
k fiind un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero.
3.2.6 Limita minimă de cântărire
Limita minimă de cântărire (Min) trebuie să fie mai mare
s au cel puțin egală cu :
•
50
d
pentru clasele de exactitate 0,2 ,
0,5 și 1 ,
•
10
d
pentru clasele de exactitate
2,
5
și 10;
3.3
Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
Erorile maxime tolerate pentru verificările sta t ice (în laborator) sunt cele specificate în tabelul 5 .
Tabelul 5: Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
Sarcina
(L)
exprimată în diviziuni
Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
la verificarea inițială și periodică
0,2
0,5
I
0 S L 500d
± 0 , 5
d
500
d
<
L
< 2000
d
±Id
2000
d
<
L
<; 5000
d
±1 , 5
d
2
5
10
O
::;.L::;.50d
: L0 , 5d
50
d < L 200 d
±ld
200
d<L
< 1000
d
±1,5
d
3.4
Corespondența între dispozitivele de indicare și de imprimare
Pentru aceeași sarcină, diferențele dintre indicațiile de la toate dispozitivele de indicare și imprimare trebuie să fie zero.
3.5
Vatiații în funcție de mărimile de influență și de timp
3.5.1
Temperatura
3.5.1
.1 Limitele de temperatură
Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile la temperaturi cuprinse între - 10 °C și+ 40
° C.
Pentrn aplicații speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de
30
°C
și trebuie să fie inscripționat pe instalație.
3 5 1 2
Efectul
temperaturii asupra indicației la sarcină nulă
Indicația la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o variație a temperaturii mediului de 5
°C.
3 5.2 Sursa de alimentare
Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile, dacă tensiunea
de alimentare variază după cum urmează.
alimentare în curent alternativ· variații de - 15 % până la
+
1 O
%
față tensiunea înscrisă pe instrument,
alimentare în curent continuu· tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiunea înscrisă pe instrument (tensiunea nominală).
Notă:
Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibi l ă sub care instalația este automat scoasă din funcțiune
3 5.3
Instalațiile electronice trebuie să își păstreze caracteristicile metrologice și tehnice la o umiditate relativă de
85
%, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcționare.
3.6
Perturbații
3.6.1
Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu climatic, mecanic și electromagnetic in care este destinat să funcționeze contorul, conform cerinței 2.1.3 din nonna NML
001-05 "Cerințe
metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".
3.6.2
Dacă instalația este supusă la perturbații, diferența între indicația masei în prezența perturbației și indicația fără perturbație nu trebuie să fie mai mare decât d. În caz contrar instalația trebuie să detecteze și să pună
în evidență
defectul semnificativ.
4.
Cerințe tehnice
4.1
Conformitatea la utilizare
4.1.1
O instalație trebuie să aibă urrnăt9area configurație minimă:
-
Receptor de sarcină format din una sau mai multe platforme portabile (uzual două platforme portabile);
-
Echipament electronic de prelucrare, gestionare, afișare și tipărire a rezultatelor cântăririi;
Zone de apropiere de o parte și de alta a receptorului de sarcină, fiecare având lungimea cel puțin egală cu cea a celui mai lung vehicul rutier ce unnează a fi cântărit;
-
Locaș(uri) special(e) pentru așezarea platformelor portabile (sau rampe de acces, platforme oarbe sau covorașe realizate din materiale suficient de dure pentru a nu se deforma sub sarcină);
Dacă instalația este conectată la un calculator PC sau Ia alt dispozitiv de transmitere și prelucrare a datelor, ce nu face parte din instalația acoperită de aprobarea de model, este necesar ca datele primare să fie tipărite pe o imprimantă mruior, sau să fie stocate într-o memorie ce nu poate fi ștearsă sau modificată.
4.1.2
Instalațîile
trebuie
să
fie
proiectate
și
construite
astfel
încât
să
corespundă
scopului (determinarea sarcinii pe axă și eventual determinarea masei totale a vehiculelor rutiere) cât și cerințelor metrologice și tehnice din prezenta notmă .
Instalațiile trebuie proiectate și construite astfel încât să corespundă vehiculelor, amplasamentelor și cerințelor de utilizare prevăzute și să-și păstreze caracteristicile metrologice în timp .
4.1.3
Zona de cântărfre trebuie să cuprindă receptorul de sarcină și zonele de apropiere amplasate de o parte și de alta a receptorului de sarcină. Zonele de cântărire special amenajate, sau suprafețele rutiere pe care sunt montate instalațiile portabile pentru determinarea sarcinii pe osie trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)
Zonele de cântărire trebuie să fie delimitate în mod corespunzător de zonele de trafic rutier intens, astfel încât să se evite producerea accidentelor în timpul cântăririlor;
b)
Zonele de cântărire trebuie să aibă lungimea și lățimea corespunzătoare pentru vehiculele ce urmează a fi cântărite; lungimea fiecărei zone de apropiere trebuie să fie mai mare sau egală cu lungimea celui mai mare vehicul ce urmează a fi cântărit; în cazul în care pe zonele de apropiere este prevăzut să fie folosite platforme oarbe sau covorașe, lungimea acestora trebuie să îndeplinească aceeași condiție.
c)
Zonele de cântărire trebuie să mențină toate roțile autovehiculului în același plan, în timp ce autovehiculul traversează receptorul de sarcină .
Locurile din zonele de cântărire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platfonnele oarbe sau covorașele, trebuie să fie marcate, astfel încât să permită o poziționare ușoară și corectă a acestora; de asemeni trebuie marcată linia centrală (longitudinală) a zonei de cântărire .
d)
Zonele de cântărire trebuie să fie stabile; structura care susține sarcina trebuie să fie
construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă și să aibă o fundație corespunzătoare; această structură trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp a zonelor de cântărire.
e)
Cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp ale zonelor de cântărire trebuie să fie verificate de personal calificat, cu mijloace de măsurare adecvate ,
înainte de utilizarea inițială și ulterior la intervale de timp care să nu depășească 12 luni .
f)
Pentru instalațiile portabile ce efectuează cântăriri dinamice ale axelor vehiculelor, zonele de apropiere trebuie să nu aibă pantă longitudinală, iar panta transversală, pentru drenaj, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±3 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim
± 6 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale. Totodată trebuie asigurate o planeitate și o orizontalitate rezonabile înainte de intrarea în zona de apropiere, pe o lungime suficientă ,
pentrn ca vehiculele să poată atinge aproximativ viteza de încercare înainte de intrarea în zona de apropiere .
g)
Pentru instalațiile p01iabile care sunt utilizate numai pentru cântăriri statice ale axelor vehiculelor, panta longitudinală maximă admisă este de 1%, iar panta transversală maximă admisă este de 4% .
Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±6 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale sau longitudinale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ±IO mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale sau longitudinale .
4.
l.4 În cazul unei instalații destinate să fie montate direct pe o suprafață de drum obișnuită
(nemarcată și neverificată), instalația trebuie să conțină dispozitive de avertizare și de blocare, care să împiedice montarea și funcționarea pe
un
amplasament necorespunzător.
4.1.5 Instalațiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială (axă cu axă) a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică poziția centrului de greutate.
4.2
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate
4.2.1
Defecțiuni accidentale și dereglări
Instalațiile trebuie construite astfel încât să nu se poată produce defecțiuni accidentale și dereglări ale elementelor de comandă care pot perturba buna funcționare, fără ca efectul acestora să fie evident .
4.2.2
Blocări
În timpul funcționării automate, instalația trebuie să împiedice utilizarea oricărui dispozitiv care ar putea perturba operația de cântărire.
4.2.3
Dispozitiv de reglare la zero
Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentrn fiecare receptor de sarcină .
Dispozitivul automat trebuie să funcționeze numai când instalația este în echilibru stabil și corecțiile nu sunt mai mari de 0,5 d / s .
Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operația de reglare la zero cu o eroare de cel mult ±0,25 d.
4.2.4
Reacția la defecte semnificative
Defectul semnificativ este o diferență mai mare decât d, apărută între eroarea de indicație și eroarea intrinsecă
a instalației
Când a fost detectat un defect semnificativ instalația trebuie să genereze un semnal vizual sau auditiv care să persiste până când operatorul intervine sau defectul dispare.
Instalația nu trebuie să totalizeze rewltatele cântăririlor parțiale atunci când apare un defect semnificativ.
4.2.5
Alimentarea electrică de la rețea (c.a.)
O instalație care este alimentată la rețeaua de
c . a
trebuie, în eventualitatea defectării rețelei, să păstreze informațiile metrologice din momentul defectării cel puțin 24 h. Comutarea pe o sursă de alimentare de urgență nu trebuie să provoace un defect semnificativ.
4.2.6
Alimentarea electrică de la baterie (c c.)
O instalație care este alimentată de la baterie trebuie, atunci când tensiunea scade sub valoarea prescrisă de fabricant, să funcționeze corect sau să fie automat scos din funcțiune.
4.2.7
Interfața
O instalație poate fi echipată cu o interfață care să îi permită cuplarea Ia echipamente periferice Când este folosită interfața ,
instalația trebuie să funcționeze în continuare corect și caracteristicile metrologice ale acesteia să nu fie influențate.
4.3
Dispozitive de indicare și de imprimare
4.3.1
Calitatea indicațiilor
Tndicarea masei trebuie să se facă automat Dispozitivele de indicare și tipărire trebuie să permită o citire ușoară, simplă și neambiguă a rezultatelor prin simpla alăturare a caracterelor. Rezultatele indicate și tipărite trebuie să conțină numele sau simbolul unității de masă corespunzătoare.
4.3.2
Procedura de punere sub tensiune
La punerea sub tensiune (la punerea sub tensiune a indicatorului) o procedură specială trebuie să se realizeze indicând toate semnele respective ale indicatorului în stare activă și neactivă ,
pe o perioadă suficient de mare pentru ca operatorul să le poată verifica.
4.3.3
Imprimare
Informația minimă imprimată la fiecare operație normală de cântărire trebuie să cuprindă, după caz, numărul de ordine al axei cântărite sau
al
grupului de axe, masa fiecărei axe sau grup de axe, masa totală, data și ora cântă1irîî.
4.3.4
Domeniul de cântărire
Instalația nu trebuie să indice sau să tipărească o masă rezultată în urma cântăririi, înainte de totalizare ,
dacă aceasta este mai mare decât Max+ 9 d.
4.3.5
Viteza de operare
Instalația nu trebuie să indice și / sau să tipărească masa (masa totală, masa pe axă sau pe grup de axe) a oricărui vehicul care traversează receptorul de sarcină cu o viteză aflată în afara domeniului specificat, fără o atenționare din care să rezulte că rezultatul cântăririi poate fi afectat de erori.
4.4
Montare
4.4.1
Generalități
Instalația trebuie montată astfel încât efectele cerințelor de instalare asupra rezultatelor cântăririi să fie minime. Dacă detalii particulare aJe instalării pot avea efecte asupra procesului de cântărire, aceste detalii trebuie înregistrate în certificatul de aprobare de model.
4.4.2
Drenaj
Dacă receptorul de sarcină este amplasat
într-un
locaș special (cuvă), acesta trebuie să fie prevăzut un sistem de drenare, astfel încât nici o parte a instalației să nu fie scufundată ,
nici măcar parțial, în apă sau în oricare alt lichid.
4.5
Inscripții
Instalațiile trebuie să prezinte unnătoarele inscripții de bază pe fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare.
4.5.1
Inscripții în formă completă:
marca de identificarea a fabricantului;
marca de identificarea a importatorului (dacă este cazul); denumirea și destinația instalației;
sena,
masa maximă a vehiculului masa minimă a vehiculului
inscripția ăa nu se folosi la cântărirea produselor lichide"; viteza maximă de traversare
în kg sau t; în kg sau t,
în km/h;
regimul de cântărire
sensul de cântărire (dacă este cazul); tensiunea de alimentare
cântărire statică și/sau dinamică
în V;
frecvența tensiunii de alimentare
în Hz; limitele intervalului de temperatură (dacă diferă de - 10 °e / + 40
°C)
în
°e
4.5
2 Inscripții
în
formă
simbolizată
-
clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
-
clasa de exactitate pentru masa pe axă sau pe grup de axe limita maximă
Max
o
2 •
o s
•
1 •
2• 5
sau
l O·
'
)
'
'
'
'
'
}\
B, C, D, E sau F,
kg
sau
t;
-
limita minimă
-
valoarea diviziunii
-
viteza maximă
-
viteza minimă
--
numărul maxim de axe pe vehicul
-
marca de model
4 . 5.3 Inscripții suplimentare
Min
d
Vmax Vmin
kg sau
t;
kg sau
t;
în km/h; în km/h;
După caz, în conformitate cu destinația particulară
a
instalației, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripții suplimentare.
4. 5.4 Prezentarea inscripțiilor
Indicațiile de identificare trebuie să nu·poată fi șterse și să aibă o mărime, o fonnă și o claritate care să permită o citire ușoară a acestora, atunci când instalația este în funcționare
Indicațiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al instalației, fie direct pe indicator, fie pe o etichetă fixată pe indicator.
Eticheta trebuie să poată
fi
sigilată, cu excepția cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa.
4.6
Marcajul de verificare
4.6.1
Amplasare
Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu un Ioc care să permită aplicarea marcajului de verificare .
Acest loc trebuie:
-
să fie astfel încât piesa pe care se găsește să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul,
-
să permită aplicarea ușoară a marcajului fără să strice calitățile metrologice ale instalației,
-
să
poată fi văzut fără a deplasa indicatorul, atunci când instalația este în funcțiune
.
4.6.2
Suport
Instalațiile trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus ,
un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acestuia, după cum unnează:
dacă marcaju! rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calități similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalației sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafața plachetei trebuie să fie de minim 200 mm 2
.
dacă marcajul este reprezentat de o ștampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafața de minim 200 rnm 2
.
5
Atestarea ]egalității
5.1
Atestarea legalității unei instalații se realizează numai după demonstrarea conformității acesteia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile specificate în tabelul 6 de mai jos.
5.2
Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerințele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice ·
marcajul aprobării de model și marcajul de verificare inițială sau periodică. Verificarea metrologică se efectuează în două etape: A (în laborator) și B (la locurile de montare). Marcajele metrologice pot fi însoțite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică.
5.3
Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat
verificarea
din etapa B. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate
să
împiedice intervențiile neautorizate asupra instalației verificate.
5.4
Este
interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
5.5
În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.
Tabelul
6
Cerințe metrologice și tehnice aplicabile instalațiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere.
Nr. crt.
Cerința esențială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială și periodică
Etapa A
Etapa B
o
l
2
"
4
5
1
Clase de exactitate
3.1 /
NML
059-05
X
X
X
2
Eroarea maximă tolerată
pentru masa totală a vehiculului
2.1.1 /
NN1L
001-05
3 .2.1/
NN1L 059-05
X
X
3
Abaterea maximă tolerată
2.1.1
I
NML 001-05
3.2.2/NML 059-05
X
X
4
Corelarea între clasele de
exactitate
3.2.3 /NML 059-05
X
X
X
5
Unitătile de măsură
3.2.4 /N.ML 059-05
X
X
X
6
Valoarea diviziunii
3.2.5
/NML
059-05
X
X
X
7
Limita minimă de cântărire
3.2.6
I
NML
059-05
X
X
X
8
Erorile maxime tolerate
pentru verificările statice
2.1.1 / NivIL 001-05
3.3 /NML 059-05
X
X
9
Corespondența între
dispozitivele de indicare și de imprimare
3.4
I
NJ\IIL 059-05
X
X
10
Variații în funcție de mărimile
de influentă și de timp
2.1.3 /NML 001-05
3.5
I
Nl\.1L
059-05
X
1 1
Perturbații
2.1.3 /NML 001-05
3.6
I
N1vJL
059-05
X
12
Configurație minimă și conformitatea cu
documentația
1.1O / N1v1L 001-05
4.1.1
I
NML 059-05
X
X
X
o
1
2
3
4
5
13
Adecvare
2.7
I
Nl\llL
001-05
4.1 .
2
/NML
059-05
4.1.4 / NML
059-05
4.1 5
I
NML
059-05
X
1 4
· ·
15
Zon ele
de
cântărire
4.1 .3
I
NML
059-05
X
X
- · - · · · -
·
··
·
Protecție împotriva
intervențiilor neautorizate și a degradării informatiei
2 . 8 / NML 001-05
4.2
I
NML
059-05
X
16
Dispozitivele de indicare
și
de 1mpnmare
2.10
/NML
001-05
4 .3
I
NML 059-05
X
X
X
17
Montare
4 4
I
NML 059-05
X
X
18
Inscripții și informații însotitoare
2
9 /
NML 001-05
4
5
I
NML 059-05
X
X
X
19
--
20
-
-
-·
Marcajul
de
verificare
2
9
I
N1v1L
001-05
4
5
I
NML 059-05
2.9 / NML 001-05
X
X
X
-- -- - · - ··- ---
-
Durabilitate
- -
•
X
--
--
"
-
-·· -
_,,_.
-
-
~ --- · ---- -- -
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art.
1.
—
Se
aprobă
Norma
de
metrologie
legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“, cuprinsă în
anexa**)
care
face
parte
integrantă
din
prezentul ordin.
Articolul 2
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele
autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 292.
*) Ordinul nr. 292/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEX{
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 073-05 ăLentile de testare oftalmologică"
I
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a lentilelor de testare oftalmologică, utilizate în scopuri de stabilire a diagnosticului.
1.2
Norma nu se referă la lentile de contact, interoculare și lentile cu indice de refracție variabil.
1.3
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, lentilele de testare oftalmologică trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute
în
prezenta normă.
2
Terminologic
În
sensul
prezentei norme de metrologie legală termenii specifici utilizați au următoarea
semnificație:
2.1
vergență:
curbură,
inversul
razci;
2.2
vergența luminii:
curbura frontului de undă provenind de la o sursă punctiformă de lumină, egală cu inversul distanței de la
sursă
până în punctul considerat, dacă propagarea luminii se produce în aer.
2.3
lentilă:
mediu optic
C<ire
modifică vergența luminii incidente cu o cantitate constantă.
2.4
axa optică a unei
lentile:
dreapta care trece prin
centrele
de curbură ale suprafețelor lentilei.
2.5
puterea optică a unei lentile sau vergența unei lentile·
.inversul distanței (denumită
și
distanță focală) măsurată de la punctul principal imagine la punctul
focal
imagine al lentilei, dacă aceasta se consideră imersată în aer.
2.6
puterea la vârf a unei lentile
sau
puterea
frontală
posterioară:
inversul distanței de la vârful suprafeței posterioare a lentilei la punctul focal imagine, distanță cunoscută și sub denumirea de distanță frontifocală posterioară.
2.7
dioptrie:
puterea sferică a unei lentile având distanța frontifoca1ă posterioară de 1 m, într-uh mediu
al
cărui indice de refracție este egal cu 1 (notată cu simbolul dpt, D).
2.8
meridiane principale
(la
lentile astigmatice): liniile de intersecție ale secțiunilor unde puterea frontală este minimă, respectiv maximă, cu suprafața lentilei
(există
două meridiane principale).
2.9
fascicule paraxiale:
fascicule de lumină infinit subțiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile.
2.1
O
astigmatism
al
suprafeței sferice sau astigmalism pe axă:
la lentilele
sferice,
diferența dintre puterea frontală maximă și puterea frontală minimă în paraxial.
2.11
putere sferică și putere cilindrică:
la lentilele a,;;tigmatice, una din puter i le frontale ale celor două meridiane este denumită putere
sferică,'îar
diferența dintre cealaltă putere frontală și
această
putere sferică este denumită putere cilindrică.
2.12
direcția axei
cilindrului:
direcția meridianului principal care se exprimă prin unghiul pe care îl face axa cilindrului cu linia orizontală de vedere {măsurat în sens invers mișcării acelor de ceasornic).
2.13
putere prismatică:
devierea prin efect de prismă a unui fascicul de lumină incident nonnal la suprafața posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcția de incidență.
Unitatea de măsură a puterii prismatice este centimetru pe metru, cm/m.
2.14
dioptrie prismatică:
puterea prismatică a lentilei car produce o deviere
de
l cm a fasciculului de lumină la o distanță de I m .
2.15
muchia prismei:
intersecția imaginară dintre cele două
suprafețe
plane ale unei lentile prismatice.
2.16
secțiune principală:
la lentile prismatice, secțiunea aparținând unui plan perpendicular pc muchia prisn1ei și care trece prin centrul optic.
2.17
direcția vârf-bază;
la lentile prismatice, direcția perpendicularei din vârf pe baza prismei în secțiunea principală.
2.18
centru geometric:
centrul curbei de contur.
2.19
punct de referință pentru măsurarea puterii
frontale:
punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii frontale.
2.20
punct de referință pentru măsurarea puterii
prismatice:
punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii prismatice
3
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Cerințe metrologice
3.1.1
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor
sferice
trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 1:
Valoarea puterii sferice (marcată pc montură)
dpt
-
de la
-6,0
până
la O
I
--
·
de la O până la+ 6,0
de la- 20,0 până_l_a -6-,0--·
I
de la+ 6,0
până la+ 20,0
Eroare maxim tolerată
dpț --· -
±
0,06
±
0,12
Tabelul l - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor sferice
3.1.2
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor cilindrice trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 2.
Tabel ul 2 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor cilindrice
Valoarea puterii cilindrice (marcată pe montură) dpt
Eroare maxim tolerată dpt
de la - 1,0 până la - 0,25
I
de
la+
0,25 până la + 1,0
±0,06
de Ia - 6,0 până la - 1,0
I
de la+ 1,0 până la+ 6,0
± 0,12
3.1.3
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor prismatice trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 3.
·-· -
Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură)
p.dpt
Eroare maxim tolerată
p.dpt
-
de la+ 1,0 până la+ 6,0 (inclusiv)
±
0,12
peste 6,0
±0,25
Tabelul 3 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor prismatice
-··
3. I.4 Eroarea de bază a astigmatismului pe axă la lentilele sferice trebuie să nu depășească eroarea maxim
tolerată de ± 0,06 dpt.
3.1.5 În cazul lentilelor cilindrice se admite în secțiunea principală de putere zero, o eroare de bază a puterii sferice de maxim± 0,06 dpt și o eroare de bază a puterii prismatice de maxim
±
O,12 p.dpt.
3. J .6 În cazul lentilelor prismatice, erorile maxim tolerate pentru puterea sferică și astigmatismul pe axă sunt de± 0,06 dpt.
3. I,7 Eroarea maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric este dată în tabelul 4.
Tabelul 4 - Erori maxim tolerate ale puterii prismatice în centrul geometric al conturului
Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură) p.dpt
Eroare maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric al conturului
p.dpt
de la 0,25 până la 2,0 (inclu_si )
- --
± 0,12
peste 2,0 până la 5,0 (inclusiv)
±0,25
peste 5,0 până la 8,0 (inclusiv)
± 0,38
peste 8,0 până la l 2,0 (inclusiv)
±0,50
peste 12,0
±0,75
3.l.8 Eroarea maxim tolerată a poziției axei cilindrului sau a direcției vârf - baza prismei este indicată în tabelul 5.
·---····-
Tipul lentilei
·--··
-•T--
--
Valoarea puterii
(marcată pe montură)
Eroare tolerată a poziției axei cilindrului, respectiv a direcției vârf - baza prismei
o
cilindrică
0,25 dpt
+ _: " :,
0,5 dpt
±2
peste 0,5 dpt
±1
prismatică
1,0 p.dpt
±4
peste I ,O p.dpt până la 2,0 p.dpt
±2
peste 2,0 p.dpt până la 10,0 p.dpt
±
1,5
Tabelul 5 -- Erori maxim tolerate ale pozitiei axei cilindrului, respectiv ale directiei vârf- baza prismei
3.2
Cerințe
tehnice
3.2.1
Nu se admit defecte de suprafață (zgârieturi,
ciobituri)
vizibile cu
och
i ul
l
iber, care să
formeze aglomerări în zona centrală
a
lentilei.
3.2.2
Nu se admit deformații locale ale suprafeței componentelor optice, vizibile
cu ochiul
liber.
3.2.3
Lentila trebuie
să nu se
rotească în montură
sau să
prezinte joc în aceasta.
3.2.4
Nu se admit defonnări sau bavuri provenite din
turnarea
monturilor
și nici
rupturi ale muchiei de
sertizare.
3.2.5
Pe cutia de ambalaj trebuie
să
fie inscripționate
firma
producătoare
și seria
de
fabricație.
3.2.6
Inscripționarea
monturii
trebuie
să
fie
clară ,
fără
întreruperi, rezistentă la
ștergere (prin
frecare sau
dizolvare).
Pc montură trebuie inscripționate:
a)
puterea optică
a lentilei (sferică, cilindrică,
prismatică) ;
b)
direcția
axei cilindrului
(p e
ntru lentilele cilindrice);
c)
direcția vârf bază
(pentru
lentile prismatice)
3.2.7
Marcaje
Toate marcajele
și
inscripțiile
se
dispun grupat, într-un loc vizibil, direct pe
cutie .
Acest
loc trebuie
să
permită aplicarea marcajului de verificare metrologică,
în condiții
de siguranță, pentru
a
fi imposibilă modificarea marcajului,
fără
deteriorarea
lui.
4
Atestarea legalității
4.1
Pot fi
supuse verificării
metrologice periodice numai lentilele de testare
care a u
fost introduse
pe piață
și
puse în funcțiune
confonn
prevederilor legale.
4.2
La
verificările
metrologice periodice lentilele trebuie
să
îndeplinească cerințele
prezentei
norme. Pentru
acestea sc
eliberează
buletin
de
verificare
metrologică cu mențiuna
ăadmis" și se aplică
marcajele metrologice de verificare .
4.3
Pentru lentilele
care
nu îndeplinesc cerințele prezentei nonne se eliberea;ză buletin de verificare
cu
mențiunea ,,respins"și
specificarea
cerințelor la care nu au corespuns.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr.
11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie
legală
NML
4-01-96
îAudiometre tonale“.
Articolul 3
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 293.
*) Ordinul nr. 293/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANJiXĂ
NOR.MĂ DE METROLOGIE LEGALĂ
Nl'vfL 030-05 "Audiometre"
1
Domeniu de aplicare
I.I Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească atât audiometrele tonale cât și audiometrele tonale și vocale utilizate în stabilirea diagnosticului medical, pentru a fi admise la verificarea metrologică periodică
1.2
Prezenta normă se aplică tuturor blocurilor de măsurare care îndeplinesc funcții de audiometru, indiferent de tipul de aparat în care sunt incluse (de ex. impedanțmetru utilizat în audiologic; analizor pentru proteze auditive, etc)
1.3
Prezenta normă nu conține cerințele care trebuie îndeplinite
în
scopul introducerii pe
piață și al punerii în fimcțiune (cerințe de tip)
1.4
Pentrn a putea fi utilizate în măsurările de interes public care intervin în stabilirea diagnosticului medical, audiometrele prevăzute la punctul 1 1, precum și blocurile de măsurare care îndeplinesc funcții de audiometrn
prevăzute la punctul 1.2 trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă
2
Terminologie
În prezenta
normă
de metrologic
legală
termenii
specifici
utilizați
au
următoarele semnificații .
2.1
audiometru tonal:
aparat pentrn măsurarea audibilității pentrn tonuri și în particular a pragului de audibilitate;
2.2
audiometru vocal (aparat pentru audiometrie vocah1):
aparat destinat măsurării
audibilității pentrn semnale de încercare vocale,
2.3
conducție aeriană (CA):
transmitere a sunetului la urechea internă prin urechea externă și urechea medie;
2.4
conducție osoasă (CO):
transmitere a sunetului la urechea internă
în
principal prin intermediul vibratiei mecanice
a
osului cranian;
2.5
nivei echivalent de presiune acustică liminală (ascultare monoaurală prin cască):
nivel de presiune acustică produs de cască într-un simulator de ureche specificat (cuplor acustic sau ureche artificială) când casca este excitată la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, casca fiind aplicată pe urechea la care se face referire, pentru o ureche dată, la o frecvență specificată, pentru un tip de cască specificat și pentru o forță dată de aplicare a căștii pe o ureche umană,
2.6
nivel echivalent de forțr'i liminalr'i (ascultare monoaurah1):
nivel al forței de vibrație produs de vibratorul osos pe un cuplor mecanic specificat, când vibratorul osos este excitat la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, vibratorul osos fiind aplicat pe apofiza mastoidă sau pe osul frontal, pentru o ureche dată, la o frecvență specificată, pentru un tip specificat de vibrator osos și pentru o forță dată de aplicare
a
vibratorului osos pe un cuplor mecanic specificat;
2.7
nivel de referințâ echivalent al presiunii acustice liminale (RETSPL
=
reference
equivalent threshold sound pressure level):
valoare medie a nivelurilor echivalente ale presiunii acustice liminale specifice urechilor aparținând unui număr suficient de mare de subiecți otologic normali, de ambele sexe,
în
vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unei urechi artificiale sau unui cuplor acustic specificat pentru un tip de cască specificat, la o frecvență specificată,
2.8
nivel de referinții echivalent al forței liminale (RETFL
=
reference equivalent threshold force levei):
valoare medie a nivelurilor echivalente ale forței liminale specifice urechilor aparținând unui număr suficient de mare de subiecți otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unui cuplor mecanic
specificat pentru pentru o configurație specificată de vibrator osos, la o frecvență specificată,
2.9
nivel de audibilitate pentru un ton (HL
=
hearing levei):
diferență între nivelul de presiune acustică sau al forței de vibrație corespunzător semnalului produs de traductor într-un
simulator de ureche sau într-un cuplor
mecanic specificat și
nivelul de referință echivalent de presiune acustică liminală sau nivelul de
referință echivalent
de
forță
liminală, Ia o frecvență specificată, pentru un tip de traductor
specificat aplicat într-un
mod
specificat;
2.10
prag
de audibilitate pentru
111t
ton:
la
o
frecvență
specificată,
pragul de audibilitate pentru
o
ureche dată, la acea
frecvență,
exprimat sub
formă
de nivel de audibilitate;
2.11
mascare:
a) proces prin
care pragul
de
audibilitate
al unui
sunet
este relevat prin prezența unui alt
sunet
(mascant ),
b) valoare a acestei creșteri
a pragului
de
audibilitate, exprimată
în dccibeli,
2.12
nivel de mascare efectiv:
nivel
al
unui
sunet
specificat de mascare care este numeric egal cu nivelul de
audibilitate
cor espunzător
creșterii
pragului de audibilitate pentru un ton datorat prezenței
sunetului
de mascare ,
pentru o persoană considerată
normală .
3
Descric1·c și clasificare
3.1
Descriere
Audiometrele sunt aparate
medical
e
destinate
măsurării audibilității cu semnale tonale
,
în particular măsurării pragului de
audibilitate,
sau
a
inteligibilității vorbirii cu semnale vocale
Audiometrele
sunt
r ea lizate în
principiu
conform
unei
scheme
bloc
care
cuprinde generatoare de
semnale
sinusoidale în bandă de frecvențe audibile ,
generator
pentrn zgomotul de mascare
;
traductoare pentru
conducție aeriană, conducție
osoasă
și câmp
liber ;
dispozitiv pentru răspunsul pacientului.
Funcțiile minime obligatorii pentru dif e rite tipuri de audiometre tonale cu frecvențe fixe
sunt
date în tabelul 1.
Funcții
,,
Tip l
Cercetare clinică
avansată
Tip 2 Diagnostic Clinic
Tip
3
Diagnostic
Tip 4 Depistare- Control
Conducție aeriană
.
···-··
X
X
X
X
X
Conductie osoasă
X
X
X
Niveluri de audibilitate și frec v ențe de încercare (a se
vedea
tabelul
2)
Zgomot de mascare de bandă îngustă
X
X
X
Intrări pentru semnale exterioare
X
.
. .. . .
X
Comutarea tonului
X
X X
X
X
X
-
X
X X
Aplicarea zgomotului de mascare
X
X
X
.
X
X
-
două
că.ști
-
cască
inserată, suplimentară
_
-
prezentarea tonului
-
întreruperea tonului
-
ton pulsatoriu
-
căști contraJaterale
-
căști ipsilaterale
-
vibrator
osos
Tabelul I
-
Funcții minime pentru
audiome
tr
ele
tonale
cu frecvențe
fixe
Ton de referință
- prezentare alternată
- rezentare simultană
Dispozitiv de răs uns al subiectului
X
X
X
X
X
X
X
-
"
Ieșire
a
semnalului electdc
x
x
+
+
+
<
1 In
dicator de
semnal
··
·
Control
acustic al
semnalului de
încercare
-
tonuri și zgomote
-
intrări exterioare
Comunicare vocală
-
operator
-
subiect
- subiect - operator
x
+
x
+
l
1
X X
X
Funcțiile minime
obligatorii pentru
diferite Li puri
de audiometre
vocale sunt
date
în
tabelul2 Tabelul 2 - Funcții minime pentru audiometrele
vocale
Functii
-
Clasă A
Clasă
l3
Ieșire de semnal
Două căști
X
X
Ieșire de
cască corectată pentru echivalența în câmp
liber
(x)
(x)
Vibrator
pentru
conducție
osoasă
X
Două
difuzoare
sau
două ieșiri pentru semnale
electrice
X
X
Difuzor/cască de
control
pentru mesaje
vocale de
încercare
X
"- -
-
X
Intrare
de semnal
Dispozitiv de lectură
a mesajelor vocale sau
intrare
electrică
pentrn aplicarea me s ajelor
vocale înregistrate
X
X
Microfon pentru prezentarea
directă a
me sc1 jului
vocal
X
Intrare electrică pentru
aplicarea unui
semmil
exterior
la
canalul
de z,gomot de mascare
X
Zgomot de mascare
Zgomot de mascare
ponderat
.
· ·
·
X
X
Aplicarea zgomotului de
mascare
Cască
ipsilaterală
X
Difuzor pentm
mesajul vocal
de încer care/ I cșire a
semna-
lului
electric
X
Cască contralaterală
X
X
Al
doilea difuzor/Ieșir e
a
sem nalului
electric
X
X
Comanda
nivelului de
ieșire
Comanda
nivelului de
zgomot de mascare Intreruptoare
Indicator
de nivel
al semnalului
Sistem de răspuns oral
,.
..
X
X
X
X
X
X
X
X
X
·
· - ·
·-
(x) Ieșirea căștii
corectată pentru
echi va lența
în câmp
liber nu
este obligatorie
dar
este
recomandată. Când
există această
ieșire, desemnare a
clasei
aparatului trebuie
să
fie A-E
s au B-E
3.2
Clasificare
Audiometrele se pot clasifica din mai
multe puncte de
vedere
3.2.1
După tipul de
semnal
furnizat, audiometrele
se
clasifică în •
-
audiometre
tonale ,
-
audiometre
vocale
3.2.2
După complexitatea
caracteristicilor, audiometrele
tonale
se clasifică astfel
(tabelul 1 )·
-
tip 1, tip 2 ,
tip
3, tip
4
3.2.3
După complexitatea
caracteristicilor, audiometrele vocale se
clasifică
astfel
(tabelul 2):
-
A (cu posibilități complexe),
-
B (numai
cu
posibilități
esențiale),
-
A-E (cu posibilități
complexe
cu nivel de
ieșire corectat
pentru câmp liber),
-
B-E (numai cu posibilități esențiale cu
nivel
de
ieșire
corectat pentru câmp liber)
4
Cerințe metrologice
și
tehnice
4.1
Cerințe metrologice
4.1.1
Numărul minim
de frecvențe pe care audiometrele
tonale
cu frecvențe
fixe trebuie
să
le furnizeze
și
intervalul minim
de valori
pentru
nivelu]
de audibilitate trebuie
să
fie conform
datelor
din tabelul
3
-- ..
-
-
-
Niveluri de audibilitate
Frecvență Hz
· ··
dB
Tip l
Ti
2
CA
co
70
-
90
45
120
60
120
60
120
70
120
70
120
70
120
70
120
60
110
50
110
-
CA
(i()
80
11O
-
110
110
1
l O
110
110
100
90
- · -· -··
125
250
500
750
1
OOO
1
500
2 OOO
3
OOO
4 OOO
6
OOO
8 OOO
<
co
-
45
60
-
70
70
70
70
60
-
. ,
.
..
.
-
Dp 3
CA
co
-
-
70
35
100
50
-
-
100
60
-
-
JOO
6
0
100
60
100
50
90
-
80
-
Tip
4
CA
-
70
70
-
70
-
70
70
70
70
-
Tabelul
3 -
Numărul
minim
de
frecvențe
care trebuie
furnizate
ș1
domeniul minim
al valorilor nivelului de audibilitate pentrn
audiometrele cu
frecvențe fixe
4.1.2
Eroarea de emitere a frecvenței nu trebuie să depășească
valoarea
erorii tolerate indicată de producător
4.1.3
Distorsiunea
armonică
to t ală
atât
pentru conducție aeriană cât și pentru
conducție
osoasă
nu trebuie să depășească
valoarea
indi cată
de producător
4.1.4
Eroarea
de emitere
a nivelului ,
atât pentru conducț
. ie
aeriană cât și
pentru conducție
osoasă,
nu trebuie să depășească valoarea erorii
tolerate indicată
de producător.
4.L.5
Eroarea de emitere
a
tonului de
mascare nu
trebuie să depășească valoarea erorii tolerate indicată
de
producător
4.1.6
Foița de
apăsare
a dispozitivului de
fixare
a căștilor pe urechea umană nu trebuie să depășească valoarea indicată
de producător
4.1.7
Forța de
apăsare
a dispozitiVlilui de
fixare a
traductorului pentru conducție osoasă
pe
mastoida umană nu trebuie
să depășească valoarea
indicată de producător
4.2
Cerințe tehnice
4.2.1
Audiometrele
prezentate
la
verificare metrologică trebuie
să fie
încadrate (prin etichetare,
declarație ,
etc)
în unul din tipurile /
clasele prezentate
în tabelele 1
și
2
4.2.2
Audiometrele
supuse verificării
metrologice trebuie să îndeplinească funcțiile minime obligatorii, specifice tipului/clasei în care au fost
încadrate
4.2.3
Audiometrele trebuie concepute
astfel
încât
să
permită controlul
funcțiilor
de măsurare după
ce
a fost pus pe piață, la
verificarea
periodică
4.2.4
Audiometrele,
inclusiv
traductoarele
cu
care
sunt
dotate,
supuse
verificărilor metrologice trebuie să prezinte integritate constructivă,
să nu prezinte coroziuni, deformări și defecțiuni
mecanice,
care
pot
influența
buna
lor
funcționare
(deteriorarea
afișajelor,
a comutatoarelor, tastelor, mufelor, conectoarelor, comutatorul de răspuns al pacientului).
4.2.5
Toate comutatoarele, tastele, elementele afișajelor, LED-urile de semnalizare, trebuie să funcționeze corect, conform destinației fiecăruia, fără jocuri mari sau înțepeniri pe/între pozițiile normale de funcționare.
4.2.6
Inscripționările sa fie lizibile, clare, astfel încât să nu existe posibilitatea confuziei la manevrare.
4.2.7
Informațiile de pe eticheta cu care este prevăzut audiometrul trebuie să fie lizibile.
4.2.8
Comutatorul de răspuns al pacientullii și dispozitivul de răspuns oral al pacientului trebuie să funcționeze conform prescripțiilor producătorului
4.2.9
Audiometrele nu trebuie să prezinte alte sunete decât cele de încercare, pentru conducția aeriană, conducția osoasă sau drnp liber
4.2.1
O
Banda de prindere a traductoarelor pentru conducție aeriană, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică. și sa permită culisarea căștilor
4.2.11
Banda de prindere a traductornlui pentru conducție osoasă, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică și sa permită culisarea traductorului
4.2.12
Audiometrele se prezintă la verificarea periodică cu toate traductoarele și accesoriile cu care funcționează
4.2.13
Cablurile de legătură dintre aparat și traductoare să nu fie segmentatț
4.2.14
Calibrarea audiometrului să nu poată
fi
modificată întâmplător, de către personal neautorizat, printr-o comandă întâmplătoare de la tastatură
4.3
Cerințe privind sigilarea
4.3.1
Aplicarea marcajului metrologic sub formă de sigilii trebuie să împiedice accesul neautorizat la operațiuni care pot influența rezultatele măsurărilor.
4.3.2
Aceste sigilii se aplică .de către verificatorii metrologi autorizați de Biroul Român de Metrologie Legală.
5
Atestarea legalității
5.1
Se supun verificării metrologice periodică aparatele care au obținut Certificatul de aprobare de model până în anul 2003 sau care au obținut avizul de introducere pe piață și punere în funcțiune din partea Ministerului Sănătății, prin organismul notificat de către acesta.
5.2
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare
5.3
Intervalele maxime între două verificări metrologice succesive sunt pravăzute
în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse coniro/ului metrologic legal,
în vigoare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 045-05
îMăsuri
de
volum
pentru
lapte“,
cuprinsă
în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie
NTM
1-122-90
îVerificarea
metrologică
a măsurilor de volum, pentru lapte“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea
valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp
de
10
ani
de
la
data
intrării
în
vigoare
a prezentului
ordin,
pentru
verificări
metrologice
periodice
și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 294.
*) Ordinul nr. 294/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 045-05 "Măsm·i de volum pentru lapte"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală se referă la măsurile de volum cu plutitor pentru lapte
-
denumite în continuare măsuri de volum - destinate măsurării volumului de lapte in cadrul unor tranzacții comerciale
2
Terminologie
În
s ensul prezentei norme de metrologie legală tennenii
s pecifici utilizați au urm ă toarele semnificații :
2.1
măsură de volum
:
ansamblu format dintr-un re c ipient de formă cilindrică și un plutitor care urmărește nivelul lichidului din recipient; solidar cu plutitorul, se deplasează o riglă gradată cu scara
pe
care
se
citește volumul lichidului din recipient.
2.2
ghidajul riglei gradate .
dispozitiv în fom1ă de mâner fixat rigid la partea superioară a recipientului
,
în mijlocul căruia
e ste practicată o decupare prin care culisează rigla plutitornlui .
2.3
indice de volum
:
muchia sup e rioară a decupării practicată în ghidajul rigle i
gradate, a cărei poziție în raport cu reperele scării permite să se detern1ine valoarea volumului de lapte conținut de măsură.
3
Cerințe metrologice
3 1
Conditii de reforintă
Poziția corectă de citire
a
indicației scării: măsura de volum e s te așezată liber pe o suprafață plană și orizontală
3.2
Domeniu de măsurare
· (3
. .. 15) dm 3
.
3.3
Valoarea diviziunîi :
maxim 0,5 dm
3
.
3.4
Sensibilitate
O variație a volumului lichidului din recipient e g ală cu eroarea maximă tolerată trebuie să ducă la o variatie a nivelului lichidului de cel puțin
J
, 5 mm
3.5
Eroarea maximă tolerată
·
±
75 cm 3,
pe tot domeniul de măsurare.
4
Cerințe tehnice
4.1
Durabilitate
Măsurile de volum trebuie să fie confecționate din materiale suficient de rigide pentru a se asigura ,
în condiții normale de utilizare,stabilitatea formelor și dimensiunilor elementelor componente. Dacă este necesar, măsura poate fi prevăzută cu elemente de rigidizare, dacă acestea nu influențează rezultatul măsurării.
4.2
Adecvare
4.2.1
Materialele folosite la confecționarea măsurilor d e
volum trebuie să fie adecvate pentru utilizar e a lor cu lichide alimentare .
4.2.2
Dimensiunile și execuția plutitorului și a riglei
g radate trebuie
s ă fie astfel încât
să
se reducă la minimum eventualele frecări d i ntre .
plutitor și peretele interior al recipientului; decuparea din ghidaj și rigla gradată.
4.2.3
Indicele de volum trebuie să fie astfel realizat încât să permită o citire ușoară ș i
sigură a scării.
4.2.4
Dispozitivele cu care sunt prevăzute măsurile de volum pentru ușurarea manevrării lor și pentru golirea laptelui nu trebuie să introducă erori suplimentare la măsurare.
4.2.5
Așezate pe o suprafață plană și orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.
4.2.6
Recipientul măsurii și corpul plutitorului trebuie să fie etanșe .
4.3
Indicarea rezultatului măsurării
4 3 .
1
Reperele scării trebuie să fie drepte, cu grosime uniformă pe toată lungimea lor și trasate perpendicular pe muchia riglei gradate. Reperele trebuie să fie ușor vizibile și de neșt e rs în condiții normale de utilizare
4.3
2 Când plutitorul este așezat pe fundul măsurii, abaterea dintre reperul "zero" al scării
și
indicele de volum trebuie să nu depășească± 1 mm.
4.3.3 Lungimea și cifrarea reperelor scării trebuie să fie conform tabelului
1
.
Tabel 1 - Lungimea și cifrarea reperelor scării
· - ·
·-
Felul reperelor
·--
Valorile nominale ale reperelor [dm 3 ]
LW1gimea reperelor
lungi
cifrate
O; 3; 5, 7, 9;11;13;15
egală cu lățimea riglei
mijlocii
necifrate
4 ;
6; 8)0;12 ; 14
½
din lătimea riglei
scurte
altele decât
cele
ale reperelor lungi și mijlocii
¼
din lățimea riglei
4 3 4 Unitatea de măsură
a
volumului sau simbol ul
ei
trebuie inscripționate pe
rigla gradată
într-un !oc vizibil, oric u-e ar fi poziția plutitorului.
4.4
Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de
volum
4.4.1
Pe o plăcuță fixată pe corpul recipientului trebuie inscripționate cel puțin următoarele informații: marca sau
numele
producătorului,
numărul
și
anul
fabricației;
numărul certificatului aprobării de model.
4.4.2
Pe rigla
gradată
trebuie inscripționate: marca
sau
numele producătorului; numărul și anul fabrica1iei;
masa ansamblului plutitor - riglă gradată (în grame).
4.4
3 Pe suprafața superioară a ghidajului riglei gradate
trebuie
inscripționate indicația "citirea se face
aici"
și o săgeată orientată către indicele de volum.
4.5
Protectie împotriva intervcntiilor neautorizate
și
a deteriorării informatiei
4 5
1
Legăturile dintre
ghidajul
riglei gradate
și
recipientul măsurii și dintre rigla
gradată
și plutitor trebuie să fie inviolabile.
4.5
_2 Îndepărtarea plăcuței cu inscripții (prevăzută la pct.4.4 . l) trebuie
să
nu fie posibilă
fără
distrugerea unor sigilii .
4.6
Aplicarea marcajelor
verificării
metrologice
Pe corpul recipientului măsurii trebuie prevăzut un loc pentru aplicarea prin
poansonare
a marcajelor verificării metrologice.
5
Atestarea legalității
Atestarea
legalității măsurii de volum cu plutitor pentru lapte, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață sau utilizării se realizează numai după demonstrarea conformității acesteia cu cerințele metrologice și tehnice prevăzute in tabelul 2.
Tabel 2- Cerinte metrologice si tehnice aplicabile modalită - t ;
iior de control metrologic legal.
Nr_
crt.
Cerințe metrologice
și
tehnice
Punctul din
nonna de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologi că
inițială
periodică
1.
Durabilitate
4.1
X
X
-
2 .
Adecvare
4 . 2.l
X
-
-
-
-
4_2-2; 4.2J; 4.2.4;
X
-
4 .
2.5;
4 . 2.6
X
-
3 .
Indicarea rezultatului măsurării
4
3
. 1; 4 3 . 2; 4.3.3;
4.3.4
X
X
-
-
-
-
'
Nr. crt .
Cerințe metrologice și tehnice
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
initială
periodică
4 ,
---
5
Informații pe c a re trebuie să le prezinte măsura de volum
4.4 . 1; 4 4.2; 4 4 . 3
X
X
X
-
Protecție
împotriva
intervențiilor
nea_Etorizate
și
a d e grad ă rii informației
4 . 5 . I; 4 . 5 . Z
X
-
6
7 ,
D
Aplicarea marcaj e l o r m e trologice
4 6
X
-
-
omeniu
de
m ă surare,valoarea
-·
divi;,;iuni
3
2 ;
3 3
X
-
-
---
8
·· -.
9
Sensib
ii
itatc
34
X
X
-
·- ·
Eroarea
maxin1ă
tolerată
3 . 5
X
X
X
Tabel 2 (încheiere)
1
.••
·
· · - ·
·
·-••- -
·
-
·
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2.
— Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 8-02-95 îRefractometre electronice de laborator“ și normele tehnice de metrologie NTM 8-18-87 îVerificarea metrologică a refractometrelor de laborator“ și NTM 9-26-94 îVerificarea metrologică a zaharimetrelor polarimetrice“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel
cu
norma
prevăzută
la
art.
1,
a
normelor menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare
de
model
acordată
în
baza
acestor
acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea
valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 295.
*) Ordinul nr. 295/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 031-05 "Refractometre si polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar"
1.
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta
normă de metrologie
legală stabilește
cerințele metrologice
si tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice refractometrelor si polarimetrelor destinate măsurării concentratiei de zahar ( zaharoza,glucoza, fructoza) in scopul asigurarii corectitudinii tranzactiilor comerciale cu sucuri, musturi, siropuri si alte produse sau subproduse, la care suma de plata se calculeaza in functie de concentratia de zahar, in laboratoarele de expertiza care emit buletine de analiza etc
Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes
public,
refractomertrele si polarimetrele prevăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atat cerințele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala
NJ'v1L 001-05
"Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate rezulta din tabelul
3.
2
Terminologie
În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt definiți după cum urmează:
2.1
Refractometre pentru determinarea concentratiei de zahar:
aparate pentru masurarea indicelui de refractie, nn si/sau a concentratiei, %, solutiilor apoase de zaharoza.
2 2
Refractometre portabile (de mana) si refractometre tip Abbe:
aparate la care proba de masurat
se
aplica manual pe suprafata de masurare, indicatia fiind citita pe
o
scala adecvata.
2.3
Refractometre electronice:
aparate la care indicatia este afisata digital sau tiparita
2.4
Polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar:
aparate care utilizeaza metoda polarimetrica pentru determinarea concentratiei de zaharoza.
3
Cerinte metrologice si tehnice specifice
3.1
Cerințe metrologice
3.1.1
Eroarea maximă tolerată
Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii, pentru refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar, trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator , dar nu pot depasi valorile specificate in tabelele
1
si
2
Tabelul
I
Erorile maxime tolerate ale refractometrelor
Indice de refractie, n
+
0,0005
Fractîe masica, % mas
+ 0,4
Tabelul 2
Erorile maxime tolerate ale polarimetrelor
Exprimate in grade
sexages1 • ma 1
e,
o
Exprimate in concentratie, g/100 cm 3
+0,2
+0,2
+0,l
+0,1
+0,05
+0,05
3 .1.2
Repetabilitatea îndicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca
½
din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelele 1 si 2.
3.2
Cerințe
tehnice
3.2.1
Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului
3.2.2
Partile constituente ale aparatelor nu trebuie sa prezinte urme de lovituri, pete de coroziune. deformari vizibile.
3. 2
3
Partite optice nu trebuie
sa
prezinte zgarieturi sau alte defecte vizibile care ingreuneaza
masurarile,
3.2 4
Ocularele de citire a indicatiilor trebuie sa dea posibilitatea unei puneri la punct a imaginii de cel putin
±
3 dioptrii.
3 2.5 Campul vizual trebuie sa fie net conturat, luminat uniform, fara contururi întunecate, sa aibă
aceeasi culoare in pozitii de egalitate a luminarii.
3.2 6 Diviziunile scarii gradate si ale dispozitivului de afisare precum si cifrele afisate, trebuie sa fie clare si fara întreruperi
3 2.7 Partile mobile ale aparatelor trebuie sa se deplaseze lin, fara socuri sau blocari
3 2 8
Imaginea liniei de delimitare a campului luminat de cel întunecat trebuie sa fie dreapta, paralela cu diviziunile scarii gradate si fara întreruperi, fara irizatii sau contururi colorate cand aparatele contin proba de masurare.
3.2.9
Garniturile si mufele cu filet trebuie sa asigure etanseitatea partilor componente ale
aparatelor, inclusiv buna fixare a tuburilor polarimetrice.
3.3
Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației
3
3.1 Pe refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzut un loc de aplicare a marcajului de verificare metrologică, ales astfel încât acesta să fie vizibil fără demontarea aparatului.
3.3.2
Refractomertrele si polarimetrele electronice destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecție/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, rară distrugerea acestor mijloace de protecție.
3.3.3
Pentru aparatele electronice, in cazul în care accesul la parametrii care influențează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecția trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiții:
-
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;
-
dacă este posibilă memorarea mai multor intervenții și dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ștergerea celei mai vechi dintre interventiile anterioare.
3.3.4
în' cazul aparatelor cu părți componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiții:
-
accesul, prin deconectarea părților componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil dacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2.3.3;
interpunerea oricărui dispozitiv care poate influența exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice și informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice.
3.3.5
În cazul refractometrelor si polarimetrelor cu părți componente neinterschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite prevederile punctului 2.3.4. În plus, aceste aparate trebuie prevăzute cu dispozitive care să nu le permită funcționarea dacă unele părți componente nu sunt conectate conform configurației prevăzute de producător.
3.4
Unități de măsură
La refractometru:
procente masice, simbol % mas si/sau indice de refractie ; La polarimetru
- gradul sexazecimal,
0
si/sau concentratia exprimata in g/100 cm3;
Simbolul unității de măsură trebuie să fie inscripționat sau să fie afișat pe dispozitivul indicator al aparatului.
4
Atestarea legalității
4.1
Atestarea legalității unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia
cu
cerințele metrologice
ș i tehnice aplicabile prevăzute
în
tabelul 3
Tabelul
3-
Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal
Nr. crt
Cerința metrolo g ică sau telurică
Punctul din nonna d e
metrologie legală
Modalităti de control
A p roba re
de mod e l
Verific a re
metrologică
inițială
periodic
1
Adecvare
2 . 7/NivtL 001-05
X
2
Informatii fumiz.ate d e
mijlocul de masurarc si
informatii in s otit.oarc
-
·-
-
2 . 9/NML 001-05
3
2 l /NML 031-05
X
X
X
3
Indi c area rezultatului masurarii
2 . 10 / NML 001-05
3 2 . 6
/ Niv1L031-05
X
4
Posibilitatea evalu a rii confonnitatii
2 12/NML
001-05
X
5
Eroarea maxima tol e rata
Repetabilitatea îndicatiilor
3 .1.1/NML 031-05
X
X
X
6
3 .1.2 /NML 031--05
X
7
Intq,'1itatca aparatului
3 . 2.2 /NML 03 l-05
X
X
X
8
Integritatea partii optice
3 2,3 /NlvlL 031--05
X
X
X
9
Verificarea ocul a r e lor d e
ci t ire
3 2 . 4fN1v.IL031-05
X
X
X
10
Asreclul _campului vi z ual
3 .2 .5 /NML 031-05
X
X
X
11
Deplasarea partilor mobile
3, 2.7 /Nlv1L031-05
X
X
X
12
Aspectul liniei de d e l i mitare a cmnpului
luminat/întunecat
3.2.8
/NlvlL
031-05
X
X
X
13
E tanseitatea part i lor componente
3 .2
. 9 /NML 031-05
X
X
X
4.2
Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute
î n prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice :
marcajul aprobării de model și marcajul de
v erificaremetrologică .
Marcajele metrologice pot
fi
însoțite, • după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de v e rificare metrologică.
4.3
Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederîle certificatului aprobării de model. Marcajul de verificaremetrologică se aplică ,
de către laboratorul care a efectuat verificarea .
Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate
să
împiedice
i ntervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.
4.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să p r ovoace confuzii privind
s emnificatia ,
forma,
v izibilitatea sau claritatea lor
4.5
În ca l unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozi t ivul/subansamblul pr i ncipal al mijlocului de măsurare.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-109-88 îVerificarea metrologică a butoaielor și budanelor“.
Articolul 3
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 296.
*) Ordinul nr. 296/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 046-05
,,Butoaie (altele decât cele pentru bere)
și
budane"
l
Domeniu de aplicare
l .l Prezenta nonnă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice
și
tehnice și modalitățile de atestare a legalității aplicabile butoaielor (altele decât cele pentru bere) și budanelor, denumite în continuare, pe scurt,
,,butoaie"
.
1.2
Butoaiele pot fi utilizate ca mijloace de măsura1c
ale
volumului lichidelor numai
dacă pot fi complet umplute Ele sunt măsuri cu valoare unică, utilizarea lor la măsurarea unor fracțiuni din această valoare fiind interzisă .
2
Terminologic
2.1
capacitate nominală totală·
volumul inscripționat pe butoi;
2.2
capacitate conven,tional adevărată.
volumul ocupat de lichidul din butoi, la temperatura de referință de
20
°C, când acesta este umplut complet până la marginea inferioară a orificiului de umplere,
2.3
calibrare:
ansamblu de operații de măsurare executate în vederea determinării capacității convențional adevărate a butoaielor
3
Cerințe metrologice
3.1
Capacităti
3.1.1
Când sunt prezentate la
verificarea
metrologică
inițială
,
butoaiele din metal cu o capacitate egală cu cel mult 100 dm 3
trebuie să aibă inscripționată valoarea capacității nominale.
3.1
2 Butoaiele din metal cu o capacitate mai mare de 100 dm 3
și butoaiele din alte materiale decăt metalul pot fi prezentate la verificarea metrologică inițială având sau nu inscriptionată valoarea capacității nominale.
3.1.3
Capacitatea nominală
a
butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială având
inscripționată valoarea capacității nominale poate lua um1ătoarele valori:
un multiplu de
5
dm3, dacă capacitatea nominală este mai mică sau egală cu 100 dm 3
,
un multiplu de 50 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mare de 100 dm 3
.
3.1.4
Butoaiele prezentate la verificarea metrologică inițială fără indicația capacității nominale pot avea orice capacitate mai marc sau egală cu 2 dm 3
.
3.2
Clase de exactitate
Sunt admise:
butoaie din metal de clasă
A;
butoaie din alte materiale de clasă
A
sau
B
3 . 3
Erori tolerate
3.3.1
Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială cu indîca a capacită î nominale
sunt:
±0,5%, rară să fie mai mici de 0,1 dm3, pentru butoaiele de clasă A;
±1 %, fără să fie mai mici de 0,2 dm3, pentru butoaiele de c]a.<;ă B;
3.3
.2
Butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială fără indicația capacității vor
fi
calibrate de laboratorul autorizat care efectuează verificarea. Măsurarea capacității convențional adevărate a butoaielor trebuie astfel realizată încât incertitudinea extinsă atribuită să nu fie mai mare decât:
0,1 dm 3
,
pentru capacități mai mici sau egale cu 30 dm 3
;
0,3%, pentru capacități mai mari de 30 dm 3
.
După calibrare, valoarea capacității convențional adevărate, rotunjită în conformitate cu prevederile din tabelul 1, va fi inscripționată pe butoi
3.3 .3
Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor prezentate la verifică.lile metrologice periodice sunt indicate
în
tabelul 2.
Ta b e11
-
RotunJirea va om ca:Jac,tatn conventiona l
adevarate
până la
5 dm 3 , m .
clus1 . v
peste
5 dm 3
15 dm 3
,,
,,
15 dm 3
"
60 dm
3
60
dm
3
"
150 dm 3
"
"
"
,,
150 dm 3
,,
300
dm
3
"
300 dm 3
,,
600
dm
3
"
"
,,
,,
600 dm 3
1500 dm 3
,,
,,
1500 dm::;
"
clasăA
clasăB
-
-
-
la 0,05 dm 3
prin lipsă
la
O,J
dm
3
la 0,1 dm 3
"
,,
la
0,2
dm 3
la0,5 dm .,
"
,,
la 1
dm 3
la 2
dm 3
"
,,
la 5
dm 3
,,
.... .
la 0,05 drn 3
prin lipsă la 0,1 dm 3
la0 ,
5
dm 3
"
la 1
dm 3
"
la 1
dm 3
"
la 1
dm 3
"
,,
la 2
dm 3
,,
la
5
dm 3
,,
•
•-- • M
±1%,
fără
să fie mai mică de
0,2
dm
3
Capacitate nominală
..
clasă
A
. .
----
-----··
-,
Tabel
2 -
Erori
maxime
tolerate
la
verificările
periodi
ce
clasă B
i
Eroarea
maximă
I
i
tolerată
i
3
75 dm
60
dm
3
peste 5 dm 3
15
dm
3
,,
"
"
"
,,
15 dm 3
,,
60 dm 3
,,
,,
,,
75 dm
3
pfmă la 5 dm , inclusiv
+4%
±0,3 dm 3
±1 dm 3
±1,5 dm 3
±2%
4
Cerințe tehnice
4.1
Materiale
4
1.1 Butoaiele trebuie executate din materiale a căror rezistență mecanică asigură
stabilitatea
formei
și
dimensiunilor acestora în condițiile prevăzute de utilizare (ex. lemn masiv, lemn placat, metale).
4.1
2 Butoaiele utilizate la măsurarea volumului lichidelor alimentare trebuie confecționate din materiale compatibile din punct de vedere sanitar
cu
lichidele cu care vin în contact
4.1.3 Suprafața interioară a butoaielor poate
fi
acoperită cu un strat de material protector compatibil cu materialul din care sunt confecționate butoaiele
și
cu lichidul cu care vine
în
contact.
4.2
Constructie
4.2.l Butoaiele trebuie
să
fie so1id construite și
să fie rezistente
la uzură
și
defom1ații
în
condițiile normale de utilizare
4.2.2
Butoaiele din lemn masiv, cu doage menținute
împreună
cu cercuri metalice, trebuie
să
aibă un corp bombat, al cărui perimetru să fie maxim la mijlocul
său
și două funduri plate sau ușor bombate.
4.2.3
Butoaiele construite din alte materiale decât lemnul masiv trebuie să aibă forma unui butoi din
lemn
masiv, sau a unui cilindru, sau
al
unui corp asimilabil cu un cilindru,
sau
a unei sfere.
4.2.4
Forma
corpului
și
a fundurilor și construcția și amplasarea orificiului
de
umplere trebuie să fie astfel încât să fie împiedicată formarea pernelor de aer
și
butoiul să poată
fi
complet umplut.
4
2.5
În afara orificiului de umplere, butoaiele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe orificii de
golire
de
golire,
net distincte de orificiul de umplere.
4 2.6
Butoaiele trebuie
să
fie etanșe în condițiile prevăzute de funcționare.
4 .
2
. 7
Legăturile
diverselor părți componente
ale
butoiului trebuie să fie protejate
sau
făcute inviolabile, la nevoie prin sigilare
4.3
Inscripții
4.3.1
Butoaiele trebuie să aibă inscri pținatc următoarele indicații:
valoarea capacității nominale sau
a
capacității convențional adevărate(conform pct.3 .1
sau pct.3 3.2);
clasa de exactitate, indicată prin litera A sau B ,
natura materialului, la butoaiele executate din materiale altele decăt lemnul masiv, natura acoperirii interioare ,
dacă aceasta există;
numele sau sigla producătorului ,
pe butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică ini ală având inscripționată valoarea capacității nominale.
4.3.2
Indicațiile trebuie
s ă fie ușor vizibile ,
citețe ,
neambigue ,
netransferabile și de neșters în condiții nonuale de utilizar e.
4.3
. 3 Indicațiile pot
fi
inscripționate direct pc suprafața butoiului sau pe o placă metalică de identificare și poansonare fixată pe butoi. Îndepărtarea plăcii nu trebuie să fie posibilă fără distrugerea unor sigilii.
4.4
Aplicarea.marcajeJqc y e r ificărilor metrolo g i
Marcajele verificărilor metrologice se aplică fie pe plăcuța de sigilare
ș i poansonare, dacă aceasta
există, fie pe o placă
de poansonare
fixată
solidar pe butoi
prin
sigilare
.
5
Atestarea legalității
5 . 1
Modalitățile de control metrologic legal aplicabile butoaielor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
,
în vigoare
5 . 2 Atestarea legalității unui butoi, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață și utilizării, se realizează numai după demonstrarea confom1ității acestuia cu cerințele metrologice
și
tehnice din tabelul 3.
5.3 Atestarea legalității se realizează și prin aplicarea marcajelor verificărilor metrologice și eliberarea
unui
buletin de verificare metrologică.
Tabel 3
Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal
nr. crt .
Cerințe metrologice și tehnice
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Verificare ini ală
Verificare periodică
1.
Materia1e
4.1.1/ 4 1.2/ 4.1.3
X
-
2.
Construcție
4 . 2.1/ 4.2.2/ 4.2.3/ 4.2.4 /
4.2 . 5/ 4.2 . 6/ 4.2.7
X
3 .
-
Inscripții
4 .3.1/ 4.3.2/ 4 . 3.3
X
X
4 .
Marcajele verificărilor metrologice
4.4
X
-
5 .
Capacităț i
31.1/3 . 1.2/3.1.3/3.1.4
-
- -
· -
X
X
6 .
Clasă de exactitate
3 . 2
X
X
7.
Erori maxime tolerate
3.3 . 1/ 3.3.2/ 3.3.3
X
X
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art.
1.
—
Se
aprobă
Norma
de
metrologie
legală NML
080-04
îAnalizoare
electrochimice
pentru
lichide“, cuprinsă
în
anexa**)
care
face
parte
integrantă
din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Prezenta
normă
înlocuiește
normele
de metrologie legală NML 8-06-98 îpH-metre și electrozi pH“, NML 8-08-98 îpX-metre și electrozi ion selectivi“, NML 8-13-98 îAnalizor pentru determinarea concentrației de oxigen dizolvat din soluții apoase“ și norma tehnică de metrologie NTM 8-17-87 îVerificarea metrologică a redoxmetrelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a reglementărilor prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum
urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 297.
*) Ordinul nr. 297/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 080-04 "Analizoare electrochimice pentru lichide"
I.Domeniu de aplicare
1
1
Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice si modalitatile de atestare a legalitatii, pe care trebuie sa le indeplineasca
pH-metrele, pX-metrele, redoxmetrele si
oxigenometrele
care sunt supuse controlului metrologic legal;
1 . 2 Pentru a putea fi introduse pe piata , puse în fonctiune
sau
utilizate în masurarile de interes public ,
pH-metrele
,
pX-metrcle,
redoxmetrele
si oxigenometrele trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute în prezenta norma ,
cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05
" Cerinte
metrologice
si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse
controlului
metrologic legal".
2.
Terminologie
2.1
pII-metrete-
mijloace de masurare destinate determinarii pH-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se crccaza intre doi electrozi pH ,
electrodul de masurare si
electrodul
de referinta, cuplati la
un
pH-metru si imcrsati in
solutia
de analizat; pH-ul
unei solutii apoase reprezinta logaritmul
zecimal
cu
semn
schimbat a! activitatii ioni.lor de hidrogen din sofutie .
2,2
pX-metrele
mijloace de masurarc destinate determinarii pX-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care
se
creeaza intre
electrodul ion selectiv si electrodul de referinta, cuplati la un
pX-metru
si imersati in
solutia de
analizat, pX-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu
semn ::.d1imbat
al activitatii ionilor X ( cationi sau anioni) din so!utie.
2.3
Redoxmetrele:
mijloace de masurare a potentialului redox al solutiilor
ce
contin sisteme oxido reducatoare
2.4
Oxigenometrele:
mijloace de masurare destinate determinarii concentratiei de
oxigen
dizolvat din solutii
apoase
3.
Cerinte metrologice si tehnice
3.1
Cerinte metrologice
si
tehnice comune tuturor analizoarelor electrochimice pentru lichide
3
1
I Analizoarele electrochimice pentru lichide
nu
trebuie sa prezinte deficiente
de
aspect sau defoctiuni evidente.
3.2
Cerinte metrologice si tehnice pentru pH-metre
3.2
1
La verificarea prin simulare electrica, erorile de masurare trebuie
sa nu
depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr. l.
Tipuri de pH-metre
- ·
Erori
maxime tolerate
pH
mV
analogice cu valoarea diviziunii de:
0,1 pH
0,2 pH sau mai mare
± 0,1
±
½
diviziune
±6
±
½
diviziune
numerice cu rezolutia de:
0,2pH
±
0,2
±6
0,01
pH
± 0,01
±1
0,001
pH
± 0,001
± 0,1
Tabelul nr.
l:
Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului
si
tensiunii
electromotoare
prin simulare
electrica
3
. 2 . 2 La verificarea ansamblului ( pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon
etalon
de pH), erorile de masurare
trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr . 2.
Tabelul nr.2: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH
.
Tipuri de pH-metre
Erori maxime tolerate,
2H
analogice
±0,4
numerice cu rezolutia de:
0,2pH
± 0,4
.
0,01 si/sau 0,901
pH
± 0,03
3_2 3 Panta electrozilor
pH
(
raportul mV/pI-I) trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pH;
3.2
A
Potentialul de asimetrie al electrodului de masurare trebuie sa nu aiba valori mai mari de 40 mV;
3.2.5 Repetabilitatea indicatiilor pH-metrului trebuie sa nu depaseasca ½ din eroarea maxima tolerata la masurarea pH-ului prin simulare electrica .
3.3
Cerinte metrologice si tehnice pentru pX-metrc
3 3. I
La verificarea prin simulare electrica, pX-mctrele cu scara gradata m mV trebuie sa nu dcpaseasca erorile maxime tolerate cuprinse in tabelul nr 3
,
-
..
--- -
Tipuri de pX-metre
- ---- -----
Erori maxime
tolerate
mV
analogice cu valoarea diviziuniide: 0,1 pX
0,2 pX sau mai mare
±6
± ½ diviziune
numerice cu rezolutia de:
-
0,2pX
±6
0,01 pX
J.:
l
0,001 pX
± 0,1
r---·· T - a - b -· e - lul nr.3
E rori maxime tolerate la masurarea tensiunii electromotoare prin simulare electrica
I
I
3.3.2
La verificarea ansamblului ( pX-metru cu electrozi pX si solutii pX ), pX-metrele trebuie sa nu dcpascasca erorile tolerate cuprinse in tabelul nr.4
Tabelul nr.4 Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul µX-metru cu electrozi pX si solutii
pX
Tipuri de pX-metre
-·
Erori maxime tolerate, pX
analogice
--
±0,4
numerice cu rezolutia de:
0,2 pX
± 0,4
0,01 si/sau 0,001 pX
± 0,03
3.3.3
Panta electrozilor de pX trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pX pentru ionii monovalenti si de 26,20 mV/pX pentru ionii bivalenti;
3.3.4
Repetabilitatea indicatiilor pX-metrului trebuie sa nu depascasca ½ din eroarea maxima tolerata
la masurarea pX-ului la verificarea prin simulare electrica .
3.4.
Ccrinte metrologice si tehnice pentru redoxmetre
3.4
_ l La redoxmetrcle cu scara cu subintervale, punctul zero electric nu trebuie sa se modifice odata cu schimbarea subintervalului;
3.4.2 Elementele de reglaj trebuie sa functioneze corect iar stabilitatea indicatiei la valoarea zero
trebuie sa se mentina constanta timp de 60 minute cu o abatere de max.1/2 din eroarea maxima tolerata prevazuta de documentatia tehnica a aparatului,
3 4.3 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor analogice ,
erorile de masurare, pentru oricare reper sau indicatic din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentîonate în tabelul nr.5:
Tabelul nr.5: Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica
Valoarea div, mV
1
-
2
5
10
20
> 20
Eroarea maxima tolerate, mV
±0,6
·-
±1 , 2
±3
±6
± 10
±1/2 val.div
··---- --
--
-
3.4.4 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor digitale, erorile de masurare pentru oricare ind i catie din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentionate
în documentatia tehnica a aparatului;
3 4 . 5 La verificarea electrozilor de masurare ,
eroarea maxima tolerata este de± 5 mV fata de valoarea potentialului cunoscut a l
s o lutici redox;
3.4 . 6 La verificarea de ansamblu a redoxmetrelor ( flparat cu electrozi) ,
erorile maxime tolerate sunt cele prevazute
în documentatia tehnica a aparatului.Jn
lipsa
unei
documentatii
tehnice, la rcdoxmetrele cu scara analogica erorile maxime tolerate sunt unnatoarele:
±
5 mV la aparatele cu valoarea di v iziunii de 1, 2 si S mV ,
±
10 mV la aparatele cu valoarea diviziunii de 10 mV,
±1/2 div.la aparatele cu valoarea diviziunii mai mare de 10 mV;
3.4 7 Repetabilitatea trebuie sa fie
½
din eroarea maxima tolerata de la pct . 3.4 6
3.5.
Cerinte metrologice si tehnice pentru oxigenomctre
3.5.1
Eroarea maxima tolerata a analizorului pentru determinarea concent1 ' atiei de oxigen dizolvat din solutii apoase este
±
0 , 4 mg!L ,
3.5.2
Repetabilitatea indicatii]or trebuie sa nu depasea s ca 0 , 2 mg/L ;
3.5.3
Eroarea semnalului unificat de iesirc ( pentru aparatele industriale), exprimata in unitati de concentratie trebuie sa nu fie mai mare de ±0,6 mg/L;
4.
Atestarea legalitatii
4.1.
Atestarea legalitatiî pH-metrelor; pX-metrelor ,
redoxmetrelor si oxig e nometrelor se realizeaza numai <lupa demonstrarea conformitatii acestora cu cerintele metrologice si tehnice aplicabile ,
preva z ute in tabelele 6. 9
4.2.
Atestarea legalitatii se realizcaza prin aplicarea marcajelor metrologice
s i eliberarea unor documente specifice ( certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologica)
Tabelul nr 6 :
Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pH-metrelor
Nr. crt
Cerinta metrologica sau tehnica
Punctul din norma de metrologie legala
Modalitati de control
Aprobare de model
Verificare
initiala
periodica
1
Adecvare
2.7 /NML 001-05
X
-
-
2
Durabilitate
2.5
I
NML 001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii
informatiei
2 . 8 /NML 001-05
X
-
-
4
Informatii furnizate de mijlocul de masurare si înformatii insotitoare
2.9 /NN.l.L 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului masurarii
2 . 10/NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluarii conforrnitatii
2 . 12/NM ..
L 001-05
X
-
-
7
Controlul aspectului pH-metrului
3 . 1 . 1 / NML 080-05
X
X
X
8
Erori maxime tolerate la masurarea
3.2 . 1 / NML 080-05
X
X
X
pH-ului si tensiunii electromotoare prin simulare electrica
9
Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu
electrozi pH si solutii tampon etalon dcpH
3.2.2 / NML
080-05
X
X
X
IO
Panta electrozilor pH
3.2 3
I
NMI, 080-05
X
X
X
11
Potentialul de asimetrie al
3.2.4
I
NML
080-05
X
X
X
•--···-
12
electrodului de masurare
-• -
3 2
5
I
NivfL
- ·--"
080-05
X
X
X
-
Repetabilitatea indicatiilor pH- metrului
Tabelul nr 7: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile
pX-metrelor
]
Adecvare
2 7 /NML
001-05
X
-
-
2
Durabilitate
-
2.5 /N1'1L
001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii
2.8 / N1\1L
001-05
X
-
-
informatici
-
4
Informatii
fun1-izatede
mijlocul de
29/NML 001-05
X
-
masurare si informatii insotitoare
5
Indicarea rezultatului masurarii
2.10
I
NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluarii conformitatii
2.12 /NJVIL
001-05
X
-
-
-·
7
-
8
C_?i:itrol J aspec:tului p -metr:ului
Erori maxime tolerate la masurarea
tensiunii electromotoare prin simulare electrica
3. L 1 / NML 080-05
3.3.1
I
NML 080-05
X X
-·-·-
X
L,....
. ----
X
X
X
9
Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul pX-metru cu
electrozi :QX si solutii
:rX. ----
Panta electrozilor pX
3.3.2
I
NTVIL
080-05
X
X
X
--
10
3 3 3
I
NML
080-05
X
--
X
X
11
Repetabilitatea indicatiilor pX-
metrului
3.3.4
I
NML
080-05
X
X
X
., -
Tabelul nr.8: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile redoxmetrelor
1
Adecvare
2.7 /NML
001-05
X
-
-
2
Durabilitate
2 5
/N]v[L
001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor
neautorizate si a degradarii informatiei
2.8/NML
001-05
X
-
-
4
Informatii furnizate de mijlocul de masurare si informatii insotitoare
2.9 /J\TML
001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului masurarii
2.10
/Nl\lIL
001-05
X
-·
-
-
--- -
6
Posibilitatea evaluarii conformîtatii
2.12 /NML
001-05
X
-
-
7
Controlul aspectului redoxmetrului
3.1
11
NML 080-05
X
X
X
8
Stabilitatea punctului de zero la schimbarea subintervalului
3.4.1 / NML 080-05
X
X
X
9
Stabilitatea punctului de zero in timp
3.4.2
I
NML 080-05
--····
X
X
X
10
Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica
3.4.3 / NML 080-05
X
X
X
11
Erorile maxime tolerate pentru
3.4.4
I
NML 080-05
X
X
4
redoxmetrele digitale la verificarea prin simulare electrica
12
I---
• -- ·· ·· ·
13
Verificarea electrozilor de masurare
3.4 5
I
NN1L
080-05
X
X
X
Verificarea de ansamblu a red ox metrului
3 4.6 / NML 080-05
X
X
X
14
Repetabilitatea indicatiilor
redo x metmlui
3 4.7
I
NML 080-05
X
X
X
·-
··-
•
--- T · a - be · l · ul nr
9
Cerinte metrologice si tehnice aplicabile
oxi
g
enom
e
tr
e
lor
•·
- -
- ·
. • ,
· · -
-·
•
·
A d ecv a re
2 7 /N11L 001-05
X
-
-
Durabilitate
2 . 8 /NrvIL 001-05
fi
-
·-
Informatii furni z ate d e
mijlocul de
2 9
/ NML 001-05
masurare si informatii in s otitoarc
_ ,.
Po - s -
ibilitatea evaluari i conformitatii Contro l ul asp e ctu1ui
oxi g enometrului
Indicarea
rezu ltatului ma sura rii
Eroarea sem .. nalului unificat
X
X
X
10
X
X
- -
-
3 . 5. 3
I
NML 080-05
3 5 . 2 / NML 080-05
Repetabilitatea indicatiilor
o:x.igenometrului
9
..
X
X
X
--- --- --
-
X
3.5.1 / NML 080-05
Eroarea m a xima t o lerata a
oxig e nometmlui
8
X
X
X
3 1.1
/
N.ML 080-05
7
-
-
X
2 . 12
/ NTvIL 001-05
6
-
-
X
2 . lO /NML 001-05
X
5
-- ·
4
- - - - -
-
-
-
--- - --
-
X
- -
informatici
Protectie impotrîva interventiilor neautorizate
s i a degradarii
-
-
X
001-05
---·
2 . 5
I
l\ ifL
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Procedura P 49-98 îConductometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel
cu
norma
prevăzută
la
art.
1,
a
procedurii menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum
urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2)
Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 298.
*) Ordinul nr. 298/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 076-05 "Conductometre pentru determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase"
l
Domeniu
de
aplicare
l.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice si tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice conductometrelor utilizate la determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase in domeniul de masurare (20 .200 OOO) µS/cm in scopul asigurarii corectitudinii masurarilor in laboratoarele de analiza a calitatii apelor poluate, laboratoarele de biologie etc. Pentm a putea fi introduse pe piață, puse în funqiune sau utilizate în măsurările de interes public, conductometrele trebuie să îndeplinească atat cerintele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă de metrologie legala cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate remlta din tabelul
2
] .2 Terminologie
In sensul prezentei norme de metrologic legală, termenii specifici sunt definiți după cum urmează:
I 2.1
Conductometre:
aparate pentru masurarea conductivitatii electrolitice alcatuite din modulul electronic si celula de conductivitate electrolitica
Dupa modul lor de utilizare conductometrele se clasifica în conductometre portabile si conductometre stationare (de laborator si de proces )
2
Cerințe metrologice
și
tehnice specifice conductometrelor
2.1
Cerintc metrologice
2.1.1
Erori maxime tolerate
Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator, dar nu pot depasî valorile prevăzute in tabelul l.
Tabelul 1 Erori maxime tolerate
Interval de masurare, µS/cm
Eroarea tolerata, µS/cm
20 .. 200
· - -
200... 2 OOO
+6
+60
2 000. . .20 OOO
+600
-- ------------
20 OOO... 200 OOO
···---
+6000
2.1.2
Repetabilitatea indicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca
½
din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelul 1.
2.1.3
Eroarea de masurare a temperaturii trebuie sa nu depaseasca ±1 °C în domeniul de temperatura pentru care se realizeaza compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de rnasurat.
2.1.4
Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de masurare trebuie sa nu depascasca
t
5% din valoarea maxima a fiecarui interval de masurare specificat in tabelul 1.
Eroarea de masurare a conductometrului trebuie sa se incadreze in erorile specificate la punctele 2.1.3 si 2.1.4 in urmatoarele conditii:
2.1.5
-variatia temperaturii mediului ambiant: (5,0...30,0) °C;
2.1.6
-dupa probele de vibratii si zdruncinari;
2.1.7
-<lupa proba de functionare continua (200 ore pentru aparate stationare si 48 ore pentru aparate portabile)
2.2
Cerinte tehnice
2 2 I Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului.
2.2.2 Partile constituente ale aparatelor trebuie sa nu prezinte urme de lovituri, pete de coroziune, deformari vizibile. Celula de conductivitate trebuie sa nu prezinte fisuri ale corpului celulei sau deteriorari ale suprafetelor electrozilor. Cablul de conectare a celulei de conductivitate electroHt-ica la conductometru trebuie sa nu prezinte deteriorari mecanice sau întreruperi pe circuit.
2.3
Protecția Împotriva intervențiilo1· neautorizate și a degradării informației
2.3.1
Conductometrele
trebuie
să fie prevăzute cu mijloace de protecție/sigilare concepute astfel încât
să
prevină demontarea ,
modificarea sau reglarea, fără distrugerea acestor mijloace de protecție.
2 . 3 .2
In cazul în care accesul la parametrii care influențează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecția trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiții:
-
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;
-
dacă este posibilă memorarea mai multor intervenții și dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ștergerea celei mai vechi dintre interventiite anterioare
2.3 . 3 În, cazul aparatelor cu părți componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiții;
-
accesul, prin deconectarea părților componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil
âacă
nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2 3 3;
-
interpunerea oricărni dispozitiv care poate influența exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice și informatice ,
sau ,
dacă aceasta nu
este
posibil, prin mijloace mecanice.
2.4
Unită ți
de măsură
:
µS
/
cm sau mS/cm
3
Atestarea legalității
3 . I Atestarea legalității unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 2 .
Tabelul 2- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal
INr.
crt .
C--- -·
I
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare
de model
Verificare
metrologică
inițială
periodică
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
2
lnformatii furnizate de mijlocul
de masurare si
informatii
insotitoare
2.9/NML 001-05
X
X
X
3
Indicarea rezultatului masurarii
2 10/NML 001-05
X
4
Posibilitatea evaluarii conformitatii
2.12/NML 001-05
X
5
Erori maxime tolerate
2 1.1/ NML 076-05
X
X
X
·-
6
Repetabilitatea indjcatiilor
2 . 1.2/ NML 076-05
X
X
7
Eroarea de masurare a temperaturii
2 1.3/NML 076-05
X
X
X
8
Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii cu variatia
temperaturii
2.1.4/ NML 076-05
X
X
X
9
Eroarea de masurare in domeniul de temperatura al mediului
ambiant de
(
5 ..
.
30)
0
c
2.1.5/ NML 076-05
X
X
]O
Eroarea de masurare dupa vibratii si zdruncinari
2
1
6/ NML 076-05
X
11
Eroarea de masurare <lupa proba de functionare continua
2.1.7/NivlL 076-05
X
12
Corespondenta cu documentatia
2.2.1/ NML 076-05
X
X
X
13
Integritatea aparatului
2 . 2.2/
NML
076-05
X
X
X
14
Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării
informației
2.8
/N1v1L
001-05
2.3 / NNIL 076-05
X
X
X
3.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerințele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică. Marcajele metrologice pot fi însoțite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică
3 3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate să împiedice intervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat
3.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor
3.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 9-08-96 îUmidimetre pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase“ și NML 8-09-98 îUmidimetre pentru lemn“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare
de
model
acordată
în
baza
acestor
acte normative, după cum
urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 299.
*) Ordinul nr. 299/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE 1"1ETROLOG1E LEGALĂ NML 079-05 ăUmidimetre"
1
Domeniu de aplicare
1
1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să Ie îndeplinească mijloacele de măsurare utilizate pentru măsurarea umidității eșantioanelor de grăunțe de cereale și semințe oleaginoase de diferite specii ,
de lemn de diferite specii și dimensiuni și de tutun de diferite soiuri ,
denumite în continuare
ă umidimetre".
1.2
Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, umidimetrele trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Api icabilitatea cerințelor rezultă din tabelele nr .
I, 2 și 3 .
1.3
Prevederile prezentei norme de metrologie legală se aplică numai umidimetrelor cu care se efectuează măsurări asupra unor eșantioane statice de grăunțe și semințe ,
de lemn și de tutun.
2
Cerințe metrologice și tehnice
2.1
Cerințe comune tuturor umidimetrelor
2.1
1 Construcția umidimetrelor trebuie să fie robustă și să nu prezinte deteriorări mecanice care să influent > eze buna funct ,
ionare.
2.1.2
Comutatoarele, tastele, potențiometrele, elementele dispozitivelor indicatoare trebuie să fie în
bună stare de funcționare, conform documentației tehnice .
2.1.3
Traductorul de măsurare trebuie să nu prezinte deformări sau deteriorări și trebuie să fie prevăzut
cu
indicații clare privind conexiunile necesare (în cazul când acesta este separat de umidîmetru).
2.1.4
Forma și dimensiunile de gabarit ale umidimetrelor trebuie să fie conform documentației tehnice
2
1 5 Masa umidimetrelor trebuie să fie conform documentației tehnice. 2 1.6 Dispozitivul indicator trebuie să satisfacă următoarele condiții:
2.1
6 . 1 Diviziunea (digitul) trebuie să fie egală cu una din următoarele valori: O, l %; 0,2 %; 0,5 %, astfel încât, oricare ar fi valoarea umidității indicată direct sau indirect de umidimetre, acest număr să rămână
.s
1/2 din eroarea max1mă tolerată
2.1.6.2
Umidimetrele al căror principiu de măsurare nu este acela al uscării prin încălzire, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită determinarea unei valori de calibrare .
2.1.6.3
Dacă reglajul de zero există, acesta trebuie să se poată efectua continuu .
2.1.6.4
În cazul dispozitivelor indicatoare analogice, lungimea diviziunii scării gradate trebuie să fie cel puțin egală cu 1,25 mm, atât pentru scările gradate în procente, (%), cât și pentru scările convenționale Reperele scării gradate trebuie să fie de grosime egală Acul indicator trebuie să fie vizibil clar, grosimea lui să fie cel mult egală cu 1/4 din lungimea diviziunii, iar extremitatea sa trebuie să acopere cel puțin a treia parte din lungimea celor mai scurte repere .
Valoarea de calibrare și, eventual, zero-ul trebuie să poată fi citite cu o eroare egală cu cel mult 1/2 din lungimea diviziunii .
2.1.6.4.1
Indicare directă a umidității
Scara gradată trebuie să fie cifrată la fiecare valoare întreagă a umidității, exprimată în procente, (%) .
Atunci când acul indicator se deplasează, indicația zero trebuie să fie marcată clar printr-un reper, iar deplasarea acului indicator pentru reglajul de zero trebuie să se facă într-un domeniu total mai mare de 2 % din lungimea scării.
2.1.6.4.2
Indicare indirectă a umidității
Valoarea diviziunii scărîi convenționale - valoare convertită în unitate de umiditate
-
trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea diviziunii definite la pct. 2.1.6.1. Toate numerele de pe scara convențională trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.
2.1.6.5
Dispozitive indicatoare numerice
Pentru un dispozitiv cu indicare discontinuă ,
cu cifre aliniate, acestea trebuie să aibă o inălțime de cel puțin 1O mm. În cazul unei scări convenționale, toate numerele care apar pe dispozitivul indicator numeric trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.
2
1.7 Umidimetrelc constituite dintr-un dispozitiv de uscare și un dispozitiv de cântărire trebuie
să
corespundă următoarelor cerințe.
2.1
7 1
Masa eșantionului destinată măsurării umidității trebuie să fie de cel puțin
5 g.
2 . l 7 . 2 Exactitatea balanței și a greutăților trebuie să fie în concordanță cu clasa de exactitate
stabilită
de producător.
2 . 1 7.3 Cupele de uscare și talerele balanței trebuie să fie din material inoxidabil și să nu absoarbă umiditatea.
2 1.7.4 Atunci când procedeul de măsurare nu este automat, sfârșitul uscării trebuie să fie
semnalizat de către un dispozitiv optic sau sonor.
2. l.8 Pe carcasa umidimetrelor sau pe o etichetă aplicată pe aceasta trebuie să fie inscripționate următoarele:
-
denumirea
sau
marca firmei producătoare;
-
denumirea aparatului ;
-
marcajul aprobării de model;
-
anul de fabricație,
-
sena ,
-
tensiunea electrică de alimentare.
2.1.9
Cutia care conține părțile mecanice, electrice și electronice ale umidimetrelor trebuie să fie construită astfel încât să poată fi sigilată sau marcată pentru protecție. Totuși, ea trebuie să permită, dacă este necesar, încărcarea bateriei de alimentare electrică sau schimbarea ei, fără distrugerea sau modificarea sigiliilor.
2.2
Cerințe specifice umidimctl'clor pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase
Umidimetrele, fie de categorie A, fie de categorie B (conform pct. 2.2 . 6 si 2 . 2.7) ,
aparțin uneia din clasele de exactitate, clasa I sau clasa II, pentru care valorile erorilor maxime tolerate sunt specificate mai jos.
2.2.1
Erori maxime tolerate
Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicațiilor umidității sunt·
2 2.1.1 Pentru umidimetrele de clasă I
± 0,3 % pentru grăunțe de cereale, altele decât porumbul, orezul și sorgul și semințe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este
1O % si 3 % din valoarea umidității pentru aceleași grăun e de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
>
10%;
± 0,4 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este
1O % și 4 % din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe
oleaginoase
în cazul în care umiditatea acestora este
>
1O %.
2.2 . l.2 Pentru umidimetrele de clasă U
± 0,4 % pentru grăunțe de cereale, altele decât porumbul, orezul și sorgul și semințe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este :::; 1O % și 4 % din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
> 10%;
± 0,5 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este::; 10 % și 5
%
din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
>
1O %.
2.2.2
Erori maxime tolerate datorate variației temperaturii mediului ambiant între 5
°c
și 40 °C și
variației tensiunii electrice de alimentare între 187 V și 242 V
Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicațiilor umidității, admise în condițiile de mai sus ale variației temperaturii ambiante și a tensiunii electrice de alimentare, sunt egale cu suma dintre erorile maxime tolerate menționate la pct. 2 . 2.l și 0,2 % .
2.2.3
Indicare directă sau indirectă a umidității
2 2.3.1 Umidimetre cu indicare directă a umidității
Atunci când umidimetrele indică direct umiditatea fără să fie necesar a se utiliza tabele de conversie pentm diferite specii și atunci când ele sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite selectarea speciei de grăunțe sau de semințe asupra căreia se efectuează măsurarea, acesta trebuie să
fie
construit astfel încât manevrarea sa să fie perfect vizibilă de către părțile prezente la măsurări și ca el să poată face să apară în mod clar denumirea speciei selectate
2.2.3.2 Umidimetre cu indicare indirectă a umidității
Atunci când umidimetrele nu indică direct umiditatea, ele trebuie să fie însoțite de tabel(e) de conversie necesar(e) pentru determinarea umidității fiecărei specii de grăunțe sau semințe supuse măsurării .
2.2.4
Cerințe generale referitoare la tabele de conversie și tabele de corecție
2.2.4.1
Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de conversie sau de corecție, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe
-
aceste tabele
constituie
anexe obligatorii ale aparatului ș i
trebuie să fie supuse operației de încercare/verificare împreună cu umidimetrul
La verificarea periodică a umidimetrelor de acest tip se va specifica în buletinul de verificare:,,... conform tabelelor anexate",
-
producătorul trebuie să inscripționeze pe o parte vizibilă a umidimetrului, în apropierea dispozitivului indicator, o mențiune scrisă care să indice necesitatea utilizării acestor tabele;
-
dacă aceste tabele nu sunt legate solidar de umidimetru de către producător; ele
trebuie să aibă inscripțiile generale deja aplicate pe aparat ;
-
umidimetrul trebuie să fie însoțit de un manual de utilizare suficient de clar și
detaliat
2.2.4.2
Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de corecție fără oricare tabel de conversie, scara sa de indicație trebuie să fie gradată în procente, (%).
2.2.5
Indicația rezultatului măsurării nu trebuie să fie niciodată ambiguă .
2.2.6
Umidimetre de categorie A
În plus față de cerințele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie A se supun următoarelor cerințe
2.2.6.1
Umidimetrele de categorie A trebuie să fie în întregime automate ;
ele trebuie să se prezinte sub forma unui singur și unic aparat și toate părțile să servească la transformarea unui eșantion (măcinare, încălzire etc.) sau la măsurarea parametrilor fizici sau chimici care intervin în calculul rezultatului final al umidității (dispozitiv de cântărire, sonda de temperatură etc.) trebuind să fie integrate în acelasi aparat. Dacă se folosesc dispozitive de triere și de curățire, ele pot fi separate de umidimetru.
2.2.6.2
Ele trebuie să conțină un dispozitiv de imprimare a rezultatelor măsurării ;
acest dispozitiv trebuie să fie integrat în umidimetru sau situat în imediata apropiere a acestuia. Rezultatele măsurării trebuie să fie imprimate în cifre aliniate și rotunjite la valoarea diviziunii cea mai apropiată. Tipărirea trebuie să repete indicația dacă aceasta este numerică .
Indicarea grăunțelor sau semințelor trebuie să fie specificată pe tichetul de tipărire ,
dacă umidimetrul conține un dispozitiv de selectare a speciilor.
2.2.6.3
Sunt obligatorii diferite dispozitive de protecție
a)
Protecție a tipăririi
Atunci când indicatorul este analogic, tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibHă înainte de sfârșitul măsurării .
Atunci când indicatorul este numeric, indicarea și tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibile înainte de sfârșitul măsurării.
b)
Umidimetrul trebuie să fie conceput astfel încât să fie necesar să se efectueze operația de golire completă a cavității de măsurare pentru a fi posibilă o nouă măsurare.
2.2.7
Umidimetre de categorie B
În plus față de cerințele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie B se supun următoarelor cerințe.
Ele pot
fi
automate, semiautomate sau manuale șî sunt prevăzute cu mai multe dispozitive separate care necesită manevrări.
2.2.7.1
Atunci când
principiul de măsurare al umidimetrului
impune turnarea în cavitatea de măsurare a unui eșantion de grăunțe sau de semințe de masă fixă, dispozitivul de cântărire utilizat trebuie să fie robust și trebuie să permită determinarea masei eșantionului cu exactitatea stabilită de producător.
2.2.7.2
Atunci când principiul de măsurare al umidimetrnlui impune luarea temperaturii eșantionului de măsurare, acest dispozitiv de măsurare a temperaturii trebuie să fie robust și solidar c:u ansamblui părții de măsurare. Exactitatea de determinare a temperaturii se stabilește de către producător.
2 2.7.3 Atunci când umidimetrul este prevăzut cu un dispozitiv de reglaj al
zero-ului,
acesta poate fi accesibil pentrn utilizator, dar el trebuie să fie conceput astfel încât manevrarea sa să fie ușor de remarcat de către părțile prezente la măsurări
2.2.8
Inscripții
O placă indicatoare fixă trebuie să indice:
-
categoria :în care este clasat modelul;
-
dasa de exactitate a aparatului,
-
speciile de grăunțe și semințe pentru care este utilizat umidimetrul și, pentru fiecare dintre ele, domeniul de măsurare atunci când acesta nu apare în mod distinct pe dispozitivul indicator. Atunci când aceste indicații sunt prea numeroase pentrn a fi inscripționate în mod clar pe placa indicatoare este suficjentă mențiunea următoare: ,,speciile și domeniile de măsurare pentru care acest umidimctrn este utilizat sunt indicate în documentația tehnică";
-
domeniul de temperatură pentru care este construit umidimetrul
2.3
Cerințe specifice umidimetrelor pentru lemn
2
3 . l Domeniul de măsurare a umidității trebuie să fie cuprins cel puțin în intervalul
(4,0 . .. 100,0) %.
2.3.2
Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este de± 2,0 %.
2.3.3
Repetabilitatea indicațiilor trebuie să fie de 1/2 din eroarea maximă tolerată de
1a
pct 2.3 2
2.3.4
În intervalul de temperatură (5.. .40) °C, umidimetrele trebuie să se încadreze în eroarea maximă tolerată de la pct. 2 3 .2.
2.3.5
Stabilitatea indicației umidimetrelor în intervalul de timp de 1 min trebuie să fie_<::; ldiv/digit
2.4
Cerințe specifice umidimetrelor pentru tutun
2.4.1
Domeniul de măsurare a umidității trebuie să fie conform documentației tehnice.
2.4.2
Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută ,
este conform documentației tehnice.
2.4.3
Repetabilitatea indicațiilor trebuie să fie 1/2 din eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.
2.4.4
Eroarea datorată variației temperaturii mediului ambiant, la funcționarea umidimetrelor în condiții nominale, trebuie să nu depasească eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.
3
Atestarea legalității
3.1
Atestarea legalității umidimetrelor se realizează numai după demonstrarea conformității acestora cu cerințele metrologice și tehnice menționate în tabelele nr 1, 2 sau 3, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv în utilizare .
3.2
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și prin eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrncțiuni1or de metrologie legală.
2
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
3
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării
informatiei
2 . 8/NML 001-05
X
-
-
4
Informații pe car e
trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și
informații însoțitoare
2 9/NML 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2 l 0/NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea ev a luării conforrnitătii
2 . 12/NML 001-05
X
-
-
7
Controlul construcției
2.1 . 1 / NML 079-05
X
X
X
8
Controlul comutatoarelor, tastelor, potențiometrelor, elementelor
dispozitivelor indicatoare
2.1.2 / NML 079-05
X
X
X
_ 9
_ Controlul traduct o rului de măsurare
2 . 1 3/NML 079-05
- X
X
X
10
Forma si dimensiunile de gabarit
2 . 1.4/NML 079-05
X
-
-
11
Masa
.
.
2 . 1.5/NML 079 - 05
X
-
-
12
Dispozitivul indicato r
2.1.6/NML 079 - 05
X
X
X
13
Umidimetre constituite dintr-un dispozitiv de uscare și un dispozitiv
de cântărire
2.1.7/NML 079-05
X
X
X
14
Inscripții generale
2.1.8/NML 079-05
X
-
X
X
15
Sigilii
2.1 . 9/NJ\1L 079-05
X
X
X
16
Domeniul de măsurare
2 . 3 . 1/NML 079-05
X
X
X
17
Eroarea maximă tolerată
2 . 3 . 2 / NML 07 9 -05
X
X
X
18
Repetabilitatea indicațiilor
2.3 . 3/NML 079-05
X
X
X
19
Eroarea maximă tolerată datorată
v ariației temperaturii mediului
ambiant
,,.
2.3.4/NML 079-05
X
-
-
20
Stabilitatea indicatiei
2 . 3 . 5/NivlL 079-05
X
X
X
,
Tabelul nr. 3 Cerințe metrologice și tehnice aplicabile urnidimetrelor pentru tutun
Nr. crt .
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din nonna de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
inițială
periodică
1
Durabilitate
2 . 5/NivlL 001-05
X
-
-
2
Adecvare
2 . 7/N1v1L001-05
X
-
-
3
Protecție împotriva intervențiilor
neautorizate și a degradării informației
2 . 8/N1v1L001-05
X
-
-
4
Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și
informații însoțitoare
2 . 9/NML 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10 / NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluării conformității
2 . 12/NML
001-05
X
-
-
7
Controlul construcției
2.1.1/N1v1L 079-05
X
X
X
8
Controlul comutatoarelor, tastelor,
potențiometrelor, elementelor dispozitivelor indicatoare
2.1 . 2/NML 079-05
X
X
X
9
Controlul traductorului de măsurare
2.1 . 3/NML 079-05
X
X
X
10
Forma și dimensiunile de gabarit
2.1 . 4 / NML 079-05
X
-
-
11
Masa
2.1.5/NML 079-05
X
-
-
12
Dispozitivul indicator
2 1.6/NML 079-05
X
X
X
13
Umidimetre constituite dintr-un
dispozitiv de uscare și un dispozitiv de cântărire
2 1 . 7/N.ML 079-05
X
X
X
14
Inscrip_ții generale
2.1.8/NML 079-05
X
X
X
15
Sigilii
2. 1
. 9/NML
079-05
X
X
X
16
Domeniul de măsurare
2 4
l/N.\v1L
079-05
X
X
X
17
Eroarea maximă tolerată
2
4
2/NML 0 - 79-05
X
X
X
18
Repetabilitatea indicațiilor
2.4 .
3fNj\1L
079-05
X
X
X
19
Eroarea
maximă tolerată datorată variației temperaturii mediului ambiant
2.4.4/NN1L
079-05
X
-
-
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Prezenta
normă
înlocuiește
normele
de metrologie
legală
NML
4-02-97
îTermometre
electrice medicale
cu
dispozitiv
de
maxim“,
NML
4-03-97 îTermometre electrice medicale cu măsurare continuă“ și NML 7-03-97 îTermometre medicale maximale din sticlă cu mercur“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la
art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model
acordată
în
baza
acestor
acte
normative,
pe
o perioadă
de
10
ani
de
la
data
intrării
în
vigoare
a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 300.
*) Ordinul nr. 300/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 064-05 "Termometre medicale"
l.
Domeniul de aplicare
l . l Prezenta norma de metrologie lega1ă stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească ,
după introducerea pe piață și punerea în funcțiune ,
termometrele electronice medicale utilizate Ia măsurarea temperaturii corpului uman .
1 . 2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, termometrele medicale prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă. Termometrele electronice medicale sunt mijloace de măsurare a temperaturii ,
cu dispozitiv de maxim sau
cu
măsurare continuă, care se prezintă ca un ansamblu de măsurare alcătuit dintr-un traductor de temperatură și un aparat indicator .
În funcție de modul de conectare la aparatul indicator traductorul de temperatură poate fi interschimbabil sau neinterschimbabil. La rândul său, traductorul
interschimbabil poate fi reutilizabil, destinat unei singure utilizări (de unică folosință), sau cu destinație specială. Din punct de vedere al soluției constructive ,
traductoarele folosite pentru termometrele electronice medicale
pot
fi: termorezistențe, tennocupluri, termistoare ,
dispozitive semiconductoare (diode ,
tranzistoare, circuite integrate, etc . ), detectoare de radiație termică.
Traductorul de temperatură poate fi integrat în aparatul indicator sau poate fi un subansamblu de sine stătător.
Aparatul indicator este alcătuit din urmatoarele blocuri fimcționale:
-
blocul de prelucrare analogică a semnalului furnizat de traductorul de temperatură; convertor analog-digital;
-
bloc de alimentare ,
bloc de afisare
Termometrele electronice medicale pot fi alimentate fie de la rețea, fie de la baterii sau de la alte surse auxiliare de alimentare .
, .
i.3 Prezentă normă nu este aplicabilă termometrelor
medicale din sticlă cu lichid, cât și dispozitivelor
și
instalațiilor
de
măsurare
care
determină
distribuția
bidimensională sau tridimensională a temperaturii corpului uman (de exemplu instalații care folosesc o matrice bidimensională de senzori, în general termistoare, sau sisteme de achiziție a imaginilor termice).
2.
Cerințe metrologice si tehnice
2.1
U nitatea de măsura trebuie să fie gradul Celsius ,
0
C.
2 2 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puțin de la 35,5
° C la 42 °C.
2.3
Rezoluția și erorile de măsurare ale termometrelor electronice medicale ,
în
condiții de referință :
temperatura mediului ambiant (23 ± 5) °C, umiditatea relativă (50 ± 20) %, pentru domeniul
(35,5 ... 42) °C trebuie să
nu
depășească valorile din tabelul
I.
Tabelul 1 -Rezolutia și erori maxime tolerate ( ° C)
Clasă de exactitate
Rezoluție
Erori maxime tolerate pentru
Ansamblu
Aparat indicator
Traductorul de temperatură
1
0,01
±0,15
± 0,05
± 0,IO
2
O,1
±0,20
±0 , 10
± 0,10
2.4
Pentru valori ale temperaturii situate în afara domeniului (35,5 .. .
42 , 0)
° C erorile maxime tolerate sunt duble față de cele prezentate în tabelul 1 .
2.5
Termometrele electronice medicale trebuie să nu prezinte defecte care să afecteze rezultatul măsurării.
2.6
Termometrele electronice medicale trebuie să fie înso . tite de o documentat , ie de utilizare
(prospect, carte tehnică, etc . ) care să conțină cel puțin următoarele informații
-
o listă a componentelor termometrului și o schemă bloc a circuitului din care să reiasă clar principiul de măsurare
-
domeniul de măsurare al termometrului, luând în considerare atât domeniul de măsurare al
traductoarelor interschimbabile, cât și pe cel al aparatului indicator;
-
timpul minim de atingere a echilibrului termic;
-
proceduri de lucru, de instalare, tensiunea de alimentare
-
o identificare a componentelor și a părților interschimbabile corespunzătoare, cum ar fi traductoarele și ,
dacă este cazul, cablurile de conectare și bateriile;
-
instmcțiuni și precauții pentru dezinfectarea și curățirea traductoarelor de temperatură,
-
precauții privind protecția operatorilor ;
-
informații privind mediul de utilizare, depozitare și transport al termometrului
3.
Atestarea legalității
3
. 1 Pot fi supuse verificării metrologice periodice sau după reparare numai termometrele care au fost introduse pc piață și puse în funcțiune confonn prevederilor legale.
3 . 2 Termometrele electronice medicale care îndeplinesc toate c rințele metrologice și tehnice din prezenta normă sunt admise la verificarea metrologică periodică .
In acest caz, atestarea legalității se realizează prin emiterea buletinului de verificare cu decizia ăADMIS "
si marcajul verificării metrologi
ce
.
3.3
Termometrele electronice medicale care nu îndeplinesc una sau mai multe cerințe metrologice și tehnice din prezenta normă sunt respinse la verificare și sunt declarate nelegale ,
utilizarea lor fiind interzisă. În acest caz nu se marchează cu marca metrologică de verificare si se emite buletin de verificare cu decizia ăRESPINS".
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie
NTM
2-191-94
îVerificarea
metrologică
și exploatarea aparatelor de măsurat viteza de circulație a autovehiculelor — cinemometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art.
3.
—
Activitățile
de
evaluare
a
mijloacelor
de măsurare
în
scopul
acordării
aprobărilor
de
model/
completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 301.
*) Ordinul nr. 301/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANT:'.XĂ
NORMA DE METROLOGIB
LEGALĂ
NML 021- 05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometi·e)"
l
Domeniu de a11licare
1.1
Prezenta normă de .rnetrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate de poliția rnticră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pc drnmurile publice
Prezenta nofmă de metrologie legală se referă atât la cincmometrele care funcționează numai în regim staționar, cât și la cinemometrele care foncționează atât în regim staționar ,
cât și in regim de deplasare a autovehiculuh1i . pe care sunt instalate (auto v ehicul de patrnlare)
1.2
Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele pre v ăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 l -05 "Cerințe
metrologice
și tehnice comune rnijloacelor
de măsurare supuse controlului metrologic legcu"
Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul I
1.3
Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară și afișează viteza de deplasare a autove hiculelor aflate în mișcare
î n traficul rutier, din exteriorul acestora și independent de caracteristicile autovehiculelor a căror viteză este măsurată
Principalele blocuri funcționale ale unui cinemometru sunt
-
blocul de măsurare, care arc ca element principal un traductor specializat care convertește viteza de deplasare într-un semnal electric
-
blocul de prelucrare și afișare, care realizeazft coiwersîa semnalului electric în unități de viteză și afișează valoarea acesteia direct în
km/h.
-
blocul înregistrator ,
care poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, dintr-un sistem videoînregistrator, etc și are rolul de a înregistra imaginea autovehiculului care a depășit o
v aloare prestabilită a vitezei .
l.4
După destinația uti1izării lor ,
cinernometrele se p o t cla s ifica în
a)
cinemometre destinate aAi. utilizate num a i în regim staționar, care pot fi instalate atât pe autovehicule, cât și în exteriorul acestora, pe teren În cazul montării lor pc un autovehicul, aceste tipuri
de cinemometre
pot
fi utilizate
pentru
măsurări
numai
când
autovehiculul
respectiv staționează și este poziționat corect față de direcția de deplasare in trafic a celorlalte autovehicule.
b)
cincmometre destinate a fi utilizate atât în regim staționar, cât și în regim de deplasase a autovehiculului pc care sunt instalate .
În acest caz ,
cinemometrul trebuie să
fie
prevăzut cu un dis pozitiv specializat ,
care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat
2
Termîriologîc
2.1
unghi de incidență:
unghiul format de direcția de propagare a undei electromagnetice incidente (la cinernometrele radar) și direcția de deplasare a autovehiculului a cărni viteză este măsurată,
2.2
simulare în. condiții de laborator:
simulare a măsurării vitezei de către cinemomctru, prin aplicarea
unor semnale
electrice
cu frecvența
corcspm1zătoare frecvenței
Doppler
(în cazul cinemometrelor radar), sau prin simularea mecanică ,
sau de altă natură ,
a deplasării autovehiculului,
2.3
discriminator de direcție:
circuit capabil să facă diferențierea intre autovehiculele care se depla s ează în sensul apropierii de cinemomctru și cele care se deplasează în
s ensul depă1tării față de a c esta,
2.4
dispozitiv de vizare:
dispozitiv auxiliar al cinemometrului ,
care permite operatorului să
stabilească unghiul de incidență necesar, înainte de a începe efectuarea măsurărilor de viteză;
2.5
lobii antenei de emisie
-
recepție:
fascicule de radiație electromagnetică emise de antenă, sub forma unor unghiuri solide
.
Sunt distincte trei feluri de lobi (la cinemometrele radar)
a)
lobul principal
-
fascicul de radiație emis de partea frontală a antenei (față), pe o direcție perpendiculară pe aceasta, sau sub un unghi stabil, specificat Are puterea de emisie cea mai mare
și
este singurul utilizat la efectuarea măsurărilor de viteză.
b)
lobii secundari fațli
-
fascicule de radiație emise tot de partea frontală a antenei, situați la dreapta și la stânga lobului principal
Axele geometrice ale celor doi Jobi secundari față sunt situate de o parte și de alta a axei geometrice a lobului principal (în plan orizontal).
c)
lobul secundar t,JJate
-
fascicul de radiație emis de partea dorsală a antenei, având axa geometrică în prelungirea axei lobului principal
2.6
unghi de deschidere a lobului:
unghiul plan (în plan orizontal) delimitat de două semidrepte situate de o parte și de alta a axei geometrice a lobului
2.7
reciclarea măsurării:
reluare a măsurării efectuată asupra aceluiași măsurand (viteza), realizată de către cinemomctru în mod automat după un timp prestabilit, sau manual prin intervenția operatorului
3
Cerințe metro1ogice și tehnice
3.1
Cerințe mctro1ogice
3.l.l
Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei.
a)
pentrn măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea maximă tolerată este de
±
1
km/h
pentru viteze până la 100
km/h,
±
I % din valoarea convențional adevărată, pentrn viteze egale sau mai mari decât 100
k1111h;
În cazul cinemometrelor care funcționează și în condiții de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile maxime tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate și pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului
b)
pentru măsurarea vitezei, în condiții normale ele trafic, pentru cinemometrclc care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de
±
3
km/h
pentrn viteze până la 100
k1i1/h,
±
3 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100
km/h,
c)
pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
-
în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b),
.•
-
în regim de deplasare, pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe
care sunt montate, eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b),
-
în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este de
±
4
km/h
pentru viteze până la 100
hnlh,
±
4
% din valoarea convențional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100
km/h,
3.1.2
Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct 3.1 1, respectând și cerințele specificate
în
cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcționarea cinemomctrelor sub acțiunea factorilor de influență:
a)
temperatura în domeniul de variație specificat de fabricant și care trebuie să cuprindă cel puțin (O .+ 50) °C
În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (- 20...+ 60) °C pentru blocurile funcționale ale cinemomet.rului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) și de (O.. + 50) °C pentm cele plasate în interior (la adăpost)
b)
umiditatea relativă: între 10 % și 95 %, fără condensare;
c)
tensiune electrică de alimentare în domeniul: (Un - l O%)
V ...
(Un+ 20
¾)
V,
unde Un este tensiunea nominală de alimentare, specificată de fabricant,
d)
radiație electromagnetică
intensitatea câmpului electromagnetic 1 O
Vim
în domeniul de frecvențe 27
MHz
.
I OOO
A1Hz,
modulație în amplitudine 80 % cu un semnal sinusoidal având o frecvență corespunzătoare frecvenței Doppler pentru o viteză de 60
km/h
(la cinemomente radar).
e)
impulsuri de interferență: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25
V
(în cazul cinemometrelor alimentate da la bateria de acumulatori) și cu amplitudinea de 1
kV
(în cazul cinemometrelor alimentate de la rețeaua electrică de 220
V),
aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci măsurări de viteză, precum și impulsuri cu amplitudinea de 100
V
aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;
f)
descărcări
electrostatice
tensiunea de descărcare
8
kV
cu o energie
de 4,8
ml
și un timp între descărcări de minim
1
s,
g)
vibrații sinusoidale.
amplitudinea accelerației de 10
mii,
în
domeniul
de frecvență
( 1 O
150)
Hz,
20 de cicluri,
3.1.3
Cinemometrul trebuie
să fie
supus unor încercări de rezistență climatică
-
depozitare la temperatura de - 25 °C timp de 2
ore,
-
depozitare la temperatura de
+ 70
°C
(căldură uscată)
timp
de 2 ore
Pe parcursul acestor probe cinemomctrul nu trebuie să fie
alimentat
cu
energie electrică.
După fiecare din
aceste probe cinemometrul
trebuie
să
îndeplinească cerințele
specificate
la punctul
3 1.1
(și 3 6 4. pentru
cinemorhetrele
radar) .
3.1.4
Cinemometrul
trebuie să
fie supus la
șocuri mecanice,
astfel. așezat
pe o suprafață
rigidă ,
se înclină
în jurul unei laturi ale
suprafeței
sale de
bază,
astfel încât capătul
opus să
fie ridicat la
o
înălțime de 50
mm,
apoi
este lăsat să cadă. Se
repetă
procedeul de mai
sus
în jurul fiecărei laturi
a suprafeței
de bază
După efectuarea acestor încercări cinemomctrul trebuie
să
îndeplinească cerințele
specificate
la
punctul 3
1 1 (și 3
6
4
și 3 6 6
pentru
cinemometrele
radar)
3.1.5
Părțile componente ale cinemometrnhii care
sunt
amplasate în exterior,
trebuie să fie supuse unei
probe
de căldură umedă
cu
condensare
astfel
imediat după depozitarea la temperatura
de
-
25
°e,
aparatele
se aduc într-un
mediu cu temperatura de + 20
°e
și umiditate relativă de
circa
80
%,
se alimentează și se mentin în această
stare
până
ajung
la temperatura ambiantă.
În
aceste condiții cinemometl l trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctul 3.1.1
(și 3 .6 4 și 3.6.6. pentru
cinemometrele
radar).
3.1.6
Părțile componente ale cinemometrului
care
su nt amplasate în
exterior,
trebuie să aibă un
grad
de protecție adecvat rezistenței la jet de
apă.
Imediat dup[t efectuarea
probe!or
de determinare a
gradului
de protecție ,
cinemometrnl
trebuie
să îndeplinească
cerințele
specificate
la punctul 3 1.1
(și 3 6 6.
pentru cinemometrele
radar).
3.2
Cerințe tehnice constructive și de aspect exterior
3.2.1
Toate blocurile funcționale ale cinemometrului
trebuie
să aibă o
constrncție
robustă,
să nu prezinte
deteriorări
care să
influențeze
buna lor funcționare.
Materialele utilizate trebuie
să garanteze
o rezistență
suficientă
și să aibă caracteristici invariabile în timp.
3.2.2
Carcasele blocurilor
funcționale
ale c.;inemometrului trebuie
să aibă
un
grad
de protecție
corespunză.tor
la atingere,
prat:
umiditate și să fie
prevăzute
cu posibilități de sigilare, atât pentru sigiliile producătorului
cât și
pentru sigiliile metrologice
Părțile
componente ale cinemometrului
care
sunt supuse
intemperiilor, fiind amplasate în exterior,
trebuie
să fie etanșe la praf și la jet de
apă, atunci când au
montate toate
accesoriile
3.2.3
Cinemometrnl, sau fiecare
bloc funcțional
în
carcasă proprie, trebuie
să
fie prevăzut cu
o etichetă
care
să conțină
cel
puțin
următoarele inscripționări
-
tipul, seria și
anul de fabricație
a blocului respectiv;
-
denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare,
-
tipul și seria de
fabricație
a blocurilor cu care funcționează, în cazul în
care
acestea nu
sunt
interschimbabile,
-
marca metrologică de model (în conformitate cu specificațiile din
certificatul
de aprobare de model) ,
dacă aceasta
nu este
inscripționată în alt loc
Aceste
inscripționări trebuie
să
fie marcate lizibil
și
astfel
încât
să nu poată
fi șterse
3.2.4
Toate comutatoarele
și
tastele de comandă a dispozitivelor
cinemometrului
trebuie
să
funcționeze sigur,
fără
bJocă.ri
sau
rateuri și trebuie
să
fie inscripționate astfel încât să se înțeleagă
rolu]
lor funcțional,
fără a
permite confuzii în manevrare.
3.2.5
Pentru toate valorile
afișate
trebuie să existe inscripționări vizibile care să dea un înțeles clar acestor valori.
Unitatea de măsură
km/h
trebuie
să
figureze alături de toate valorile afișate ale
vitezelor
măsurate
3,2.6
Cinemometrul trebuie
să
fie prevăzut
cu o funcție
de
autotestare, care să
poată pune
în evidență
orice defect
sau
dereglare funcțională,
ce
pot
avea
influență
asupra exactității
de măsurare
Această firncție trebuie
să
fie activată automat la fiecare punere în foncțiune a cinemometrnlui ,
având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrnlui va fi blocată
3.2.7
Domeniul de măsurare a vitezei trebuie să includă cel puțin (30 . 150)
lcmlh
Cinemometrul
utilizat în regim de deplasare
a autovehiculului
pe care este instalat, trebuie
srt
realizeze
și
măsurarea
vitezei proprii
de deplasare, cel puț.in în domeniul
specificat
mai
sus
3.2.8
Cinemometrul poate
fi
dotat cu un dispozitiv de
vizare,
care să permită
stabilirea
unghiului de
incidență
cu o exactitate imficie11t de bună, astfel
încât
eroarea relativă de măsurare datorată unei
alinieri
necorespunzătoare,
să
nu depășească
±
0 ,
5 %.
UnghiuJ de incidentă trebuie să fie stabil ,
nefiind permise variații ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor.
În
cazul
cincmometrelor
radar,
dispozitivul de
vizare
poate 1ipsi dacă cincmometrul este construit
pcntrn
a fi utilizat cu
un
fascicul prnctic paralel
cu
direcția de deplasare
a autovehiculelor
din trafic (unghiul de incidență este mai mic sau egal cu 10°)
3.3
Cel'i , ntc tehnice de func ' tionai·e cu caracter general
3.3.1
Cinemometrele
prezentate la încercări pentru obț.inerca aprobării de model trebuie
să .
fie
însoțite de un manual de utilizare ,
care va fi
aprobat
odată cu acordarea
aproQării
de model pentru cinemometru
Acest manual trebuie să permită
înțelegerea
și identificarea tuturor funcțiilor pe care le poate îndeplini aparatul
și
trebuie să cuprindă
cel
puțin următoarele infonnaț.ii.
-
descrierea principiului de funcționare
a cinemornetrnlui,
-
explicarea detaliată
a
foncționării
variantei
constructive adoptate,
-
specificarea
exactă a
condițiilor normale de funcționare,
-
modul de utilizare și instrucțiunile de lucru cu cinemomctrul;
-
informații asupra principalelor surse de
erori
,
-
specificarea (în
rezumat) a factorilor de
.influență
care pot afecta exactitatea măsur rilor, precum
și
a erorilor parț .
iale sau suplimentare
pe
care
acestea le pot introduce,
-
modul de instalare ,
de punere în funcțiune,
precum
și
reglajele necesare pentru toate modalitățile de instalare prevăzute (la marginea
șoselei,
pe un amplasament
special
amenajat ,
în interiorul rnrni autovehicul de patrulare, etc)
Pentru cinemometrele destinate să funcționeze În
regim automat,
fără operator, manualul trebuie
să
cuprindă în plus următoarele inforrnaț.ii:
-
descrierea măsurilor constructive adoptate pe11tru
<1
asigura un nivel de încredere de cel puțin
99,8
%, pentru încadrarea rezultatelor măsurării.or în limitele erorilor tolerate,
-
modul în
care
este efectuat controlul automat permanent al funcționării cinemometrului
(funcția
de autotestare), precum
și
compo1iarea
aparatului
în momentul apariț.iei unor defecțiuni
sau dereglări
și
în cazul modificării condițiilor nominale de
funcționare în
afarn limitelor specificate de
fabricant
Documentația trebuie
să
fie prezentată în limba română
3.3.2
Logica procesului de măsurare al cinemometrnlui trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici
o
legătură cu această viteză (în
special
în cazurile în care cinemomctrul este utilizat pe măsurare manuală), precum și în cazurile de
încrucișări
sau depășiri între vehicule, când acestea se
află simultan
în raza de măsurare a
cinernometrului,
sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a
autovehiculului
pe care
este instalat
3.3.3
Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcție ,
care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror
viteză
este mă:,'llrată Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual
și/sau automat
Discriminatorul de direcție împreună cu alte mijloace suplimentare
(cu care este dotat, prin construcție, cinemometrnl) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată și în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrnlui Dacă acest lucru nu este posibil, cinemomctrul trebuie
să
anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu
viteze
diferite trec
simultan
prin punctul de măsurare
3,3.4
Cincmometrul
utilizat
în regim
de deplasare
a
autovehiculului
pe care este instalat,
pe lângă discr.im.inatorul de direcție, trebuie să fie dotat cu un circuit capabil să
realizeze
diferențierea dintre
viteza
proprie de deplasare
și viteza
autovehiculelor
aflate
în trafic.
În
cazul măsurării
vitezei autovehiculelor
aflate
în
trafic, având același
sens
de deplasare cu
autovehiculul
de patrulare
,
cinemometrul
trebuie
să
poată efectua și
diferențierea
între viteze în
cazurile când
-
viteza
proprie
de
deplasare este mai
mică
decât
viteza
autovehiculului
aflat
în trafic
,
-
viteza
proprie de deplasare este mai mare decât
viteza
autovehiculului
aflat în
trafic.
Pentru ambele
cazuri
,
manualul de utilizare trebuie să
specifice
valoarea minimă
a
diferenței dintre
cele
două
viteze
,
pentru
care
este
garantată efectuarea corectă a
măsurării
3.3.5
În
cazul
scăderii
tensiunii c.le alimentare
sub
limita minimă specificată
de
fabricant (dacă
aceasta
nu este specificată,
valoarea
ei
va
fi
considerată
cea de la pct
3
1 2 c) funcționarea
cinemometrului
trebuie
să fie
blocată automat
Aceeași
cerință se va
aplica
și
în
cazul depășirii
limitei superioare
a tensiunii de
alimentare,
dacă
în
acest caz există riscul
depășirii erorilor
tolerate la
măsurarea
vitezei
3.4
Cerințe tehnice specifice blocului de măsurare și blocului de prelucrare
și
afișare
3.4.1
Componentele
blocului de
măsurare
amplasate
în
exterior
(bariere optice
,
indt1ctive ,
etc
sau elemente
de altă natură,
în
funcție de principiul
constructiv)
trebuie
să fie montate în conformitate cu prevederile
manualului de instalare
3.4.2
Blocul de prelucrare
și afișare
trebuie
să afișeze valorile
măsurate
ale vitezelor
autovehi
culelor
aflate în trafic, precum
și
viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării acestuia în regim de deplasare)
Reciclarea măsurării poate fi
efectuată
manual sau
automat
În cazul reciclării manuale a măsurării,
valoarea
afișată a
vitezei măsurnte
trebuie să
se păstreze
până la următoarea
declanșare
manuală
a măsurării
3.4.3
Circuitele
de
ave1iizare acustică și/sau
optică
din
dotarea blocului
de p1'elucrare
și afișare
,
trebuie să
funcționeze
corect
la fiecare măsurare
a vitezei,
dacă
valoarea acesteia depășește valoarea
prestabilită de
operator, pe11tru zona
respectivă
de circulație
3.4.4
Dacă blocul de prelucrare
și afișare este
dotat
cu numărătoare (totalizatoare)
pentru "număr de
vehicule"
respectiv "număr de depășiri", indicaț.iile
acestora
trebuie
să se
modifice cu câte
o
unitate (în sens crescător) la fiecare măsurare
a vitezei,
respectiv la fiecare depășire a vitezei
prestabilite.
3.4.5
Blocul de prelucrare
și afișare
trebuie
să furnizeze
un semnal de
comandă
a declanșării blocului înregistrator
( dacă
acesta cuprinde
un
aparat
de fotografiat) la
fiecare
măsurare a
vitezei, dacă valoarea acesteia este
mai mare decât
valoarea
preselectată.
Tjmpul
de întârziere
a acestui semnal
față de
momentul măsurării vitezei trebuie
să corespundă
cu
prescripțiile din documentaț.ia tehnică a cinemometrului, fiind
stabilit
în
concordanță
' cu
direcția
și viteza
de deplasare
a autovehiculului
măsurat, precum
și cu
lungimea
autovehiculului
În
cazul
cit1cmometrelor
care
efectuează 'inregistrarea
permanentă
a
traficului (cu cameră
de luat
vederi
și
videocasetofon sau
hard-disk, etc ), semnalele de comandă a
blocului înregistrator
nu sunt necesare
3.4.6
Mersul zilnic
al
ceasornicului blocului
de prelucrare
și afișare trebuie
să
fie de cel mult
±
2
min/d
Dispozitivele destinate
programării
datei, respectiv
a orei,
trebuie
să
permită fixarea oricărei date
calendaristice,
respectiv a oricărei
ore
din zi.
3.5
C rințe tehnice funcționale specifice blocului înregistrator
3.5.1
lnregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele
-
data și ora la care a fost efectuată măsurarea;
-
valoarea
vitezei
măsurate;
-
sensul de deplasare a autovehiculului;
-
faptul că a fost
efectuată
autotestarea (conform 3.2.6),
-
imaginea
autovehiculului,
din
care să
poată fi pus în evidență
numărnl
de
înmatri- culare al acestuia
.
3.5.2
Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat ,
cât
și
a unei camere de luat
vederi,
trebuie să
fie
asigurată
corespondența
dintre
direcția
de măsurare
(respectiv
direcția
de propagare
a
fasciculului de radiație emis de antenă, în cazul cinemometrelor radar)
și axa optică
a aparatului
de fotografiat
(sau a camerei de luat vederi)
Aceasta
poate
fi realizată
printr-un
sistem mecanic (permițând numai rotirea
simultană
a celor două
clemente)
sau, dacă acest lucru
nu este
posibil ,
prin respectarea strictă
a
operațiunilor
de aliniere descrise în manualul de utilizare
3.5.3
Dacă cinemometrnl
este
destinat
și
pentru funcționarea pe timp de noapte, blocul
de înregistrare
trebuie
să fie
dotat
cu
un
sistem de iluminare de
tip
"blitz"
(în cazul
utilizării aparatelor de
fotografiat)
sau cu
un
reflector în infraroșu ,
dacă
este
utilizată o cameră
de vederi sensibilă și în acest spectru
Aceste
s
isteme de
iluminare
treb11ie
s
ă asigure
efectuarea
unor
înregistrări clare ,
cu respectarea
cerințelor
s
pecificate
la pct
3 5
l
3.6
Cerințe specifice cinemometre]or cu efect Doppler
( cinemometre radar)
Cinemometrcle
radar
sunt mijloace de
mă
s urare care, pe baza aplicării
efectului
Doppler
în
domeniul microundelor, măsoară și afișează
viteza de
deplasare a autovehiculelor aflate Jn mișcare în
traficul
rutier. Principiul de funcționare
al cinemometrelor
radar
se bazează
pe măsurarea
diferenței
de frecvență
.6.f
=
/
J;
-
j
I
/Hz/,
care apar
e
datorită
efectului
Doppler, între frecvența
J;
[Hz}
a undei incidente
emisă
de aparat în direcția
autovehiculului care se
deplasează cu
viteza
v
[rn
/.
sj
și
frecvența
J
;
/Hz}
a undei reflectate de
autovehi.cul și
calculul
vitezei autovehiculului cu
ajut o rul
relației·
C•!if
v=--
-
2·J;.
•
cosa
( 1 )
unde
c
[mlsj
este
viteza
de propagare
a
undelor electromagnetice, iar
a
este unghiul dintre direc a de propagare
a
undei electromagnetice
și
direcția de deplasare a autovehiculului.
În cazul
acestor tipuri de
cinemometre,
blocul de
mă s urare
este
constituit din blocul
de emisie - recepție,
care
are ca
element principal
antena
și
realizează
mixarea frecv
e nțelor
undei incidente
și
undei reflectate și
separă
frecvența Doppler
3.6.1
Unghiul de
incidență dintre
·· axa fasciculului emis
de antena
cinernometrului și
direcția de deplasare a autovehiculelor în trafic, trebuie
să
fie
stabi1it
prin construcția
aparatului și
specificat
în manualul
de utilizare
Dacă unghiul de incidență
este
mai marc de 10 °
(fascicul
neparalel cu direcția de trafic), este
recomandabil
ca acesta
să aibă
valori cuprinse între 15° și 30° In acest caz, dispozitivul de vizare
trebuie
să asigure
poziționarea
antenei astfel
încât
unghiul
de incidență
rezultat să asigure
îndeplinirea
cerinței
3 2
8 din punctul de
vedere al erorii
de măsurare
3.6.2
Unghiul
de
deschidere (în
plan
orizontal) al
lobului
principal al fas
c iculului
emis
de antenă ,
trebuie să
fie de maxim 12° ,
în cazul
fasciculelor
neparalele cu
direcția de
tra fic, dacă nu există alte
prevederi
Jn
documentația tehnică
a
cinemometrului
Pentrn
cinemometrele care
funcționează (prin
construcție)
cu fascicule practic paralele
cu
direcția
de
trafic (unghi de incidență cuprins între
0°
și maxim
10°), unghiul de
deschidere
al lobului
principal
va avea valoarea specificată de fabricant
în
documentația tehnică
a
aparatului. Tot aici,
fabricantul
trebuie
să specifice și
valoarea atenuării la care este determinat unghiul de deschidere.
3.6.3
Atenuarea
lobilor secundari
11 față 11
trebuie să fie de cel puțin - 15
dB
față
de maximul lobului principal.
Lobul secundar "spate" trebuie să
aibă un
asemenea
nivel de atenuare
,
în c ât să
nu
pericliteze (pe termen
lung)
sănătatea operatornlui
3.6.4
Frecvența
semnalului emis
de antenă trebuie
să
nu
aibă
o abatere față de
valoarea
nominală ,
mai mare decât cea prevăzută
în
normativele
în vigoare
privind alocarea
benzilor
de frecvență
în
radiocomunicații.
3.6.5
Puterea semnalului
emis
de antenă., precum
și
sensibilitatea receptorului, trebuie să fie astfel
acordate, încât cinemometrul să poată efectua
măsurări
ale vitezei
autovehiculelor
pe o lățime
a
șoselei care să cuprindă cel puțin două benzi de
circulație.
Cinemometrul poate fi dotat ,
prin
construcție,
cu dispozitive de reglaj al nivelului de
sensibilitate
3.6.6
În cazul
scăderii
nivelului
semnalului
purtător de informație
(al
undei reflectate) până la limita de recepție,
sau a
limitării duratei
acestuia, erorile
de măsurare
a vitezei
trebuie
să se
încadreze în limitele
specificate
la pct. 3 1.1.
3.7
Cerințe privind sigilarea
3.7.1
Cinemomettele trebuie să fie astfel construite,
încât
să permită
aplicarea sigiliilor
la toate blocurile funcționale
în carcase
proprii, în toate locurile necesare pentru
asigurarea
protecției împotriva intervențiilor neautorizate. Aceste
sigilii se
aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul
său
autorizat
3.7
.2
Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută
încât accesul
la componcnte1e
sau
funcțiunile
care
necesită protecție
să
nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective.
3.7.3
Locurile de
amplasare a
sigiliilor, tipul
și forma
lor, trebuie să fie
indicate
în anexa la
certificatul
aprobării de model
3.8
Alte cerințe
3.8.1
Funcționarea
corectă a
cinemometrclor
instalate
pe autovehicule, trebuie
să
nu fie afectată de funcționarea altor
aparate
aflate la bordul
acestora și
de condițiile existente în mod normal
pe autovehicul.
3.8.2
Amplasarea cinemometrelor
radar care
funcționează
în regim
staționar trebuie
făcută astfel
încât să se
evite
poziționarea
lor în apropierea surselor puternice de
radiații
elec.;tromagnetice
( emițătoare de radio
sau televiziune,
linii
electrice de înaltă
tensiune,
etc )
4
Cerințe privind utilizarea cinemomctrelor
4.1
Cinemometrele trebuie
întreținute,
transpo11atc,
instalate
și utilizate
în strictă conformitate
c.;u
prevederile manualului de utilizare aprobat Operatorii au obligația de
a
se
asigura
în legătură cu
corecta
instalare și funcționare a cinemometrelor
și
de a nu le utiliza dacă
există
dubii în ceea
ce
privește corectitudinea
efectuării
măsur[1rilor
4.2
Măsurările și înregistrările
care constituie
probe pentru
aphcarea prevederilor legislației rntiere
în vigoare ,
trebuie
să
fie
efectuate
numai de
către
operatori
calificați
lnstmirea
operatorilor se va
efectua în conformitate
cu
reglementările
specifice
în
vigoare,
elaborate de instituția
abilitată .
să dețină și .să
utilizeze
cinemometrele
4.3
Cinemomctrelc
vor
putea fi utitizate legal numai dacă au fost
verificate
metrologic, au
fost
marcate și sigilate în conformitale cu prevederile
prezentei
norme și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate
4.4
Măsurările efectuate
cu
ajutorul cinemometrclor nu pot constitui
probe
pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt
respectate
cerințele 4 . 1 4.3 din prezenta normă,
precum și
în urmă
toarele cazuri
-
dacă măsurările au
fost efectuate
în
condiții de
ceață, ploaie, ninsoare sau furtună;
-
dacă
cinemometml este
destinat numai utilizării în regim
staționar, iar
măsurările au
fost efectuate
cu cinemometrnl în mișcare,
-
dacă, în momentul măsurării, în raza de
măsurare
a aparatului
se
deplasează simultan mai multe
autovehicule,
iar
autovehiculul
vizat nu poate fi pus clar în evidență
5
Atestarea legalității
5.1
Atestarea legalității unui cinemomctru se
realizează
numai după demonstrar,ea conformității acestuia
cu
cerințele metrologice
si
tehnice indicate
în tabelul
1, pentru fiecare
modalitate
de co , ntrol
aplicabilă
pentru introducerea pe piață
și
punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare
5.2
Atestarea
legalității se realizează prin
aplicarea
marcajelor metrologice și
eliberarea
unor documente specifice
,
în
conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologic legală în
vigoare
5.3
Intervalele maxime de timp între două
verii1cări
metrologice succesive
sunt
prevăzute în
Lista
oficială
a mijloacelor
de măsurare
supuse controlului melrologic legal,
în vigoare.
Tabelul I-Cerințe
metrologice
si tehnice
specifice
modalităților de control
metrologic
legal
.,
_ ,.
Nr
Cerințe
metrologice și tehnice
Aprobare
Verificare metrologică
1.
.
Erori de măsurare a vitezei, simulată în
---
X
X
X
condiții de laborator
-
3 1 1 b)
/Mv1L
021-05
2
Erori de măsurare,
în
condiții normale de
X
X
X
3
.
4
-- -
-
--
trafic, în regim
stațiop.ar
3 1 1
c)
I
NML
021-05
Erori de măsurare, în condiții normale de trafic, în regim staționar și în regim
de
deplasare
3 1 2 a)/
NML
021-05
Erori de măsurare la limitele domeniului
je temperaturi
3 1.2 b)
I
N1vlL
021-05
X
--
.
X
. r-·- · · -
X
-
-
-
·
-
X
---- ·
·--
-
·- -
-
-- - -
- -
crt.
(pct.
NlvfL)
3 1 la)/ NML
021-05
de model
initială
periodică
5
>---
6
-
Erori
de măsurare în
condiții de umiditate
X
-
3 1 2
c)
I
NML 021-05
Erori de
măsurare
la limitele domeniului
X
-
--
-
tensiunilor de alimentare
- -
---
7
8
---
9
10
11.
-
12
13
14
-
3 J.2 d)
/
N1V1L 021-05
Erori de
măsurare
în prezența radiației
electromagnetice
3
1
2
e)
I
NNIL
021-05
Erori de măsurare
în
prez.Qnța
_im_ll.1!. milor
de interferentă
3.1 2 f)
/
Nl'vfL
021-05
Erori de măsurare după descărcări electrostatice
3 1.2
g)
I
NNIL
021-05
Erori de
măsurare
în prezența
vibrațiilor
mecanice
·--
3.1
3
/NML 021-05
Erori de măsurare după. depozitare la cald și la
frig
3. l .4
I NML
021-05
Erori de
măsurare
după proba de șocuri mecanice
3 1 5
/
NML
021-05
Erori de măsurare după proba de
căldură
umedă cu
.
ondensare
3 1 6
I
NML
021-05
Protectia la jet
de
ap[i
3 2 1
/
NML 021-05
- ·
--
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
- - - • - ----·---
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- --
15
Construcție, materiale utilizate
-
-
2 7 5 /
N1vfL
OOJ-05
16
3 2.2
I
NML 021-05
Grad de protecție
X
-
-
X
-
-
Cerințe metrologice și tehnice
(pct.
NlvlL)
- --
, --,
3 2 3 / NML 021-05
Aprobare de model
X
Vcrificare
metrolCJ_g_ică
inițială
periodică
X
X
Etichetă, inscriptionări
f-
3 2 4 / NTVIL 021-05
Funcționare comutatoare, inscripționări
-
X
X
X
J.25 / N1V1L 021-05
Valori afișate, unifați de.măsură
2 -- 9 -- 7 - / - N -
ivlL 00 l-05
X
X
X
3 2.6 /
Nl'vfL
021-05
Funcția de autotestare 2 7 6 / 1\ff\1L 001-05
X
-
-
>---- ·- · --------.-
··----·- ·
3 2.7 /NJvll 021-05
Domeniul de măsurare
X
-
-
3 2 8 / NML 021-05
X
" ••-••--•--
X
X
-· · --
Nr
crt
17
18
2 9.8 / N ML
oo
1-05
19
- ·--
20
-- ----
21
22
Dispozitiv de vizare 3 3 1 / Niv1L 021-05
-
•c-- • --
-------
------ -
23
Manual de utilizare
2.9 3 / N1vfL 001-05
24
3 3 2 / NML 021-05
X
-
-
-
-
,_
·-
-- ·-·------
X
Desfăsurarea procesului de măsurare
-·-
••·- -•-···-c-
---.--· - ---
-- --,---- --
3 3 3 /Nl\·1L 021-05
25
Discriminatorul de direcție
X
-
·-
1---- --·
--••-••- c-•--- y---~
3.3
4/NML 021-05
26
Diferențierea vitezelor la foncționarea în
X
-
-
..
regim de deplasare
I
---·-·-·
3 3 5 NML 021-05
-----
27. Var-jația tensiunii de alimentare în afru-a
X
-
-
limitelor
-·--•--
··-------,-- -·--- ----
28.
29
3.4
l / NML 021-05
X
X
X
Montarea .. blocului de măsurare 3 4 2
/NML
021-05
Afișarea valorilor măsurate, reciclarea
X
X
X
măsurării
-- -
2 10 2 /
N
ML
00
1-05
30
--·---
31
-
32
-
33
3 4 3 /
N1YfL
021-05
Avertizare acustică și/sau
optică 3 4
41
NML 021-05
Numărare măsurări efectuate
3.4 5 /NML 021-05
Comanda blocului de înregistrare 3 4 6
I
NJ\1L 021-05
Mersul zilnic al ceasornicului
X
X
X
X
X
X
X
-
-
o
X
-
-
--1------------ -1------ ---------
------
34
1
--·
35
36.
3 5 l
/NML
021-05
Componenta înregistrărilor
3.5
2
I
N1v1L
021-05
Corespondenta măsurare-înregistrare 3 5 3
I
NML 021-05
X
-
-
X
X
X
X
-
-
Sistem de iluminare (blitz)
-
-~--•--- --·-··-- -,-·
X
-
-
X
-
-
X
X
X
-
-
X
-- -
-
Nr
-
Cerințe
metrologice și tehnice
(pct.
NML)
3,6,
J /
N}v1L
021-05
3 6 2
I
NML 021-05
Aprobare
de mode1
X
-
X
Verific
-
I țrologică
-
crt
inițială
X
periodică
X
-
Unghiul de incidentă
37
- ·
X
-
·--
X
-
--
-
-
Unghi de deschidere al lobului principal 3
6.3
/ NivfL 021-05
38.
39
X
X
X
- -
- --
Atenuare lobi
secundari
3 6
4 /NML
021-05
-
----
--
~
X
1- -
--
-- · ------
X
X
X
-
-
-
-·--
-- F · r - e - c - v - e - n - lă
semnal emis
3 6 5 / NJ\1L 021-05
40
--------------- -
41
-
-
)
1
de
sensib.il1tate
-
- -----
----·-
-----
-
- --
42
3 6.6 /NML 021-05
Limita de recepție a semnalului 3 7 / NML
02
J
-05
Sigilii metrologice
3 . 8 1
I
NMI.,
021-0
5
-
43.
-- -
--
- --
44.
45
Funcționarea la bordul autoveh - i - culel o r 3 8.2 /NML
021-05
Amplas e cinemometre staționare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului
nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 015-05
îAparate
pentru
măsurarea
nivelului
lichidelor“, cuprinsă
în
anexa**)
care
face
parte
integrantă
din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Prezenta
normă
înlocuiește
procedurile
de încercare/verificare
metrologică
P79-99
îNivelmetru
pentru măsurarea nivelului cu ultrasunete tip PROSONIC FMU 861 cu senzor tip FDU 80“, P80-99 îTraductor de nivel tip BM 90“,
P110-99
îTraductoare
capacitive
de
nivel“,
P116-99 îNivelmetru
cu
ultrasunete
pentru
măsurarea
nivelului lichidelor,
tip
MSP
90“,
P124-99
îTraductor
de
nivel capacitiv
cu
electrod,
tip
EL
21“,
P171-02
îNivelmetre electronice
pentru
măsurarea
nivelului
de
apă
în
canale deschise“ și P180-02 îAparate pentru măsurarea
nivelului lichidelor
în
rezervoare
fixe
de
depozitare“,
cu
excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurilor de încercare/verificare metrologică menționate la art. 2, pentru mijloacele
de
măsurare
care
au
aprobare
de
model acordată
în
baza
acestor
acte
normative,
după
cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 302.
*) Ordinul nr. 302/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 015-05
,,Aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor"
I
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității numai după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n rezervoare de depozitare fixe și canale deschise, denumite în continuare ăaparate".
1.2
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public aparatele trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute de prezenta normă cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML
00
I-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor mai sus menționate rezultă din tabelele 3 și 4.
1.3
Norma nu se referă la aparate de exactitate scăzută, pe:n!Tu uz industrial.
2
Clasificare
Aparatele se clasifică în două grupe:
2.1
aparate pentru măsurarea nivelului în rezervoare de depozitare fixe
2.2
aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n canale deschise.
3
Cerințe metrologice și tehnice
3.
l
Aparatele trebuie să aibă în componență cel puțin un element de detecție a nivelului de lichid, un modul (bloc) de adaptare/prelucrare/transmitere a informației și un indicator.
3.2
Toate materialele folosite la executarea aparatelor trebuie să fie de bună calitate și să corespundă necesităților de utilizare.
3.3
Rezolutia aparatelor trebuie să nu depășească I mm.
3.4
În caz ! variantei analogice de indicare a rezultatului, lungimea diviziunii scării trebuie să nu fie mai mică de 1 mm.
3.5
Aparatele pot avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.
3.6
Un dispozitiv de indicare suplimentar poate fi comun mai multor aparate.
3.7
Orice indicație la distanță, trebuie să fie identificabilă, în raport cu aparatul de la care provine.
3.8
Aparatele trebuie să poată fumiza fie o indicație a spațh1lui gol, fie o indicație a spațiului plin al rezervorului, conform principiului de măsurare.
3.9
Producătorul trebuie să precizeze domeniul de funcționare al aparatului definit prin următoarele caracteristici:
temperatura minimă și maximă a lichidului; presiunea minimă și maximă a lichidului;
caracteristicile lichidului și mediului de deasupra acestuia;
densitatea minimă și maxim)i a lichidului și mediului de deasupra acestuia; capacitatea minimă și maximă a rezervorului.
3.10
Dispozitivele auxiliare trebuie să nu afecteze rezultatele măsurărilor și să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă.
3.11
Toate aparatele trebuie să prezinte inscripții lizibile, clare, de neșters, și care să conțină cel puțin următoarele informații:
numele sau sigla producătorului; seria și anul de fabricație; numărul aprobării de model; clasa de exactitate;
domeniul de funcționare;
orice infonnație cerută prin ce1tificatul aprobării de model.
3.12
Erori maxime tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în rezervoare de depozitare fixe
3.12. l Erorile maxime tolerate în condițiile nominale de funcționare sunt cele prevăzute în tabelul
l.
Valorile indicate pentru liniile A și B sunt valori relative, calculate din valorile indicate de aparat, iar valorile indicate pentru liniile C și D sunt valori absolute.
,
Clasă 2
-
Clasă3
-
-
A
±0,02
%
,.
- - - -
+0,04
%
±0,03
%
-
B
±0,06
%
C
+2mm
±3mm
D
±3m -
m
±4mm
=
Tabelul 1 -
Erori maxime tolerate
Notă:
Cla a de exactitate 3 se aplică numai aparatelor instalate pe rezervoare care conțin fluide răcite (hidrocarburi).
3.12.2
Erorile tolerate menționate în tabelul I, se aplică:
-
indicației de plin sau gol conform principiului de măsurare al aparatului;
-
indicației diferenței dintre două niveluri oarecare, măsurate în același sens de operare.
3.12.3
Liniile
A
și C se aplică aparatului înainte de
a
fi instalat pe rezervor, la aprobare de model și verificare inițială. Eroarea maximă tolerată se alege cea mai mare valoare dintre:
-
valoarea absolută a erorii calculată din indicația aparatului, corespunzătoare pentru linia A;
-
valoarea absolută corespunzătoare liniei C
Liniile B și D se aplică aparatului
în
exploatare. Eroarea tolerată se alege cea mai marc valoare dintre:
-
valoarea absolută a erorii, calculată din indicația aparatului, corespunzătoare pentru linia B;
-
valoarea absolută corespunzătoare liniei D
3.12.4
Eroarea de histerezis, la schimbarea sensului de deplasare a nivelului lichidului trebuie să nu depășească:
-
valoarea de 2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2
-
valoarea de 3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3.
3.12.5
Pragul de sensibilitate al aparatului trebuie să asigure o modificare a indicației cu cd puțin
1
mm
atunci când se produce o modificare a nivelului de:
-
2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2
-
3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3.
3.12.6
Dacă la un aparat se fac mai multe citiri ale aceleiași indicații, fiecare citire va trebui să îndeplinească cerințele menționate la punctul 3.12.1, pentru erorile tolerate. În plus, diferența dintre oricare două citiri nu va trebui să depășească l mm în condiții de nivel stabil.
3.12.7
Aparatele pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe trebuie să se încadreze în erorile tolerate specificate la punctele 3.12.l, 3.12.4 și 3.12.5 la funcționarea în condițiile nominale specificate de producător.
3.13
Erorile tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în canale deschise sunt unnătoarele:
3.13.1
În funcție de clasa de exactitate, erorile maxime tolerate în condițiile nominale de funcționare, sunt cele menționate în tabelul 2. Ele se exprimă sub fonnă procentuală, ca procent din intervalul de măsurare.
Tabelul 2- Erori maxime tolerate
Clasă 4
Clasă 5
±
O,1 % dar nu mai puțin de± 4 mm
J:
0,25 % dar nu mai puțin de±
6 mm
3.13.2
Eroarea de histerezis la schimbar,ea sensului de deplasare a nivelului lichidului: maxim
±
3mm.
4.
Atestarea legalității
4.1
Modalitățile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsl_irarea nivelului lichidelor sunt prevăzute în
Lista oficială a mijloacelor de măsura1·e supuse controlului metrologic legal,
în vigoare.
4.2
Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrnl modalităților de control metrologic legal prin aprobare de model și verificare metrologică (inițială, periodică) sunt indicate în tabelele nr. 3 și nr. 4.
4.3
Atestarea
legalității
aparatelor
pentru măsurarea
nivelului
lichidelor se realizează
numai
după demonstrarea conformității acestora cu cerințele metrologice și tehnice menționate la pct. 4.2, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv în utilizare.
4.4
Verificarea metrologică inițială a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor se efectuează cu aparatul neinstalat pe rezervor sau canal.
4.5
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și prfo eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrucțiunilor de metrologie legală.
Nr. crt
Cerința metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare
de model
Verificare metrologică
initială
periodică
1
Componență
-
3,1/NML 015-05
X
X
X
2
Materiale
3.2/NML015-05
X
-
-
3
Rezoluție
3.3
I
NML 015-05
X
--- -
-
-
-·- - ··- ------
3.4 /NML 015-05
-
4
Lungimea diviziunii
X
5
Domeniu de măsurare
3.9 /NML 015-05
X
-
-
Tabelul 3 - Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe
6
Marcaje și inscripții
3.11
/
NML
015-05
X
X
X
7
Adecvare
2.7.5
/
NML
001-05
2.7.6
/
NML 00l·05
X
-
-
8
Erori maxim tolerate
3.12.1/ N11L 015-05
3.12.4 /NML 015-05
2.l.1 /NML 001-05
X
X
X
9
Prag de sensibilitate
3.12.5
/NML
015-05
X
X
X
IO
--··
11
Repetabilitate
3.12.6
/NML
015-05
2.3
I
NML 001-05
X
X
X
Durabi
I itate
2.5
I
NML 001-05
..
X
-
-
12
Protecție
împotriva
3.1O/ NML O I
5-05
X
X
X
-· -
-
13
interventiilor neautorizate
Indicarea rezultatului măsurării
3.5
I
NML 015-05
3.7
/
NML 015-05
X
-
-
3.8 / NML 015-05
. .
- --
Nr.
crt
Cerința
metrologică
sau
tehnic
ă
-
.
-
•
Punctul din
norma
. de metrologie legală
Moda l it ă ti de
control
Aprobare de
-
model
-'---
erificare met _ rolo
-
inițială
periodică
1
Componentă
3.1/
NML
015-05
X
X
X
2
Materiale
3.2
/
NML
O 15-05
X
-
-
3
Rezoluție
3.3/NML0IS-05
X
-
-
4
-·
·-
··
1
Lungimea diviziunii
3.4 / NML 015-05
X
-
-
5
Domeniu de măsurare
.
3.9/NML015-05
--·--··-·
3.11
/
NML
015-05
X
.
-
6
-
·-
Marcaje
și
inscripții
X
X
X
7
Adecvare
2.7.5 /NML
00l-05
2.7.6 /NML
001-05
X
-
-
8
- -
·
9
Erori maxim tolerate
3.13.11
NML
015-05
3.13.2 /NML
015-05
2.l.1
/NML 001-05
X
X
X
Durabilitate
··2.5
J
NML 001-05
X
X
X
10
Protecție împotriva intervențiilor neautorizate
3.10
/NML
015-05
X
X
X
11
Indicarea rezultatului măsurării
3.5 / NML 015-05
3.7 /NML 015-05
3.8
/
NML 015-05
X
-
-
Tabelul 4 -
Cerințe metrologice
și tehnice
aplicabile modalităților
de
control
metrologic legal
al aparatelor
pentru măsurarea nivelului lichidelor în
canale deschise
--
-
NOTĂ:
X
=
proba
se execută
- = proba nu
se execută
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 3-06-76 îVerificarea greutăților de lucru“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 303.
*) Ordinul nr. 303/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest
număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANllXĂ
NORl\'IĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 053
-
05 "Greutăți de lucru" 1 Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală
se
aplică greutăților cu valoare nominală cuprinsă între 1 mg și 50 kg.
Prezenta normă nu se aplică greutăților exprimate în carate metrice sau alte greutăți speciale reglementate de alte norme.
1.2
Greutățile de lucru sunt clasificate în șase clase de exactitate notate astfel: E2, F
1
,
F
2
,
M 1
,
M 2
,
M 3
.
W
1.3
Domeniu de utilizare :
clasă E2 greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială
clasă F 1
:
greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială
(D
și
superioară@ ;
®
clasă F2 : greutăți utilizate în tranzacții comerciale importante (ex: metale prețioase și pietre prețioase) cu aparate de cântărit de exactitate superioară
clasă M1 : greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie
@ ;
clasă M2
:
greutăți utilizate în tranzacții comerciale generale cu aparate de cântărit de exactitate medie® ;
clasă M3 . greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie@ .
2
Terminologie
În sensul prezentei norme de metrologie legală ,
termenii specifici utilizați au următoarele semnificații :
2.1
Greutate:
măsură de masă ,
a cărei construcție și caracteristici metrologice sunt determinate prin formă, dimensiuni, material, finisare, valoare nominală și eroare tolerată.
2.2
Masa convențională:
masa unei greutăți de referință cu densitatea de 8000 kg/m 3
la temperatura de 20°C, care echilibrează greutatea de verificat în aer ,
acesta având densitatea de 1,2 kg/m 3
.
2.3
Serie de greutăți:
ansamblu constituit dintr-un numar de greutăți prezentate în generat într-o cutie ,
într-o combinație care să permită cântărirea tuturor sarcinilor cu valoarea cuprinsă în intervalul dintre valoarea nominală a piesei celei mai mici din serie și suma valorilor nominale ale pieselor ce compun sena .
Componența unei serii de greutăți este, în general ,
următoarea :
(l ;
1
;
2 ;
5)
X
10n kg
(1; 1; 1; 2; 5)
x
1 on
kg
(1; 2; 2; 5)
X
10n kg
(
l
;
1 ;
2; 2; 5)
x
10n kg
unde n este zero sau un număr întreg, pozitiv sau negativ.
3
Cerințe tehnice
3.1
Forma generală a greutăților
3.1.1
Greutățile trebuie să aibă o formă geometrică simplă pentru a înlesni construcția lor; ele nu trebuie să prezinte muchii tăioase (care prin rotunjire în timp să conducă la diminuarea masei)
ș1
asperități pronunțate pe suprafețe care să favorizeze depunerile de praf
3.1.2
Greutățile ce compun o serie trebuie sa aibă aceeași formă cu excepția greută i de un gram care poate avea forma greutăților multipli de lg sau forma greutăților submultipli de 1g.
3 . 1.3 Greutăți de lg și greutăți submultipli de lg
3.1.3.1
Greutățile mai mici de I g pot fi în formă de lamele poligonale sau în formă de fire care să permită o prindere ușoară.
Formele pieselor reprezintă un indicativ al valorii lor nominale.
3.1.3.2
Forma greutăților de
1
g sau mai mici de
l
g trebuie să fie conform tabelului 1:
Tabelul 1 - Forma greutăților de 1 g sau mai mici de 1 g
Valori nominale
Lamele poligonale
pentagon
l
pătrat
r
triunghi
J
Fire
sau
r
l
5
segmenți
2 segmenți
1 segment
(mg)
5 - 50- 500
pentagon
2-20-200
pătrat
I - 10 - 100 - 1000
triunghi
În cazul în care două sau trei greutăți de aceeași valoare nominală dintr-o serie au aceeași formă, acestea trebuie să fie diferențiate prin unul sau două asteriscuri, respectiv puncte, în cazul foilor laminate
și
unul sau două cârlige în cazul firelor.
3.1.3.3
O serie de greutăți în miligrame, formată din mai multe secvențe de formă, diferind unele de altele, trebuie să fie compusă în așa fel încât
o
secvență de greutăți de formă diferită nu trebuie să se găsească între două secvențe de greutăți de aceeași formă.
3 1.4 Greutăți cuprinse între
l
g și 50 kg
3.1.4.1
Greutatea de 1
g,
trebuie să aibă fie forma pieselor care sunt multiplu de
1
g,
fie forma pieselor submultipli de
l g.
3.1.4.2
Greutățile având valoarea nominală cuprinsă între 1 g și 50 kg pot avea dimensiunile indicate în Anexa
A,
Figura Al și Figura A2.
3.1.4.3
Aceste greutăți pot avea un
corp cilindric sau ușor tronconic. Corpurile trebuie să aibă o înălțime aproximativ egală cu diametrul mediu; înălțimea trebuie să fie cuprinsă între 3/4 și 5/4 din acest diametru
3.1.4.4
Greutățile pot avea de asemenea, situat deasupra, un buton de prindere a cărui înălțime trebuie să fie cuyrinsă între valoarea diametrului și jumătate din diametrul corpului.
3.1.4.5
In afară de formele descrise la pct. 3.1.4.2., greutățile de la 5 kg la 50 kg pot avea și o altă formă care să fie convenabilă sistemului lor de manipulare. În locul butonului de prindere ele pot avea un dispozitiv de prindere indus în greutăți cum ar fi ax, mâner sau un alt dispozitiv similar.
3.1.4.6
Greutățile clasă M 1
,
M 2
și M 3
cu valori nominale cuprinse între 5 kg și 50 kg pot avea de asemenea formă paralelipipedică
cu muchii rotunjite și mâner rigid pentru prindere. Exemple de dimensiuni și toleranțele dimensionale pentru greutățile clasă M1, M 2
și
M3
sunt prezentate în Anexa A, Figura A2 și A3.
3"2
Construcție
3.2
1 Greutăți clasă E2
Greutățile din clasa E2trebuie să fie dintr-o singură bucată (masive) fără cavitate de ajustare.
3.2.2
Greutăți clasă F 1
și
F2
Greutățile clasă F 1
și F2 pot fi construite din una sau mai multe piese executate din același material.
3.2.2.1
Greutățile clasă F 1
și F 2
cu valori nominale cuprinse între 1g și 50 kg pot avea o cavitate de ajustare închisă prin buton de prindere sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul acestei cavități nu trebuie să depășească 1/4 din volumul total al greutății.
3.2.2.2
După ajustarea inițială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavității de ajustare trebuie să rămână gol.
3.2.3
Greutăți clasă
M1, M2
și
M3
cu valori nominale cuprinse între 1 g și 50 kg.
3.2.3.1
Greutățile clasă M 1
M 2
și M 3
cu valori nominale cuprinse între 1g și 10g trebuie să fie masive, fără cavitate de ajustare.
Pentru greutățile clasă
M
1
și
M
2
și
M3
cu valori nominale cuprinse între 20g și 50g cavitatea de ajustare este opțională.
Greutățile clasă
M
1
,
M2
și M 3
cu valori nominale cuprinse între 100g și 50kg trebuie să aibă cavitate de ajustare. Cu toate acestea, cavitatea de ajustare este opțională la greutățile clasă
Mi
și
M2
cu valori nominale cuprinse între 20g
și
200g confecționate din oțel inoxidabil.
Forma cavității de ajustare trebuie să permită atât o închidere sigură cât și posibilitatea deschiderii ei pentru efectuarea unor ajustări suplimentare.
Volumul cavității de ajustare nu trebuie să depășească 1/4 din volumul total al greutății.
3.2.3.2
După ajustarea inițială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavității de ajustare trebuie să rămână gol.
3.2.4
Greutățile clasă M 1
M 2
și M 3
de formă cilindrică cu valori nominale cuprinse între lg și 50 kg trebuie să aibă cavitatea de ajustare coaxială cu axa de simetrie a greutății.
Cavitatea are în partea superioară un prag cu diametru mai mare și este închisă cu un dop filetat sau un disc neted din alamă. Dopul filetat este prevăzut cu un șanț pentru șurubelniță iar discul neted este prevăzut cu un orificiu pentru ridicare.
Dopul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în șanțul inelar executat în pragul cu diametru mai mare al cavității.(Figura Al varianta 1 și 2)
3.2.5
C:rreutățile clasă M 1
M 2
și
M3
de formă paralelipipedică trebuie să aibă cavitatea de ajustare
executată fie în interiorul mânerului tubular de prindere fie, dacă mânerul este masiv, rezultată din
turnare în una din părțile verticale ale greutății și care se deschide pe suprafața superioară a acestei părți (fi .A2 și A3).
3 2.5.1 In cazul în care cavitatea de ajustare este realizată în interiorul mânerului tubular (fig.A2), ea
trebuie să fie sigilată fie printr-un cep prevăzut cu un șanț pentru șurubelniță fie printr-un disc neted prevăzut cu un orificiu pentru ridicare. Cepul sau discul sunt confecționate din alamă sau cu un
cep
din alamă sub formă de disc neted. Cepul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în șanțul inelar sau în filetul tubului
3.2.5.2 În cazul în care cavitatea de ajustare este rezultată din turnare în una din părțile verticale ale greutății și se deschide pe suprafața superioară a acestei părți (fig. A3) cavitatea se închide cu o plăcuță din oțel moale. Plăcuța este sigilată cu o pastilă de plumb presată într-un locaș conic.
3.3
Material
Greutățile
trebuie să fie rezistente la coroziune. Calitatea materialului trebuie să fie astfel încât modificarea masei greutăților să rămână neglijabilă în raport cu erorile maxime permise, în condiții normale de utilizare.
3.3.1
Greutăți clasă
E2
Pentru greutăți cu valoare nominală egală sau mai mare decât
lg,
duritatea materialului folosit și rezistența sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale oțelului inoxidabil austenitic.
3.3.2
Greutăți clasă F 1
și
F2
La greutățile cu valoare nominală egală sau mai mare decât 1 g, suprafața pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creșterii durității și a rezistenței la coroziune.
Duritatea materialului folosit și rezistența sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale alamei trase.
3.3.3
Greutăți clasă M
1
și
M 2
și
M 3
La greutățile cu valoare nominală egală sau mai mare decât I g suprafața pieselor poate
fi
protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creșterii durității și a rezistenței la coroziune.
3.3.3.1
Greutățile cu valoare nominală mai mică decât lg trebuie să fie realizate dintr-un material rezistent la coroziune și oxidare.
3.3 3.2 Greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între
1
g și 50 kg trebuie să fie confecționate din alamă sau din alt material a cărui duritate și rezistență la coroziune sunt similare sau mai bune decât cele ale alamei. Fonta cenușie nu trebuie să fie folosită pentru greutățile mai mici de 100 g.
3.3.3.3
Greutățile paralelipipedice
c.u
valori nominale cuprinse între 5 kg și 50 kg trebuie să fie
confecționate dintr-un material care are rezistența Ja coroziune cel puțin egală cu cea a fontei cenușii.
3.3.3.4
Mânerele greutăților rectangulare trebuie să fie confecționate dintr-un tub din oțel, fără suduri, sau din fontă, fiind parte integrală cu corpul piesei.
3.4.
Magnetism
3.4.1
Limitele magnetizației permanente
Magnetizația nu trebuie să depășească valorile maxime date în tabelul 2
Clasa de
exactitate
a greutății
-•
E2
F1
F2
M1
M2
M3
Magnetizația
maximă 11oM (µT)
---
8
25
---
80
250
800
2500
I
li
Tabelul 2
Magneti7.atia permanentă maximă, µoM (µT)
I
3.4.2
Limitele susceptibilității magnetice
Susceptibilitatea magnetică
a greutății
nu trebuie să depășească valorile date în tabelul 3
Clasa de exactitate
a
greutății
E2
F1
F2
ms lg
0,9
10
-
2gsms10g
0,18
0,7
4
20gsm
0,07
0,2
0,8
TabeIu 13
S usccpt1 'b 1 T 1tatea mru net1ca maxima,
1.
---
3.5
Densitate
3.5.1
Condiții generale privind densitatea
Densitatea materialului folosit pentru greutăți, specificată în Tabelul
4,
trebuie să fie în așa fel încât o abatere de 10% a densității aerului față de cea de referință (1,2 kg/m 3 ) să conducă la o eroare care să
nu depășească 1/4 din eroarea tolerată dată în Tabelul 7.
Tabelul
4
Limite maxime și minime pentru densitatea greutăților (
Pmin, Pmax)
Valoarea nominală
Pmin, Pmax
(
10 3
kg
m-
3
)
Clasa de exactitate a
greutății ( pentru
clasă
M3
nu este specificată nici o valoare
2:100 g
7,81 ... 8,21
7,39 .. 8,73
6,4... 10,7
2:4,4
2:2,3
50 g
7,74.. 8,28
7,27... 8,89
6,0... 12,0
2:4,0
20 g
7,50.. 8,57
6,6... 10,1
4,8... 24,0
?:2,6
----+-- -·-----------· ---·-------+--------+
+
10g
7,27... 8,89
6,0... 12,0
2:4,0
2:2,0
----+----
-Tr••••
+
5 g
6,9... 9,6
5,3... 16,0
2:3,0
2 g
6,0.. 12,0
2:4,0
lg
5,3... 16,0
2:3,0
500 mg
2:4,4
2:2,2
2:3,0
100
m
Jmlmo
este eroarea tolerată relativă a unei greutăți, densitatea pa greutății trebuie
să
satisfacă următoarele condiții:
S0O0kgm- 3
x
(.
)
p
S00Okgm-
3
x
(
.
)
dacă
Jm/m
0
<6 x10" 5
I
l
I+lOs
Jmlmo
1-IOs
!5mlmo
6
6
_,
l
dacă
Jmlmo
2: 6 xl0- 5
SOO0kgm •
x
( 1
+
10·
om
I
m
0
6
)-:S p
3.5.2
Corecții privind densitatea aerului (corecția datorată forței ascensionale)
Dacă densitatea aerului Pa are o abatere față de valoarea de referință ( po= 1,2 kg/m 3 ) cu mai mult de
10% și densitatea greutății de verificat diferă față de valoarea convențională de 8000 kg m-3, masa convențională a greutății poate fi corectată utilizând termenul C, după cum urmează.
1
mo
n1ct lllcr
C
Pa
mc 1
=
mc, +dx M +m 0
xC
C
=
(Pai
-
p
0 )x
(-
masa nominală a greutății,
masa convențională a greutății de verificat
masa convențională a greutății etalon (de referință), factorul de corecție provenit din forța ascensională, densitatea aerului în timpul verificării greutății,
- -
J_J
în care:
P,
Pă
Po Pi
Pr
.dl
valoarea convențională a densității aerului
(po
= 1,2 kg/m3), densitatea greutății de verificat,
densitatea greutății etalon (de referință),
diferența dintre indicațiile medii la compararea
11 etalonMgreutate de verificat",
d
valoarea diviziunii balanței etalon (comparatorului de masă).
3.6.
Cerințe privind calitatea suprafaței
3.6.1
Condiții generale
În condiții normale de utilizare, calitatea suprafeței trebuie să fie astfel încât orice schimbare a masei greutăților să fie neglijabilă în raport cu eroarea tolerată
3.6.1.1
Suprafețele greutăților (inclusiv bazele și colțurile), trebuie să fie netede iar muchiile rotunjite. 3 6.1.2 Suprafețele greutăților clasă
E2, F1 și F2 nu trebuie să prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber și să fie șlefuite cu grijă
3.6.1.3 Suprafețele greutăților cilindrice clasă
M1,
M 2
și M 3
cu valoare nominală cuprinsă între 1 g și 50 kg trebuie să fie netede și să nu prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber.
3 6.1.3.1 Finisarea greutăților clasă M 1
,
M2 și M3 paralelipipedice cu valori nominale cuprinse între 5 kg.. 50 kg trebuie să fie similară cu aceea a fontei cenușii turnată cu grijă în matrițe de nisip fin .
Aceasta se poate obține prin metode corespunzătoare de protecție a suprafeței.
3
6.1.4 Pentru clasele M 1
,
M 2
și M 3
este suficientă doar o examinare vizuală a calității suprafeței, conform pct. 3.6.1.3.
3.6.1.5 În cazul în care există dubii privind calitatea suprafeței unei greutăți, iar o inspecție vizuală nu este suficientă, valorile maxime privind rugozitatea (Rz) ,
trebuie să fie observate pentru a determina calitatea suprafeței acestor greutăți ( Tabelul 5).
în care
3.7
Ajustare
Tabelul 5
Valori maxime
Clasa
•
E2
m
0,2
Ra
este înălțimea medie a profilului de rugozitate Rz este înălțimea maximă a profilului de rugozitate
ozitatea suprafeței
F2
5
1
O greutate de o anumită valoare nominală trebuie să fie ajustată astfel încât masa convențională a rezultatului cântării în aer a acestei greutăți să fie egală cu valoarea nominală, în limitele erorilor tolerate fixate pentru clasa de exactitate respectivă.
3.7.1
Greutăți clasă E 2
Greutățile clasă E2 trebuie să fie ajustate prin abraziune, sablare sau orice altă metodă potrivită. Prescripțiile privind starea suprafeței trebuie să fie îndeplinite la srarșitul prelucrării.
3 7.2 Greutăți clasă
F1
și
F
2
Greutățile clasă F 1
și F2 masive trebuie să fie ajustate prin abraziune, sab]are sau orice altă metodă potrivită care să nu afecteze starea suprafeței .
Greutățile prevăzute cu cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate cu același material ca cel din care sunt construite, sau cu cositor ,
molibden ,
tungsten ..
3.7.3
Greutăți clasă M 1 , M 2
și M1
3.7.3.1
Greutățile de Ia 100 g la 50 kg trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense, cum ar fi alicele de plumb.
3.7.3.2
Greutățile cilindrice de la I g la 50 g fără cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate prin îndepărtare de material sau sablare. Dacă greutățile au cavitate de ajustare ,
trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense cum ar fi alicele de plumb.
3.7.3.3
Greutățile cu valori nominale cuprinse între 1 mg șil g, în formă de plăcuțe sau fire, trebuie să fie ajustate prin tăiere ,
abraziune sau sablare .
3.7.3.4
Materialul folosit pentru ajustare trebuie să fie orice material solid care să-și mențină masa și forma. Materialul de ajustare nu trebuie să schimbe (chimic sau electrolitic) masa și forma greutății în care este inclus.
3.8
Inscripționare
3.8.1
Condiții generale
Cu excepția greutăților clasă E2 , greutățile cu valoare nominală mai mare sau egală cu lg trebuie să fie inscripționate clar cu valoarea nominală, astfel încât calitatea starii suprafeței și stabilitatea greutății să nu fie afectate de inscripționare sau de metoda utilizată pentru realizarea acesteia .
Greutățile cu valoare nominală mai mică sau egală cu lg, în formă de foi laminate sau fire, nu poartă nici o indicație a valorii lor nominale sau a clasei de referință .
3.8.1.1
Cifrele care indică valoarea nominală a masei greutății trebuie să reprezinte: kg-
pentru greutățile egale și mai mari de 1 kg
g - pentru greutățile cu valoare nominală cuprinsă între 1 g și 500 g.
3 8.1.2 Greutățile de aceeași valoare nominală aflate în dublu sau triplu exemplar în cadrul unei serii se disting printr-un asterisc sau două (sau puncte) plasate în centrul feței superioare a butonului, excepție fl1când greutățile în formă de fire care se disting printr-unul sau două cârlige obținute prin îndofre.
3.8.2
Greutăți clasă E2
Clasa trebuie să fie indicată pe plăcuța cu inscripții aflată pe cutia care conține greutățile. Greutățile clasă E 2
nu trebuie să
fie inscripționate, în afară de cazul când marcarea este folosită pentru a diferenția o greutate clasă E 2
de o greutate clasă E1
Această marcare nu trebuie să influențeze calitatea suprafeței piesei iar stabilitatea masei nu trebuie să fie afectată de inscripționare sau de metoda folosită pentru realizarea acesteia.
Numărul maxim de cifre, semne, litere, precum și dimensiunile acestora sunt date în Tabelul 6.
3.8.2. l Clasa trebuie să fie indicată sub forma E2.
3.8.2.2 Greutățile clasă E 2
pot avea un punct depărtat de centru, pe fața superioară care să le diferențieze de greutățile clasă E 1
.
3.8.3
Greutățile clasă F1 și F 2
Greutățile clasă FI și F2 cu valoare nominală mai mare de 1 g trebuie să poarte numai indicația valorii lor nominale conform prevederilor de la punctul 3.8.1 ( neînsoțită de numele sau simbolul unității); această indicație trebuie să fie obținută prin lustruire sau gravare;
3.8.3.1
Greutățile clasă F 1
nu trebuie să poarte indicația clasei de referință;
3.8.3.2
Greutățile clasă F 2
cu valoare nominală mai mare sau egală cu l g trebuie să poarte indicația valorii nominale însoțită de litera F.
3.8.4
Greutăți clasă M1, M 2
și
M3
3.8.4.1
Greutățile rectangulare cu va1oare nominală cuprinsă între 5 kg și 50 kg trebuie să poarte indicația valorii nominale urmată de simbolul kg, în adâncime sau în relief pe corpul greutății așa cum este reprezentat în Anexa A, fig. A2 și A3.
3.8.4.2
Greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între I g și 50 kg trebuie să poarte indicația valorii nominale urmată de simbolul unității, în adâncime sau în relief, pe butonul greutății, așa cum este arătat în Anexa A fig. Al. La greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între 500 g și 50 kg ,valoarea nominală poate fi indicată pe corpul acesteia.
3.8.4.3
Greutățile clasă M 1
se marchează cu litera M 1
sau M, fie în adâncime, fie în relief, împreună cu valoarea nominală așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3; greutățile paralelipipedice trebuie să poarte marca producătorului care trebuie să fie aplicată în adâncime sau în relief pe suprafața centrală a greutății, așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3,
3.8.4.4
Greutățile clasă M2 trebuie să poarte indicația clasei de referință sub forma M2 împreună cu indicația valorii nominale, așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3.
3.8.4.5
Greutățile clasă M 3
trebuie să poarte indicația clasei de referință sub forma M 3
sau X, în adâncime sau în relief, împreună cu indicația valorii nominale, așa cum este reprezentat în fig. A2, A3.
3.8.4.6
Greutățile clasă M 2
și M 3
(cu excepția greutăților în formă de fire) pot
purta marca producătorului, în adâncime sau în relief pe suprafața centrală la greutățile paralelipipedice,
pe suprafața butonului la greutățile cilindrice sau pe suprafața superioară a cilindrului pentru greutățile cilindrice clasă M 3
prevăzute cu mâner așa cum este reprezentat în fig. Al, A2 și A3
3.8.5
Marcarea seriei
Inscripționarea cu numărul seriei se face pentru a diferenția greutățile individuale între ele. Valorile maxime acceptabile pentru inscripționarea seriei greutăților este dată în tabelul 6.
Tabelul 6 Numărul și dimensiunile inscriptiilor
Clasa de exactitate
Valoare nominală
Inălțimea literei
Numărul maxim de semne, cifre sau litere
E,F,M1 șiM2
<lg
1 mm
1
E2
21g
3mm
5
Fi ...
M2
I
g...
100
g
3mm
5
F1... M2
200 g... 10 kg
5mm
5
F1 ... M2
220kg
7mm
5
Inscripționarea cu seria greutății trebuie să fie făcută astfel încât să nu existe nici o confuzie cu valoarea nominală sau cu clasa de exactitate.
3.9
Prezentare
3.9.1
Condiții generale
Greutățile trebuie să fie prezentate
în
concordanță cu următoarele cerințe (excepție fac greutățile clasă M2 și M3)
3.9.1.1
Pe capacele cutiilor trebuie să fie indicată clasa de exactitate a greutăților pe care acestea le conțin sub forma E2; F1; F2; M1 .
3.9.1.2
Greutățile dintr-o serie trebuie să fie de aceeași clasă de exactitate
3.9.2
Greutăți clasă E 2 , F1; F2
3.9.2.1
Greutățile trebuie să fie protejate contra deteriorării cauzate condițiilor rnecano-climatice prin păstrarea în cutii de lemn de bună calitate, uscat și lustruit sau în cutii de plastic. În interiorul cutiilor trebuie să existe locașuri pentru fiecare greutate care să corespundă dimensiunilor pieselor respective. Aceste locașuri (ca și capacul cutiei) vor fi capitonate îngrijit.
3.9.2.2
Cutiile cu greutăți trebuie să fie dotate cu dispozitive de manevrare (pensete, mânere sau furci) care se vor păstra în aceleași cutii cu greutățile, în locașuri special destinate acestui scop. Forma acestor dispozitive de manipulare trebuie să fie în așa fel încât utilizarea lor să nu producă zgârierea sau modificarea suprafeței greutății .
3.9.2.3
Pensetele pentru manevrarea greutăților trebuie să aibă la
vârf o garnitură din os sau un material care nu se încarcă electrostatic. Pensetele vor asigura
o bună prindere a greutăților, iar celelalte dispozitive de manevrare,când acestea sunt executate din metal, vor avea partea ce vine în contact cu greutatea, căptușită cu piele de căprioară.
3.9.2.4
Cutia greutăților în mili,grame poate fi detașabila de cutia greută ilor în grame și trebuie să fie prevăzută cu locașuri pentru fiecare greutate în parte, precum și un locaș pentru pensetă. Cutia acestor greutăți trebuie să fie acoperită cu o plăcuță din sticlă prevăzută cu buton
3.9.2.5
Cutiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere care să le asigure securitatea și etanșarea
3.9.3
Greutăti clasă
M
1
3 . 9.3.l Greutățile ciiindrice clasă M1 cu va1oare nominală egală sau mai mare de 500 g (greutăți individuale sau în set) trebuie să fie C(?pținute în cutii prevăzute cu cavități individuale.
3.9.3.2 Greutățile în miligrame trebuie să fie păstrate în cutii prevăzute cu cavități individuale clasa de exactitate trebuie să fie înscrisă pe capacul cutiei (Mi).
4
Cerințe metrologice
4.1
Valoarea nominală
Valoarea nominală a greutățjlor trebuie să fie egală cu Ix
10n
kg sau 2x 10 11 sau 5x
10n,
în aceste expresii
n
este fie zero ,
fie un număr întreg pozitiv sau negativ.
4.2
Erori maxime tolerate
Erorile maxime tolerate pozitive sau negative ale greutăților la verificarea inițială, periodică sau
Î11
serviciu sunt date în tabelul 7 .
Erorile maxime tolerate se referă la masa convențională.
5. Atestarea legalității
Tabelul 8 conține cerințele metrologice și tehnice specifice, aplicabiie aprobării de model, verificării inițiale și/sau verificării periodice, conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare .
5.
I.
Greutățile
care la încercare / verificare corespund tuturor prevederilor prezentei nonne sunt admise la încercare/ verificare .
În acest caz, atestarea legalității se efectuează de către autoritățile metrologice prin .
certificat de aprobare de model sau buletin de verificare cu decizia "AD:MIS" și marcajul metrologic de verificare, în urma verificării inițiale sau periodice .
5.2
Greutățile
care la încercare / verificare nu au corespuns uneia sau mai multor prevederi ale prezentei nonne sunt respinse la încercare / verificare și sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă.
În aceste cazuri:
-
nu se acordă aprobare de model ca urmare a încercărilor de model;
-
nu se marchează cu marca metrologică de verificare și se emite buletin de verificare cu decizia
"RESPINS"
care va conține și condițiile la care nu a corespuns greutatea respectivă, în cazul verificărilor inițiale sau periodice.
Valori
nominale
Clasa
E2
Clasa
F1
Clasa
F2
ClasaM1
ClasaM2
ClasaM3
50 kg
80
250
800
2500
8000
25000
20
kg
30
100
300
1000
3000
10000
10 kg
16
50
160
500
1600
5000
5
kg
8,0
25
80
250
800
2500
2kg
3,0
10
30
100
300
1000
l
kg
1,6
5,0
16
50
160
500
500 g
0,8
2,5
8,0
25
80
250
200 g
0,3
1,0
3,0
10
30
100
100
g
O,16
0,5
1,6
5,0
]6
50
50
g
0,10
0,30
1,0
3,0
10
30
20 g
0,08
0,25
0,8
2,5
8,0
25
10 g
0,06
0,20
0,6
2,0
6,0
20
5g
2g
0,05
0,04
O,16 0,12
0,5
0,4
1,6
1,2
5,0
4,0
16
12
1
g
0,03
0,10
0,3
1,0
3,0
10
500mg
0,025
0,08
0,25
0,8
2,5
200mg
0,020
0,06
0_,20
0,6
100 mg
0,016
0,05
0,16
0,5
50mg
0,012
0,04
0,12
0,4
20mg
0,010
0,03
0,10
0,3
10mg
0,008
0,025
0,08
0,25
5
mg
0,006
0,020
0,06
0,20
2mg
0,006
0,020
0,06
0,20
Im
0,006
0,020
0,06
0,20
~- --
Tabelul
7 Erori
ffi:axi_me
tolerate ( în mg)
5.3
Marcajul de verificare
5.3.1
Greutăți clasă E2
Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conține greutățile.
5.3.2
Greutăți clasă
F1
și
F2
5 3.2.1 Greutăți clasă F 1
Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conține greutățile.
5.3.2.2
Greutăți clasă
F2
La greutățile cilindrice marcajul
de
verificare se aplică pe capacul cavității de ajustare; pentru greutățile
fără
cavitate de
ajustare
marcajul de verificare
se
aplică fie pe baza greutății fie pe cutia ce conține greutățile.
5.3.3
Greutăti
clasă
M1, M2
și M3
În cazul gre tăților paralelipipedice, marcajul
de
verificare se aplică pe pastila care sigilează cavitatea de ajustare sau pe bază, în cazul greutăților care nu au cavitate de ajustare.
Condiția
Clasa de exactitate
Categoria de control
Aprobare
de model
Verificare metroloi!ică
inițială
periodică
3.1
E
F
M
X
X
X
X X
X
X X
X
Tabelul 8 Cerinte metrologice și tehnice specifice aplicabile greutătilor de lucru
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
: Dacă
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 057-05
îInstalații
pentru
cântărirea
în
mers
a autovehiculelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Procedura P 97-99 îÎncercarea/verificarea metrologică a basculelor pod cu funcționare automată pentru vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a procedurii specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 304.
*) Ordinul nr. 304/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 057
-
05 "Instalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor"
1.
Generalități
1.1
Scop
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității specifice instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor, numite în continuare
"instalații".
1.2
Domeniu de aplicare
Acea s tă normă de metrologie legală
se
aplică instalațiilor :
-
care sunt utilizate pentru determinarea masei totale a autovehiculului aflat în mișcare și
-
care pot fi utilizate pentru determinarea maselor pe axă simplă sau pe l.lli grup definit de axe și indică aceste mase pentru clase de exactitate specificate .
In plus, instalațiile prevăzute la alineatul precedent trebuie să:
-
fie instalate într-o zonă de cântărire special amenajată și
-
să
aibă domeniul de viteze de operare specificat de producător
Instalațiile care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală care, în utilizare normală, pot opera și sunt folosite în domenii de interes public ca aparate de cântărit cu funcționare neautomată (cântărire statică) ,
trebuie să îndeplinească și cerințele aplicabile acestei categorii de mijloace de măsurare.
Această normă de metrologie legală nu se aplică instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor care :
-
sunt instalate direct în sau pe o suprafață nom1ală de rulare (neamenajată special),
-
determină sarcina pe axă prin multiplicarea cu doi a masei pe o singură roată,
-
sunt montate Ia bordul vehiculelor, pentru a măsura masa pe axă.
1.3
Pentru a putea fi introduse pe piață, puse
în
funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public ,
instalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor prevăzute la punctul 1 . 1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și
tehnice
prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie ]egală N1\.1L 001 05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic
legal''.
Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus men onate rezultă din tabelul 7.
2 Ce1·ințe metrologice
2 . 1 Clase de exactitate
2.1.1
Masa pentru axa simplă
și
pentru grupul de axe
Pentru determinarea masei pentru axa simplă și / sau pentru grupul de axe, instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate, după cum urmează: A; B; C ;
D; E F
Jnstalațiile pot avea clase de exactitate diferite pentru masa axei simple și a grupului de axe .
2.1.2
Masa totală a autovehiculului
Pentru dete1111inarea masei totale a vehiculului, instalațiile
Sl.llit
împărțite
în
șase clase de exactitate, după
cum
urmează: 0,2 ;
0,5 ;
1 ;
2 ;
5 ;
10
2.1.3
Corelarea între clasele de exactitate prevăzute la pct. 2.1.l și 2.1.2 este specificată în tabelu] 1. Tabelul 1 - Corelarea între clasele de exactitate
Clasa de exactitate pentnt masa axei simple și a grupului
de axe
Clasa de ex:actitate pent masa totală a autovehiculului
0,2
0,5
1
2
5
10
-··
---
A
X
X
B
-
X
X
X
C
X
X
X
D
-· ·
-
-
- ·
·
·
-
X
X
X
-
·-
----· .
E
X
X
--
X
- -
--
X
F
X
2.2
Erori și abateri maxime tolerate pentru verificări metro1ogice inițiale, periodice, după reparare sau modificare
2.2.1
Cântărirea în mers
2.2.1 . l Abaterea maximă tolerată față de media corectată a masei axei simple sau a grupului de axe
Pentru toate vehiculele de referință, diferența maximă dintre orice masă pentru axa simplă indicată și
I
sau pentru grup de axe, înregistrată în timpul încercărilor în mers și media corectată
pentru masa axei respective sau media corectată pentru masa pe grupului de axe respectiv trebuie să nu depășească cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 2, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;
b)
1 dxn;
Unde n este numărul de axe din grup, cu n
=
1 pentru axă simplă.
Notă .
În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 2 are pe poziția zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare.
Tabelul 2 - Abaterile maxime tolerate pentru masa axei simple sau a grupului de axe
Clasa de exactitate
Procent din media corectată pentru masa axei simple sau
pentru masa grupului de axe
A
± 0,50 %
B
···
-·
·
··
,
-
--
±
_1,00 %
-
1-1
,-
50
-
%
-·
.
··-··· - - ·····-··
·· · ··
C
D
-
+ -::-: 2 - .
'
_
,
00
%
-
E
· -
·
-
·-
±4,00 %
F
±
8,00 %
Notă ·
Pentru cel mult l O %
din determinări, abaterile maselor axelor
și /
sau ale grupurilor de axe pot să depășească valorile din tabelul 2 pentru verificarea inițială și periodică dar nu și dublul acestora.
2 . 2.1.2 Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului determinată prin cântărire în mers este cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 3, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;
b)
1 d x numărul de axe totalizate .
Notă: În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 3 are pe poziția zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare.
Tabelul 3 - Erorile maxime tolerate pentru masa totală a autovehiculului
Clasa de exactitate
,.
Procent din valoarea convențională a masei totale a
autovehicul ului
0,2
±
0,10 %
0,5
±
0,25 %
······· - ·-
I.-.
·
, .
l
±
0,50 %
2
±
1,00%
5
±
2 , 50 %
10
±
5,00 %
2.2.2
Cântărirea statică
Erorile maxime tolerate la cântărirea statică pentru sarcini crescătoare
și
descrescătoare sunt cele corespunzătoare din tabelul 4.
Tabelul 4 - Erori maxime tolerate la cântărirea statică
Clasa de exactitate
Sarcina (m), exprimată în diviziuni
Erori maxime tolerate la cântărirea statică
o
sms
500
±
0,5 d
0,2
0,5
I
500
<ms
2000
2000
<
m
:S
5000
· · ·-·· - ·--·- -
Os
m.::; 50
·· · -· ·· ·
±
1,0 d
±
1 , 5 d
±
0,5 d
2
5
10
50
<m:;;;200
200 < ms 1000
±
1 , 0 d
±
1 , 5 d
2.3
Diviziunea (d)
Pentru aceeași metodă de cântărire
î n mers și aceeași combinație de receptoare de sarcină, indicarea sau tipărirea masei trebuie să se facă cu aceeași valoare
a
diviziunii.
Corelarea dintre clasele de exactitate prevăzute Ja pct. 2.1.2 ,
valoarea diviziunii și numărnl de diviziuni este specificată în tabelul 5
··
- - · ·- -
d (kg)
Numărul minim de
diviziuni
· ··· -- -
-
-
-
·--·
s
10
s
20
500
5000
----
·· · · · ·---
- ---··
···
- -· -- - - --
·· ··-
- --
·····
5
- ·
··
······ · ·-
-
- ·
··
<
50
··
_ .,.
10
s
100
:::::
200
50
1000
---
1
2
, _
- --
0 , 5
:S
5
·-·-- •
Numărul maxim de
diviziuni
CJasa de exactitate
0 , 2
Tabelul 5 - Corelarea dintre clasele de exactitate ,
valoarea diviziunii și numărul de diviziuni
Valoarea diviziunii dispozitivelor de indicare sau tipărire trebuie să fie de forma 1 x l
ok,
2 x l
Ok
sau 5 x
1
ok,
unde
k
poate să fie un număr întreg, negativ ,
pozitiv, sau zero .
2.4
Limita minimă
Lim i ta minimă trebuie să nu fie mai mică decât
s arcina exprimată
în
diviziuni ,
specificată în tabelul
6
Tabelul 6 - Limita minimă
Clasa de exactitate
Limita minimă în diviziuni
0,2
0,5
1
I-----·•·
·
-
· - - 5 - 0
10
, ..
-· ·
--·--
2
5
·
·
·
1 -
- 0 -
2.5
Instalarea și încercarea instalațiilor de cântărire în mers a autovehiculelor
Pentru in s talațiile de cântărire în mers a autovehiculelor de s tinate a
fi
utilizate în aplicații in care masele axelor simple sau ale grupurilor de axe fac obiectul unor reglementări legale (de exemplu sancționar e a depășirii sarcinii pe axă), conformitatea se evaluează prin metodele prezentate în proceduri de încercare și verificare metrologică specifice .
2.6
Concordanța între dispozitivele de indicare și de imprimare
Pentru aceeași sarcină, trebuie să nu existe diferențe între rezultatele cântăririi fumizate de dispozitivele de indicare și de imprimare care au aceeași valoare a diviziunii.
2.7
Mărimi de influență
2.7.1
Temperatura
2 . 7 . 1.l Limitele de temperatură
Jnstala ile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabil e
la temperaturi cuprinse între
- 1O
° C și + 40
° C.
Pentru aplicații speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de 3O °C și trebuie să fie inscripponat pe instalație .
2.7 . 1.2 Efectul temperaturii asupra indicației la sarcină nulă
Indicația la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o varia e a temperaturii mediului de 5 °C.
2.7.2
Sursa de alimentare
Instalapile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile ,
dacă tensiunea
de alimentare variază după cum urmează :
-
alimentare în curent alternativ: variații de - 15 % până Ia + 10 % față de tensiunea înscrisă pe mijlocul de măsurar e ,
-
alimentare în curent con t inuu: tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiW1ea înscrisă pe mijlocul de măsurare (tensiunea nominală).
Notă: Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibilă sub care instalația este automat scoasă din fllilcțiune.
2.8
Unități de măsură
Unitățile de măsură legale sunt kilogramul (kg) sau tona
(t)
.
2
9 Diviziunea pentru sarcina staționară
Dacă diviziunea pentru sarcina staționară nu este egală cu diviziunea pentru cântărirea în mers (d), afișarea și tipărirea cu această valoare a diviziunii trebuie să nu fie posibilă când instalația este utilizată pentru cântărirea în mers. Suplimentar, dacă instalația nu este încercată pentru utilizarea ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată, diviziunea pentru sarcină staționară trebuie să nu fie ușor accesibilă și trebuie folosită numai
pentru
încercări
statice.
2.1
O
Viteza de operare
Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile
Ia
var:ia#i ale vitezei de operare (accelerări/ decelerări) de± 5 % din viteza de operare marcată pe instalație.
3.
Cerințe tehnice
3. l Conformitatea la utilizare
Instalațiile trebuie construite astfel încât să corespundă autovehiculelor, amplasamentului și metodei de funcționare pentru care ele sunt proiectate.
3.2
Securitatea în funcționare
3 2.1 Utilizare frauduloasă
Instalațiile trebuie să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă.
3.2.2
Dereglări accidentale
Instalațiile
trebuie construite
astfel încât dereglările
susceptibile
de a le perturba performanțele metrologice să nu se poată produce în mod normal rară ca efectul lor să fie ușor detectabil.
3.2.3
Protecție
Un mijloc de protecție trebuie să împiedice utilizarea oricăroi dispozitiv de control care poate altera operația de cântărire.
3.2.4
Utilizarea ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată
Suplimentar îndeplinirii cerințelor specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată, o instalație care poate opera și ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată trebuie să indice metoda și modul de operare (atât pe afișaj cât și pe bonul tipărit).
3
J
Dispozitive de zero
3 .3
.1
Dispozitivul de reglare la zero
Instalațiile trebuie echipate cu câte un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentru toate receptoarele de sarcină
Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operația de reglare la zero cu o exactitate de cel mult± 0,25 d și să aibă un domeniu de reglare care să nu depășească 4 % din limita maximă.
Dispozitivul semiautomat de reglare la zero trebuie să nu funcționeze în timpul cântăririi în mers.
Dispozitivele automate și semiautomate de reglare la zero trebuie să funcționeze numai atunci când instalația este în echilibru stabil.
3.3 .2
Dispozitivu] de menținere Ia zero
Dispozitivul de menținere la zero trebuie să funcționeze numai dacă:
-
indicația este la zero și
-
instalația este în echilibru stabil și
-
rata de corectare nu depășește
0,5
d
I
s
și
-
sarcina se află în domeniul de maximum 4 % în jurul punctului de zero real.
3 .4
Aparat de control integrat
Pentru ca o instalație să poată fi utilizată ca aparat de contro] integrat, cu scopul de a detennina masa totală a unui autovehicul de referință, acesta trebuie să îndeplinească cerințele specificate mai jos:
-
de
la
3.4.1 Ia 3.4.4 inclusiv
și
-
să aibă o valoare a diviziunii corespunzătoare pentru sarcini staționare (2.9).
3.4.1
Reglarea la zero
Instalația trebuie să poată efectua operația de reglare la zero în conformitate cu prevederile pct. 3.3.1 din prezenta normă de metrologie legală.
3.4.2
Încărcarea cu sarcini așezate excentric
Indicațiile pentru diferite poziții ale sarcinii trebuie să nu depășească erorile maxime tolerate prevăzute la
2.2.2. pentru sarcina aplicată.
3.4.3
Mobilitatea
O sarcină suplimentară egală cu 1,4 diviziuni pentru cântărirea statică, adăugată sau ridicată fără șoc pe
/
de pe fiecare receptor de sarcină, oricare ar fi sarcina preexistentă pe acesta, trebuie să provoace o variație a indicației inițiale de o diviziune.
3.4.4
Repetabilitatea
Diferența între rezultatele mai multor cântăriri ale aceleiași sarcini trebuie să nu fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime tolerate prevăzute la 2.2.2. pentru sarcina aplicată . .
3 . 5
Dispozitive
de afișare și de imprimare
3.5.
l Calitatea indicației
1-ldicația de masă trebuie să fie de tip indicație automată .
Dispozitivele de indicare și de imprimare trebuie să permită o citire sigură ,
simplă și neambiguă a rezultatelor, prin simpla alăturare a caracterelor și să conțină numele sau simbolul unității de masă corespunzătoare .
3.5 .2
Imprimare
Conținutul informației minime imprimate după fiecare operație normală de cântărire depinde de destinația instalației.
Pentru instalațiile care sunt destinate exclusiv pentru determinarea masei totale a autovehiculului, informația mi1;imă imprimată trebuie să cuprindă masa totală a autovehiculului,
viteza
de operare, data
și
ora cântăririi .
In cazul acestor instalații, valorile maselor pe axă simplă sau grupuri de axe nu trebuie să fie tipărite fără o avertizare din care să reiasă că aceste rezultate pot fi afectate de erori mari datorită faptului că instalațiile sunt destinate exclusiv pentru detenninarea masei totale a autovehiculului.
Pentru instalațiile care sunt utilizate pentrn determinarea maselor pe axă, informația minimă imprimată trebuie să cuprindă sarcinile pe axă simplă, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data și ora cântăririi. Nu este necesară specificarea criterii1or pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalație.
Pentru instalațiile care sunt utilizate pentru determinarea maselor pe grup de axe informația minimă imprimată trebuie să cuprindă masa pe axă simplă (dacă este cazul), masa grnpului de axe, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data și ora cântăririi .
Suplimentar trebuie specificate criteriile pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalație .
3.5.3
Domeniul de cântărire
Instalațiile trebuie să nu indice sau să tipărească masele pe axă simplă, masele
grupului
de axe sau masa totală a oricărui autovehicul atunci când masa axei simple (cântărire parțială) este mai mică decât Min sau mai mare decât Max+ 9 d fără a furniza o avertizare clară pe afișaj sau/ și pe bonul tipărit, din care să reiasă că indicația nu
este
verificată.
3.5.4
Dispozitiv de totalizare
Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozi1iv de totalizare a maselor pe axe pentru a calcula masa totală a autovehiculului și, dacă este cazul a maselor grupului de axe. Acest dispozitiv poate să funcționeze automat, caz în care instala a trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului (3.5 . S), sau semiautomat (funcționează automat după
o
comandă manuală) .
3.5
, 5 Dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului
Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului dacă masa totală a autovehiculului, masele axelor și / sau masele grupului de axe sunt indicate sau tipărite automat după operația de cântărire. Dispozitivul trebuie să sesizeze prezența unui autovehicul și momentul în care acesta a fost cântărit integral.
3.5.6
Dispozitiv de ghidare a autovehiculului
Instalapa trebuie să nu indice și să nu tipărească masele pentru axă simplă, pentru grup de axe sau masa totală a oricărui autovehicul dacă oricare dîn ro le acelui autovehicul nu a traversat integral receptorul de sarcină .
Ca soluție alternativă, poate fi utilizat un sistem lateral de ghidare care să asigure faptul că vehiculul traversează integral receptorul de sarcină.
Dacă pentru instalație este specificat un singur sens de traversare a receptorului de sarcină, trebuie fumizat un mesaj de eroare în cazul în care vehiculul traversează receptorul de sarcină în celălalt sens.
3.5.7
Viteza de operare
Instalația trebuie să nu indice sau să tipărească masa sau valorile maselor pentru orice vehicul care traversează receptoarele de sarcină:
-
cu o viteză în afara domeniului specificat și/ sau
-
cu o variație a vitezei (accelerare/ decelerare) care ar produce depășirea erorilor maxime tolerate
în afară de cazul în care este fumizată o avertizare clară pe afișaj și
I
sau pe bonul tipărit din care să reiasă că indicația nu este verificată.
3.5.8
Programele informatice
Programele infom1atice relevante din punct de vedere metrologic utilizate în cadrul instalației trebuie să fie concepute astfel încât modificarea lor să nu fie posibilă fără distrugerea sigiliului, sau orice modificare
a
programelor să fie semnalată automat cu ajutorul unui cod de identificare.
Programelor informatice trebuie să
Ii
se atribuie număr de versiune unic. Acest număr de versiune trebuie
să fie adaptat în cazul în care orice modificare a soft-ului poate influența funcțiile și exactitatea instalației.
3.6
Instalare
3 6.1 Generalități
Instalațiile
trebuie
fabricate
și
instalate
astfel
încât
să
mm1m1zeze
once
efecte
adverse
ale amplasamentu lui. Spaiiul dintre instalația de cântărit și sol trebuie să permită tuturor părților greu accesibile ale receptorului de sarcină să fie curățate de toate resturile sau materialele care pot influența exactitatea instala ei. Atunci când detalii particulare de instalare pot influența opera#a de cântărire (de exemplu
orizontalitatea amplasamentului, lungimea
zonelor
de
apropiere),
aceste
detalii
trebuie înregistrate în raportul de încercare.
3.6.2 Drenaj
Dacă mecanismul de cântărire este amplasat într-o cuvă, trebuie să existe un sistem pentru drenare astfel încât să se asigure că nici o parte a instala ei nu va lucra nici măcar parțial în apă sau în orice alt lichid.
3 6 3 Încălzire
Dacă mecanismul de cântărire este instalat într-un loc cu climat cu temperaturi sub - 1O °C, atunci trebuie să fie asigurată o posibilitate de încălzire care să asigure faptul că celulele de cântărire nu vor îngheța
3.7
Dispozitiv de sigilare
3.7.1
Generalități
Componentele care trebuie să
nu
poată fi reglate sau schimbate de utilizator trebuie să fie echipate cu dispozitiv de sigilare sau trebuie montate într-o carcasă și carcasa trebuie să poată fi sigilată. Totuși sunt permise și alte tipuri de sigilări care pot asigura integritatea instalației, de exemplu sigilii electronice.
1n
toate cazurile sigiliile trebuie să fie ușor accesibile. Sigilarea trebuie să fie asigurată pentru toate părțile sistemului de măsurare care nu pot fi protejate fizic în alt mod împotriva operațiilor de natură să afecteze exactitatea măsurării.
Toate dispozitivele destinate modificării parametrilor rezultatelor cântăririi, în special cele pentru corecție și calibrare, trebuie să fie sigilate.
3.7.2
Dispozitive pentru sigilare electronică
Dacă accesul la parametrii care influențează remltatelor cântăririi nu este protejat cu dispozitive de sigilare mecanică, protecția trebuie să îndeplinească următoarele prevederi:
a)
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, de exemplu prin intermediul unui cod (cuvânt-cheie) sau a unui dispozitiv special (cheie fizică), Codul trebuie să poată fi modificat;
b)
codul trebuie să fie memorat cel puțin pentru ultima intervenție; înregistrarea trebuie să includă data și un mijloc de identificare a persoanei autorizate care a făcut intervenția (vezi (a) de mai sus); trasabilitatea ultimei intervenții trebuie asigurată pentru cel puțin doi ani, dacă nu a fost modificată cu ocazia unei intervenții ulterioare; dacă este posibil să se memoreze mai mult de o intervenție, și dacă ștergerea unei intervenții anterioare permite o nouă înregistrare, atunci trebuie ștearsă cea mai veche înregistrare.
3.8
Inscripții
I . nsta . lațiile trebuie .
să prezinte următoarele inscripții de bază pentru fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare a masei sau a sarcmu:
3.8.1
Inscripții în formă completă
-
marca de identificare a producătorului;
-
marca de identificare a importatorului (dacă este cazul)
-
destinația instalației;
-
seria instalației (pe fiecare receptor de sarcină dacă este cazul)
-
,,A nu se folosi la cântărirea produselor lichide" (dacă este cazul)
-
viteza maximă de traversare
în km / h
-
sensul de cântărire (dacă este cazul)
-
diviziunea pentru cântărirea statică (dacă este cazul)
în kg sau
t
-
tensiunea de alimentare electrică
-
frecvența tensiunii de alimentare electrice
-
domeniul de temperatură
(dacă diferă de-
10
°C ... +
40
°C)
3.8.2
Inscripții în formă simbolizată
-
marcajul metrologic de model
-
clasa de exactitate pentru masa totală a
.
V
.
Hz
... '
oc;
oc
autovehiculului
0,2 , 0,5 , 1, 2, 5 sau 1O
-
clasa de exactitate pentru masa axei simple
(dacă este cazul)
-
clasa de exactitate pentru sarcina pe grup de axe (dacă este cazul)
-
limita maximă de cântărire
-
limita minimă de cântărire
-
valoarea diviziunii
-
viteza maximă de funcționare
-
viteza minimă de funcționare
-
numărul
maxim
de axe ale autovehiculului
8.3
Inscripții suplimentare
A,B,C,D,E,
sau
F
A,B,C,D,E, sau F
Max ......
kg sau t Min
kg sau t
d""
. .
kg sau t
Vmax=
km/h
Vmin=
km/h
In conformitate cu utilizarea particulară a instalației pot fi cerute, în cadml aprobării de model, una sau mai multe inscripții suplimentare. De exemplu când o anume instalație este încercată utilizând o gamă limitată de autovehicule (de exemplu numai cu suspensie cu aer, numai vehicule rigide cu trei/ patru
axe),
arunci acestea trebuie prezentate
în
inscripții.
3.8.4 Prezentarea inscripțiilor
Inscripțiile trebuie să fie de neșters, de o mărime, de o formă și de o claritate care să permită o citire ușoară în condițiile normale de utilizare a instalației.
Inscripțiile trebuie să fie grnpate pe un amplasament clar vizibil pe instalație, fie pe o plăcuță fixată în apropierea dispozitivului indicator, fie pe dispozitivul indicator.
Plăcuța cu inscripții trebuie ori să poată
fi
sigilată, ori demontarea să provoace distrugerea plăcuței.
3.9
Marcaje de verificare
3.9.1
Amplasament
Instalațiile trebuie să aibă un amplasament pentru aplicare marcajele de verificare Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții
-
zona pe care sunt amplasate marcajele să nu poată fi îndepărtată fără deteriorarea marcajelor aplicate
-
amplasamentul trebuie să permită aplicarea ușoară a marcajelor, fără modificarea caracteristicilor metrologice ale instalației;
-
marcajele trebuie să fie vizibile în timpul utilizării instalației.
3.9.2
Montare
Instalațiile pe care se aplică marcaje de verificare trebuie să aibă un suport pentru marcaJ, pe
un
amplasament care să asigure conservarea acestor marcaje, după cum urmează:
-
dacă marcajul este aplicat cu un poanson, suportul poate
fi
o bandă de plumb sau din orice alt material cu proprietăți similare, inserată într-o placă montată pe instalație, sau într-o cavitate alezată în carcasa instala ei;
-
dacă marcajul constă dintr-un timbru adeziv, trebuie prevăzut un amplasament adecvat.
4
Cerințe pentru instalații electrnnice
Instalațiile electronice trebuie să satisfacă următoarele cerințe, pe lângă cerințele aplicabile din celelalte capitole.
4.1
Cerințe generale
4.1.1
Condiții de funcționare specificate
Instalațiile electronice de cântărit trebuie concepute și fabricate astfel încât să nu depășească erorile tolerate în condițiile de funcționare specificate.
4.1.2
Perturbatii
Instalațiile el;ctronice de cântărit trebuie concepute și fabricate astfel încât atunci când sunt expuse la perturoații, .fie:
a)
acestea să nu producă nici un defect semnificativ, fie:
b)
defectele semnificative să fie detectate și semnalizate așa cum se specifică la 4.3.1. Notă: Un defect egal sau mai mic decât 1 d este admis oricare ar fi valoarea erorii de indicație.
4.1
3
Anduranta
Cerințele de l; pct. 4.1.1 și 4.1.2 trebuie satisfăcute în timp, conform cu utilizarea prevăzută a instalației.
4.1.4 Evaluarea confom1ității
Modelul unei instalații este considerat ca satisfăcând cerințele de la pct. 4.1.1, 4.1.2 și 4.1.3 dacă acesta a trecut cu succes încercările efectuate conform procedurilor de încercare/ verificare specifice
4,2 Aplicare
4.2.1
Cerințele de la pct
4.1.2
pot fi aplicate separat în următoarele cazuri·
a)
pentru fiecare cauză individuală generatoare a unui defect semnificativ și
I
sau
b)
pentru fiecare parie a instalației electronice. Alegerea variantelor 4.1.2 (a) sau (b) aparține fabricantului.
4
3 Cerințe funcponale
4 3.1 Punerea în evidență a unui defect semnificativ
Atunci când este detectat un defect semnificativ, instalația trebuie ori să fie scoasă automat din funcțiune, ori să fumizeze o indicație vizuală sau auditivă care să persiste până la intervenția operatorului sau la dispariția defectului.
4 3.2 Procedura de punere sub tensiune
Dacă defectarea unui element al dispozitivului de afișare poate provoca o indicație de masă falsă atunci instalația trebuie să prezinte o facilitate de verificare a afișajului care să fie inițiată automat la punerea sub tensiune (în cazul aparatelor electronice conectate permanent la rețea, la punerea sub tensiune a dispozitivului indicator), de exemplu afișarea tuturor semnelor specifice în stare activă și inactivă, un timp suficient pentru a putea fi ușor observate de operator.
4.3.3
Factori de influență
Instalațiile electronice trebuie să satisfacă cerințele de la pct. 2.7 și, în plus trebuie să își păstreze caracteristicile metrologice și tehnice la o umiditate relativă de 85 %, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcționare.
4.3.4
Timpul de încălzire
.
În perioada timpului de încălzire o instalație electronică nu trebuie să afișeze sau să transmită nici o indicatie de masă iar funct ,
ionarea automată trebuie să fie inhibată.
4.3.5
Interfața
O instalație poate fi echipată cu o interfață care să pem1ită conectarea acesteia la echipamente periferice. Când este utilizată interfața, instalația trebuie să continue să funcționeze corect și funcțiile sale metrologice trebuie să nu fie influențate.
4.3.6
Alimentarea în curent continuu
O instalație care funcționează prin alimentare în curent continuu trebuie, de fiecare dată când tensiunea scade sub tensiunea minimă de funcționare specificată de fabricant, să continue să funcționeze corect sau să fie scoasă automat din funcție.
4.4.
Examinare și încercare
Examinarea și încercarea unei instalații electronice de cântărire urmăresc verificarea conformității cu cerințele aplicabile din prezenta normă de metrologie legală și, în particular, cu cerințele de la cap. 4.
4.4.1
Examinare
O instalație electronică trebuie să fie examinată în vederea unei evaluări generale a concepției și a constructiei.
4.4.2
îndercări de performanță
O instalație electronică de cântărire, sau un dispozitiv electronic, după caz, trebuie să fie încercat conform procedurii de încercare
I
verificare specifică, cu scopul de a determina dacă funcționează, sau nu, corect. încercările trebuie efectuate pe instalație în ansamblul ei, cu excepția situațiilor în care dimensiunile și / sau configurația instalației nu se pretează la o verificare în ansamblu. În aceste cazuri dispozitivele electronice trebuie încercate separat. Nu se pune problema unei demontări excesive în vederea supunerii la încercări separate a componentelor. În plus trebuie efectuat un examen pe instalația de cântărit complet operațională sau, dacă este necesar, pe dispozitivele electronice, într-un ansamblu simulat, suficient de reprezentativ pentru respectiva instalație de cântărire. Echipamentul trebuie să funcționeze corect.
4 4.3 Încercări de stabilitate a intervalului
Instalația trebuie supusă la încercări de stabilitate a intervalului la diferite momente de timp, înainte, în timpul și după ce a fost supus la încercări de performanță .
Atunci când instalația este supusă la încercare de stabilitate a intervalului:
-
variația maximă nu trebuie să depășească, pentru fiecare din cele n determinări, jumătate din valoarea ab s olută a erorii tolerate dată la pct 2 2.2., la sarcina aplicată pentru toate cele n detenninări;
-
dacă diferențele între rezultate indică o variație mai mare decât o jumătate din variația admisă ,
menționată mai sus ,
încercarea trebuie continuată până când tendința dispare, se inversează ca sens, sau este depășită variația maximă admisă .
5
Modalități de confrol metrnlogic
Modalitățile de control metrologic aplicabile instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor sunt unnătoarcle:
-Aprobare de model;
-
Ve r ificare metrologică inițială ;
-
Verificare metrologică periodică;
-
Verificare metrologică după reparare sau modificare ,
6
Documentație
Cererea de aprobare de model trebuie să fie însoµtă de o documentație care să fumizeze următoarele in formații :
-
caracteristicile metrologice ale in s talației;
-
un set de specificații cu privire la instalație;
-
o descriere funcțională a di s pozitivelor și componentelor ,
-
desene, scheme și informații generale privind soft-ul (dacă este cazul) cu detalii privind construcția și funcționarea;
-
orice altă specificație tehnică sau orice altă dovadă care să ateste că proiectarea și construcția instalației sunt conforme cu cerințele prezentei norme de metrologie legală.
7
Atestarea legalității
7.1
Atestarea legalității unei instalații se realizează după demonstrarea conformită i acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile prevăzute
în
prezenta normă de metrologie legală .
7.2
Confonnitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică inițială sau periodică. Marcajele metrologice sunt însoțite ,
după caz de documente specifice :
certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică
7.3
Marcajul aprobării de model se aplică, în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul autorizat care a efectuat verificarea .
Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode care să împiedice intervențiile neautorizate asupra instalației verificate.
Atestarea legalității unei
i nstalații care a corespuns verificărilor metrologice se face prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis "
și aplicarea mărcii de verificare metrologică.
Pentru instalațiile care nu au corespuns, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia
,, Re s pins" și nu se aplică marca de verificare metrologică.
7.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificatia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
7.5
În c ul în care instalația este constituită dintr-un
s et de dispozitive și / sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/
subansamblul
principal
aJ
instaJației.
Tabelul 7 - Cerințe metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal
~ ·
· -
l
Modalităti de control
Nr crt
Cerința metrologică sau tehnică
Pw1ctul din NML
Aprobare
de model
Verificare metrologică
initială
perio }că
1
Masa pentru
axa
simplă și pentru
2.1 . 1/NML 057-05
X
X
-
_ ,
.
.,
.
,,
-
grupul de axe
- 2 - -
Masa totală a autovehiculului
2.1.2/NI\1L 057-05
I
X
X
-
-
-
•
_ , r
•
-- --
-
- ·- 3 -
Corelarea între - clasele de exactitate
2 . l.3/Nl\1L 057-05
X
X
-
,
4
. A . b - a - te - r + eam -
- a - xi - m - ă - to - l - er - a - tă
·-
2.2
.
l.l/NML057-05
x
x
x
t
5
E
- r + o are
, a -
max
c i mă
tol
e
rată
1
f
+
· ·
•
2.2.1.2/NML .. 0 . 5 ; 7
-05
+
x
··
·
x
-
·- · x · -
6
Cântărirea statică
2 2 . 2/NML 057-05
x
X
7
Limita minimă
-
-
2.4/NML-05_ 7 0 _5-+---x-- +--- x - ···-
·--_- · -
i----8-+In-s-tal_ar_e_a_șr, î-n-ce
_
r
_
c-ar e_a
- -
2.5/NML 05 7
-0-5
_+--_
x
.,
x
_--
Concordanța
intre dispozitiv · e....,l-e--=d-e--- -
/NML
_
-
- - - x----+--x--+-- - x -
-
9
indicare
și de
imp
r
imar
e
2 6
0 507 5
-
+
·
-
···
+
+
<
1O Limitele de temperatură
2,7 , 1.1/NML 057-05
2 . 1.3.l/NML
001-05
X
1
· ·
.
,-,
,,....-c
-
·
··
··
'
i
11
Efectul
temperaturii
asupra indicației
la sarcină nulă
2.7 1.2/NML
057-05
X
1-
-c--
=--+ --
-
----
--
-- -+- ----=--=-----c --=--- - -+-
- - --+---
-- -+
l
!
+
·
+
+
·
12
S
ur
sa
de alimentare
2 7
.
2/NML 057-05
x
-
13
Unit ăti
de
măsură
2.8
/
NN.IL
057-05
x
x
t
+
'
14
Diviziunea pentru
sarcina
stationară
2.9/NML 057-05
x
x
--- - -
X - -
-----
15
Viteza de
operare
•
_,
•
_2_ . 1_0-,-/N_ITv_1L_0_57_-_0_5--- --i
x
+
-;
x _
·
_
:= --:-
·=
16
Conformitatea la utilizare
3.1/NML
057-05
x
x
17
Utilizare
frauduloasă
3 . 2 . 1/N1\.4L 057-05
x
x
18
Dereglări
accidentale
-
>--
3.2.2/NML
057-05
x
-
-19
Protectie
3 . 2.3/NML
os1=-os-
-
-
X
----
.
-
-
--·
-x--+--x
1
-
·
·
·
-- +- --' --
-
--
-
--
-
-·
·
·
·
-
-·-
·
·
·
-
-
-
-
-
------+ -- ----+ -- ---- ---ic
i
20
U
tilizarea
ca
aparat
de
cântărit cu
3 . 2.4/NML
057-05
X
X
X
functionare
neautomată
21
Dispozitjvul
de
reglare
la zero
3.3:-i/NML
05-7-05 ·-+-- ·
x
--1-
x_--1-
-
22
Dispozitivul de mentinere la zero
3.3.2/NML 057-05
x
x
23
Aparat de
control
integrat
-
3.4/NML
057-05*
x---+---x---+---x
j
• •
1
··--·· ····· -1-- ·
t
f 2 - 4 --
R
-
e
+
gla
-
rea
'"
la
'
z
-
e
-
ro
-------------+- 3. - 4 - .l/ - N - M - L - 0 - 5 - 7 - -0 - 5 + *
-
- x --
x
X
--x-
25
Incărcarea cu sarcin
i
așezate excentric
3.4.2/NivlL 057-05*
x
x
x
26
Mobilitatea
-
•
-- -+- -3-.4- . -3/ NM L0_5_7_-0_5_*--+- - x
+ -
- x -
- +
f
+
+
+
Ji
+
_ 28 Calitatea indica ei
3 . 5.1/NML
057-05
x
2e7petabilitate _ a-,-
- _ ---+--3_ . 4_ . _4...,/N_ -
M L 0_5_7_-_05_*_·
x
x
x
_
1
::--::--
+-- --c-- - - ---' '-- -- - - - --f-----,------+-----+--- ---
·
·---
- - - - -- ..
29
Imprimare
3
.
5
.
2/NML 057-05
x
x
X
30
Domeniul
de
cântărire
-·
3 . 5 . 3/mv1L 057-05
x
x
..
-
1
-
bispozitiv-de
-
totaii
a
_
re
•
-
-
:-
_
:
_ 4 _ /N_J _ \1 _ .L o
_
s
_
7_-o_
5
/--
x
_
,e---_ x
· - - -=
=--=- :
32
Dispozitiv de recunoaștere a
X
X
autovehiculului
--1-D-1- · sp_o_z_itJ-.v-de-gh_i_d_ar
e_a
--
-
;
;
- /NML- -----
--
_
- o - 57 - _;;--+- -
-
-
-
--
-
-·----------
-
--1
1
autovehiculului
X
x
-
t------+----:-------,.--- -- -- - ----+---,,-,---------+-------,
- -- ·
·
-
,
_ 33
Vitezadeoperare
3
.
5
.
7/NML057-05
34 Software-ul
-
-
··
3 58/NML
057-os · ---t- -
-
X
X
--- ~
i
t
,
,-,
,
+
+
X
i
t-
35
--
I
-
n
-
st
-
al
+
are - - - G - e - n - e - ra - li - tă - t
i '--------+- -
3 - .
6.1/NML 057-05
36 Drenaj
3 . 6.2/NML 057-05
37
lncălzire
3 . 6.3/NML
057-05
·
·-- ·· X - --
x
X
x
X
38
Dispozitiv de sigilare
-Gener
_
a
_
li
_
tă ti--,-- ·+--3_.7_ . _l_/N _ M - _L_0_5_7_-_0_5--+--- X
39
Dispozitive pentru sigilare e1ectronică
3 . 7.2/NML
057-05
X
40
Inscripții
3 . 8/NML 057-05
X
-
41
Inscripții în formă completă
3.8
.
1/NI\1L 057-05
X
-
,
fi
Inscriptii
în formă simbolizată
3 . 8 . 2/NML
o:r1-=os--
X
X
1-4 - 3 -+ I-n - s-cn-tp,,
ț,
ii_s_u_p_li_m_e_n_ta-re------ +-- 3 -- _ - 8 - 3. - /NML -
•
057-05
i--- -+
-
- ....,
- ,-..-
_
-
-
- ----+
+--
44 Prezentarea inscripțiilor
3 . 8.4/NML 057-05
X
r--- --t-
-
----: ----:-- ,---
- - -
- ---+------:--=-----=----+--
45
Mărci de verificare
3.9/NML 057-05
X
X
X
46
Perturbații
-
- - -
-
--·-
- -- - - - -
4.1 . 2/NML
057-05
X
-,--- -- --+-- -- - -- - --+---
4
7
Punerea în evidență a unui
defect
semnificativ
48
Procedura de
punere
sub
tensiune
49 Factori de influentă
-
4.3.1/NML 057-05
4.3
2/NML
057-05
4.3 . 3/NML
057-05
X
X
X
X
X
--
Timpul de încălzire Interfața
Alimentarea în curent continuu
-
• -···-
- 4_3.5/NML 057-05
·
- 4-3.6/NML 057-05
- - ··--
X
-·-- ·-··
··
X
X
-
-
--
6/NML
057-05
-
Documentatie
54
-
-
·-··-·
4
4.31NML
-
os1-05
lncercări de stabilitate a inteIValului
53
-
-
52
-
-
X
51
-
-
X
4.3.4/NML 057-05
50
*
Aceste cerințe metrologice și tehnice se aplică numai dacă instalația poate
și
este
folosită ca aparat
de
control integrat
Notă:
Stabtlirea
probelor
din
cadrul verificării metrologice după reparare sau modificare se face
conform
normativelor metrologice în vigoare.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului
nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“, cuprinsă
în
anexa**)
care
face
parte
integrantă
din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Norma
de
metrologie
legală
de
la
art.
1 înlocuiește
Norma
de
metrologie
legală
NML
3-02/1-94 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“.
Articolul 3
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 305.
*) Ordinul nr. 305/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 056-05 "Aparate de cântărit
cu funcționa1·e neautomată"
1.
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală se aplică numai în cadrul verificărilor metrologice periodice și după reparare sau modificare, efectuate asupra aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, denumite mai departe
ăaparate".
Verificările metrologice periodice se execută numai asupra aparatelor utilizate în domenii de interes
public,
care
au fost introduse pe piață
și
puse în funcțiune în conformitate cu prevederile și
reglementările
metrologice în
vigoare
la acea dată .
2.
Examinare
vizuală
Înaintea verificării cerințelor metrologice și tehnice, aparatul trebuie examinat vizual în ceea ce privește:
-
caracteristicile metrologice și tehnice: clasa de exactitate, Max, Mn, e, d,
-
inscripțiile obligatorii și amplasarea marcajelor metrologice.
Dacă locul și condițiile de utilizare ale aparatului sunt cunoscute, trebuie să
se
examineze dacă acestea
sunt
corespunzătoare.
3.
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Eror1
maxime tolerate
Erorile maxime tolerate pentru sarcini crescătoare și descrescătoare sunt date
în
tabelul 1.
Tabelul
1 -
Erori maxime tolerate
Erori
maxime tolerate
Pentru sarcini "m" exprimate în diviziuni de verificare ''e"
clasa ( J_)
clasa
C
ro
clasa
CrrD
clasa OIII)
±
0,5
C
O ::;; m
50000
Os:m 5000
0:S"m:<=:500
o::;;ms:50
±le
50000<1lli200000
5000 < m 20000
500<rn.S:2000
50<ms200
±
1,5 e
200000<m
20000
<m.S: 100000
2000<n l0000
200<m l000
3 .2 Exactitatea dispozitivului de reglare la zero
După reglarea la zero, influența abaterii de zero asupra rezultatului cântăririi trebuie să nu fie mai mare de 0,25 e; în același timp, pentru aparatele cu dispozitiv indicator auxiliar, această influență nu trebuie să fie mai mare de 0,5 d.
3.3
Erori
maxime tolerate ale valorii nete
Erorile maxime tolerate se aplică la valorile nete ale sarcinii pentru toate valorile posibile de tară, cu excepția valorilor de tară predeterminată.
3.4
Exactitatea dispozitivului de tară
Un dispozitiv de tară trebuie să permită reglarea la zero a indicației cu o exactitate mai bună decât:
±
0,25 e pentru aparatele electronice și toate aparatele cu indicație analogică,
±
0,5 d pentru aparatele mecanice cu indicație numerică și aparate cu dispozitive indicatoare auxiliare.
Pentru aparatele cu diviziuni multiple, e trebuie înlocuit cu
e;
3.5
Dispozitivul de cântărire a tarei
Erorile
maxime tolerate ale unui dispozitiv de cântărire a tarei sunt, pentru toate valorile tarei, aceleași cu erorile maxime tolerate ale aparatului pentru aceeași valoare a sarcinii.
3.6
Fidelitate
Diferența între rezultatele obținute în cursul mai multor cântăriri a '
le aceleiași sarcini nu trebuie să fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime
tolerate
a aparatului la sarcina respectivă.
3.7
Excentricitatea sarcinilor
Indicația
obținută pentru diferite poziții ale sarcinii pe receptorul de sarcină trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, atunci când aparatul este verificat conform dispozițiilor de la 3.7.1, la 3.7.4.
Notă:
Dacă un aparat este conceput astfel încât sarcinile să poată fi așezate în mod diferit, trebuie săi se aplice în plus una din următoarele verificări:
3.7.1
Sub rezerva dispozițiilor contrare care figurează în cele ce urmează, trebuie să se aplice o sarcină egală cu 1/3 din suma dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară corespunzător .
3.7.2
Pentru aparatele al căror receptor de sarcină are ăn" puncte de sprijin, cu n>4, fracțiunea l/(n-1) a sumei dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară trebuie să fie aplicată în fiecare punct de sprijin
3.7.3
Pentru aparatele cu receptor de sarcină pentru care probabilitatea excentricității sarcinii este minimă (rezervor, pâlnie etc.) trebuie să fie aplicată o sarcină de încercare corespunzătoare la
]/10
din suma dintre limita maximă de cântărire
și
efectul maxim aditiv de tară în fiecare punct de sprijin.
3.7
4
Pentru aparatele utilizate la cântărire sarcinilor rulante (de exemplu aparate pentru cântărit vehicule, aparate cu șine suspendate etc.) se va aplica
o
sarcină rulantă corespunzătoare unei sarcini rulante uzuale_, cea mai grea și cea mai concentrată care poate fi cântărită, dar care să nu fie mai mare decât 0,8 ori suma dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară, în diferite puncte ale receptorului de sarcină.
3.8
Mobilitatea
3,8.1
Aparate cu echilibrare neautomată
Retragerea sau așezarea fără. șoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu 0,4 din valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare
vizibilă a
dispozitivului indicator.
3.8.2
Aparate cu echilibrare semiautomată sau automată
3.8.2.1
Indicație analogică
Retragerea sau așezarea fără șoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului indicator de cel puțin
O, 7 din deplasarea corespunzătoare acestei suprasarcini.
3.8.2 2 Indicație numerică
Retragerea sau așezarea rară șoc pe aparatul aflat în echilibru, a unei suprasarcini egale cu de
1,4
ori diviziunea reală, trebuie să schimbe indicația inițială
3.9
Sensibilitatea minimă la aparate cu echilibrare neautomată
Așezarea pe un aparat aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului
indicator de cel puțin:
•
1 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate
G)
sau
GD
•
2
mm
pentru un aparat cu clasa de exactitate
CfiD
sau
(ffij) ,
cu Max
s
30 kg;
•
5 mm pentrn un aparat cu clasa de exactitate
®)
sau
(fiîD ,
cu Max> 30 kg.
Verificarea sensibilității se efectuează plasând suprasarcina cu un șoc ușor, pentru a elimina efectele pragului de sensibilitate.
3.1 O
Eliminarea erorii de rotunjire
Eroarea de rotunjire inclusă într-o indicație numerică trebuie să fie eliminată dacă diviziunea reală este mai mare decât 0,2 e.
3.
11 Diferențe tolerate între rezultate
Oricare ar fi variația tolerată între rezultatele cântăririlor, fiecare rezultat individual trebuie să nu depășească eroarea maximă tolerată pentru sarcina în cauză.
3.12 Sigilarea
Aparatele care, la verificarea metrologică periodică au corespuns cerințelor menționate în prezenta normă, trebuie sigilate. Sigilarea trebuie executată, după caz, conform specificațiilor din:
Certificatul de examinare CS/CE de tip (examinarea CS/CE de tip), sau Certificatul de conformitate (verificarea CS/CE a unității de produs), sau Certificatul aprobării de model (dacă există)
4.
Atestarea legalității
4.1
Atestarea legalității 1mu1 aparat supus verificării metrologice periodice, se face, pentru aparatele care au corespuns tuturor
cerințelor
din prezenta normă, prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis" și aplicarea marcajului de verificare metrologică.
4.2
Pentru aparatele care nu au corespuns cel puțin unei cerințe din prezenta normă, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia ăRespins" și nu
se
aplică marcajul de veri care metrologică.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“*)
În temeiul
Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru
măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Norma
de
metrologie
legală
prevăzută
la art.
1
înlocuiește
Instrucțiunile
nr.
3-04-76
îInstrucțiuni pentru
verificarea
balanțelor
de
cereale“,
cu
excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 306.
*) Ordinul nr. 306/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 055-05
,,Aparate pentru măsurarea masei hectolitri.ce a cerealelor" 1 Domeniu de aplicare
l.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice aparatelor pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor (numite și balanțe de cereale de 1 I) în scopul stabilirii calității cerealelor în cadrul tranzacțiilor comerciale cu aceste produse agricole. În continuare se va utiliza denumirea de ăaparate". Balanțele de cereale de 20 1 fac obiectul altui act normativ.
1.2
Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în foncțiunc sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal"
Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 3.
1.3
Norma se aplică aparatelor care au un recipient de măsurare cu volumul interior de 1 litru, care determină masa hectolitrică utilizând metoda gravimetrică.
1.4
Masa hectolitrică este raportul dintre masa exprimată în kilograme și volumul exprimat în hectolitri, așa cum este determinat pentru orice fel de cereale prin efectuarea măsurării cu un aparat și o metodă care sunt în conformitate cu prevederile prezentei norme.
1.5
Aparatele la care se referă prezenta normă au în componența lor următoarele părți principale recipient de preumplere;
tub de umplere;
recipient de măsurare (vas măsură), cu volumul interior egal cu 1 litru; piston (bloc),
cuțit de radere;
dispozitiv de fixare a recipientului de măsurare; dispozitiv de cântărit.
2
Simbolurile utilizate:
L
Sarcină;
d
Valoarea diviziunii;
&
Eroare maximă tolerată,
Max
Limita maximă de cântărire
Min
Limita minimă de cântărire
3
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Recipientul de preumplere
3.1.1
Recipientul de preumplere (numit și eprubetă) trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma unui cilindru drept, cu baza plată, închis la partea inferioară.
3.1.2
Pe peretele interior al recipientului de umplere trebuie să fie marcat un reper circular, dispus la cel puțin I cm și cel mult 3 cm de partea superioară, deschisă a cilindrului.'
3.1.3
În cazul aparatelor cu clapetă, recipientul de preumplere trebuie să se poată monta prin presare ușoară la partea superioară a tubului de umplere și să fie prevăzut la partea inferioară cu o clapetă. Recipientul de preumplere cu clapetă trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma:
a)
unui cilindru drept; în acest caz, recipientul de preumplere trebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o pâlnie fixă;
b)
unui trunchi de con (pâlnie);
Orificiul pâlniei trebuie să poată
să
fie închis și deschis cu ajutorul c1apetei acționate manual
3.2
Tubul de umplere
3.2.1
Tubul de umplere trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma unui cilindru drept, deschis la ambele capete.
3 . 2 2 La bază, tubul de umplere trebuie să aibă pe toată circumferința un guler de ghidare, care să permită așezarea prin presare ușoară pe inelul de măsurare dispus la partea superioară a recipientului de măsurare
3 3 Recipientul de măsurare (vasul măsură)
3 3 1 Recipientul de măsurare trebuie să fie confecționat din material metalic nemagnetic (alamă ,
aluminiu etc . ) și să aibă forma unui cilindru drept, deschis la partea superioară și închis la partea inferioară.
3.3
2 Recipientul de măsurare trebuie să fie realizat
din
țeavă trasă ,
fără sudură .
3 .
3 . 3 Recipientul
t rebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o armătură exterioară. Armătura e x terioară trebuie să a i bă trei picioare nedetașabile (armătura și picioarele trebuie să constituie o singură piesă). Armătura trebuie să fie fixată de peretele recipientului de mă s urare și să fie asigurată împotriva dezmembrării
3 3.4 Baza recipientului trebuie să fie plată și perforată ,
astfel încât să permită eliminarea aerului în timpul utilizării aparatului.
3.3.5
Marginea de măsurare a recipientului trebuie să fie plană Deasupra acesteia trebuie să fie fixat un inel de măsurare metalic ,
având diametrul interior egal cu cel al recipientului de măsurare.
3.3.6
Fanta dintre marginea de măsurare și inelul de măsurare trebuie să fie dimensionată astfel încât să pem1ită pătrunderea ușoară, dar fără joc evident
a
cuțitului de radere.
3.3.7
Volumul de 1 litru al recipientului de măsurare este format de suprafața internă a pereților recipientului, de suprafața superioară a pistonului introdus și de suprafața inferioară a cuțitului de radere introdus complet . E roarea maximă tolerată
a
volumului vasului este de
± 2 %o .
3.4
Pistonul (blocul)
3.4.1
Pistonul trebuie să fie confecționat din material metalic nemagnetic (alamă ,
aluminiu etc.) și să aibă forma unui cilindru drept.
La aparatele aflate în uz se permite ca pistonul să aibă fonna unui cilindru cu diametrul micșorat în partea de mijloc (formă de mosor) .
3.4.2
Pistonul trebuie să nu fie defonnat sau să aibă urme de lovituri, aceste defecte putând să modifice volumul de cereale supus detțrminărilor.
3.4.3
După retragerea cuțitului de radere,
pistonul trebuie să cadă liber, pe toată înălțimea recipientului de măsurare ,
fără blocări
3.5
Cuțitul de radere
3.5.1
Cuțitul de radere trebuie să aibă o lamă subțire dar rigidă, confecționată din oțel dur.
3.5.2
Cuțitul de radere trebuie să fie prevăzut cu un mâner.
3.5.3
Suprafețele lamei cuțitului de radere trebuie să fie plane și paralele .
3.5.4
Cuțitul de radere trebuie să fie suficient de lat pentru a acoperi complet secțiunea transversală a recipientului de măsurare ,
la limita cursei sale.
3.5.5
Lama cuțitului trebuie să fie tăiată în forma literei
ăV'.
Tăișul cuțitului trebuie să fie simetric
(linia de tăiere trebuie să fie la mijlocul grosimii lamei cu tului).
3.6
Dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare
3 . 6.l Dispozitivul trebuie să fie confecționat din metal și să fie realizat astfel încât recipientul de măsurare să se fixeze ferm ,
printr-o simplă rotire .
3 . 6.2 Dispozitivul trebuie să fie fixat pe o placă din lemn de esență tare s a u pe capacul cutiei de transport
a
aparatului .
Placa de lemn sau cutia de transport trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la nivel și cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite fixarea corespunzătoare în poziție vertîcală a recipientului de măsurare.
3.7
Dimensiunile părților principale
Cerințele privind dimensiunile diferitelor părți ale aparatului sunt specificate Ia pct. 3. 7.1
la 3. 7. 5. 3 7 . 1 Recipientul de preumplere
Capacitatea până
la
reperul circular:
(1350
±
10) ml
Diametrul interior
(86 ± 0,2) mm
Diametrul orificiului pâlniei (la aparatele cu clapet ) (30 ± 0,5) mm
3.7
2 Tubul de umplere Diametrul interior
Înălț.imea deasupra pistonului
3.7.3 Recipientul de măsurare Diametrul interior
Înălțimea deasupra pistonului
Diametrul interior al inelului de măsurare Înălțimea inelului de măsurare
3 7 4 Pistonul Diametru Înălțime Masă
3 . 7.5 Cuțitul de radere Grosime
Unghiul
de decupare
Lățimea
teșiturii tăișului
3.8
Dispozitivul de cântărit
(79
±
0,1) mm
(280 ±2)
mm
(88,2 ± O,1)
mm
(163,7
±
0,1) mm
(88,2 ± O,1)
mm
(40,5 ± 0,1) mm
(87,5 ± O,1) mm (40 ± 0,2) mm
(450
:l:
2) g
('I±
0,05) mm
(90 ,
.l
2)
0
(3 ± 0,5)
mm
3
8.1 Dispozitivul de cântărit trebuie să fie un aparat de cântărit cu funcționare neautomată. Acesta poate fi o balanță electronică, sau o balanță cu brațe egale, la care unul din talere este constituit din recipientul de măsurare.
3 8.2 Balanța trebuie să aibă limita maximă de cântărire (M"ax) suficient de mare pentru a cântări cantitatea de cereale împreună cu vasul măsură (masa acestuia fiind compensată prin tarare).
3.8.3
Toate dispozitivele de indicare și de tipărire trebuie să aibă aceeași valoare a diviziunii. Fiecare indicație trebuie să fie însoțită de simbolul unității de măsură, cu excepția
indicațiilor
balanțelor cu brațe egale. Balanța trebuie să aibă valoarea diviziunii
d
:5
0,5 g. În cazul
în
care balanța indică
și
masa hectolitrică, valoarea diviziunii pentru aceasta trebuie să fie d
:S
O,1 kg/hl.
3
8 . 4 Exactitatea
3 . 8.4.1 Eroarea indicației aparatului d.e cântărit nu trebuie să depășească erorile maxime tolerate, așa cum sunt prevăzute
în
tabelul 1. În cazul indicației numerice eroarea indicației trebuie corectată cu eroarea de rotunjire.
Eroarea
maximă tolerată se aplică la valoarea brută și la valoarea netă, pentru sarcinile posibile.
Tabelul 1: Erori maxime tolerate pentru aparatul de cântărit
Sarcina, L
Erori maxime tolerate ,
Ei
O
:s;L
s
250
g
± 0,25 g
250
g
<
L
S:
Max
± 0,50 g
3.8.5
Rezultatele cântăririi ale unui aparat trebuie să fie repetabile și reproductibile. Rezultatele cântăririi trebuie să fie suficient de insensibile la schimbările de poziție ale
sarcinii
pe receptorul de sarcină.
3.8.6
Aparatul trebuie să fie sensibil la mici variații ale sarcinii.
3.8.7
Factori de influență și timp
În cazul unui aparat echipat cu dispozitive electrice sau electronice, producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu climatic, mecanic și eJcctrnmagnetic în care este destinat să funcționeze aparatul, conform cerinței 2.1.3 din norma NML 001-05
"Cerințe
metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse contro1ului metrologic legal"
3.8.7.1
Aparatul trebuie să fie suficient de insensibil la înclinarea care poate exista în condiții normale de instalare.
3.8.7.2
Aparatul trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în intervalul de temperatură specificat de producător. Valoarea acestui interval trebuie să fie cel puțin egală cu: 30
°C.
În absența specificațiilor producătorului aparatul trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în domeniul de temperatură: (-1O
+40)
0
C,
3.8.7.3
Aparatul alimentat de la rețeaua de energie electrică trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în condițiile de fluctuație normală a
s ursei de alimentare.
3 . 8 . 7 4 Aparatul care funcționează cu alimentar e
de la baterie trebuie să 1ndice dacă tensiunea scade sub valoarea minimă cerută și trebuie, în aceste condiții ,
să continue să funcționeze corect sau să se oprească automat din funcționare .
3.8.7.5
Încărcarea cu o sarcină a unui aparat pentrLt o perioadă mare de timp ,
trebuie să aibă o influență neglijabilă asupra indicației (la acea sarcină) sau asupra indicării zeroului ,
imediat după descărcarea sarcinii
3.8.7.6
În alte condiții aparatul trebuie fie să își continue funcționarea corectă, fie să se oprească
a utomat din funcționare
3 8.8 În cazul în care este utilizată o balanță cu brațe egale, aceasta trebuie să fie însoțită de o seric de greutăți clasă M 2
,
de (500 g . .
500 mg) .
Pot fi utilizate și greutăți speciale (care să fi e
inscripționate și în unități de masă hectolitrică). Erorile de masă ale acestora trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, a ș a cum sunt prevăzute în tabelul 2 :
-·
.
..
-
Valoare nominală
......
Eroare maximă tolerată
Et
500 g
- ·
± 80mg
200
g
± 30mg
100 g
± 16mg
I
I
50 g
± 10mg
20 g
±8
mg
10 g
±6mg
5g
±5 mg
2g
±4mg
1 g
•"
±3mg
500 mg_
±2,5
mg
Tabelul 2 Erori maxime tolerate ale greutăților speciale:
!
'
3.9
Cerințe generale privind proiectarea și fabricația aparatului
3.9.1
Proiectarea și fabricația aparatului trebuie să fie astfel făcute încât acesta să își păstreze calitățile metrologice atunci când este corect instalat și utilizat într-un mediu pentru care a fost proiectat .
3.9.2
Când este expu s
la perturbații ,
un aparat electroruc trebuie să nu fie afectat de defect e
semnificative sau ,
când acestea apar ,
trebuie să le detecteze automat și
s ă l e
semnaleze .
În condițiile detecției automate a unui defect semnificativ, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul ia măsurile corective sau până la dispariția defectului
3.9.3
Cerințele menționate la pct. 3.9.1 și 3.9.2 trebuie să fie îndeplinite în mod continuu pe o perioadă de funcționare care este normală din punctul de vedere al utilizării c o recte a aparatului. Di s pozitivele electronice
digitale
trebuie
să
exercite
întotdeauna
un
control
adecvat
asupra funcționării corecte a procesului de măsurare ,
asupra facilităților de indicare
și
asupra stocării și transferului tuturor datelor.
În condițiile detecției automa t e a unei erori de durabilitate semnificati v e, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul va lua măsuri corective sau până la dispariția erorii.
3.9.4
Calitățile metrologice ale unui aparat electronic nu trebuie să fie influențate nefavorabil când este conectat la un echipament extern printr-o interfață corespunzătoare.
3.9.5
Aparatul nu trebuie să aibă particularități susceptibile a favoriza utilizarea lui frauduloasă ,
iar posibilitățile de funcționare greșită neintenționată trebuie să fie minime.
Componentele care nu trebuie să fie demontate sau reglate de utilizator trebuie să fie prevăzute cu un sistem de asigurare împotriva unor asemenea acțiuni .
3 9.6 Aparatul trebuie proiectat astfel încât să permită executarea rapidă a verificărilor. 3
I O
Indicarea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire
Indicarea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire trebuie să fie exactă, neambiguă și neînșelătoare, iar dispozjtivul de indicare trebuie să permită o citire ușoară a indicației, în condiții normale de utilizare
Denumirile și simbolurile unităților de măsură utilizate sunt. kilogramul ,
simbol kg, gramul, simbol g și kilogramul pc hectolitru ,
simbol kg/hl.
Indicarea rezultatului cântăririi trebuie să fie imposibilă peste Max
+
9d.
Un dispozitiv indicator auxiliar este permis numai la dreapta semnului zecimal. Un dispozitiv pentru e x tensia indicației se poate folosi numai temporar, iar tipărirea trebuie să fie oprită pe durata funcționării lui
Se pot afișa și indicații secundare, cu condiția ca acestea să nu fie confundate cu indicațiile primare. 3 11 Tipărirea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire
Rezultatele tipărite trebuie să fie corecte, identificate în mod corespunzător și neambigue .
Tipărirea trebuie să fie clară ,
Jizjbilă ,
de neșters și durabilă .
3 12 Reglarea la nivel
Aparatul de cântărit trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de reglare Ia nivel și cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite instalarea corespunzătoare (dispozitivele pot fi aceleași cu cele menționate la pct. 3.6.2).
3 . 13 Reglarea la zero
Aparatele pot fi prevăzute cu dispozitive de reglare la zero. Funcționarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate reglarea la zero și să nu dea rezultate de măsurare incorecte .
3.14 Dispozitive de tară
Aparatele pot avea dispozitive de tară. Funcționarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate aducerea la zero și să asigure o cântărire netă corectă.
3. 15 Erori tolerate
3.15.1
Eroarea maximă tolerată pentru determinarea masei hectolitrice ,
la verificarea aparatului cu un aparat etalon (la verificare utilizându-se grâu), este de
±
4 g (exprimată în unități de masă),
± 0,4 kg/hl (exprimată în unități de masă hectolitrică).
3.15.2
Diferența dintre fiecare rezultat obținut pentru aceeași cantitate de cereale și valoarea medie a masei hectolitrice, așa cum este determinată din șase măsurări consecutive ,
trebuie să nu fie mai mare de± 3 %o față de această medie .
3
. 16 Inscripții
3.16.1
Aparatul trebuie să poarte următoarele inscripții:
-
Denumirea aparatului;
-
Capacitatea nominală a recipientului de măsurare și a recipientului de preumplere;
-
Numele producătorului sau marca acestuia; Marcajul aprobării de model;
Seria (numărul) de fabticație; acea.sta trebuie să fie inscripționată și pe :
recipientul de măsurare, recipientul de preumplere, tubul de umplere, piston, cuțitul de radere, dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare, alte piese detașabile ale aparatului .
Anul fabricației;
Cuvântul ăsus" (sau un semn distinctiv) pe partea superioară a cuțitului de radere.
3.16.2
Inscripții suplimentare
După caz, în conformitate cu destinația particulară a aparatului, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripții suplimentare.
3.16.3
Prezentarea inscripțiilor
Indicațiile de identificare trebuie să nu poată fi șterse și să aibă o mărime, o formă și o claritate care să permită o citire ușoară a acestora, atunci când aparatul este în fimcționare.
Indicațiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al aparatului, atunci când acesta este în funcționare. Indicațiile pot fi înscrise fie direct pe aparat, fie pe o etichetă fixată pe aparat. Eticheta trebuie să poată fi sigilată, cu excepția cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa.
3.1
7 Marcaje de verificare
3
I 7.1 Amplasare
Aparatele trebuie să fie prevăzute cu un loc care să permită aplicarea marcajului de verificare. Acest loc trebuie·
să fie astfel încât piesa pe care se găsește să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul,
să permită aplicarea ușoară a marcajului fără să deterioreze calităple metrologice ale aparatului,
să poată fi văzut fără a deplasa aparatul, atunci când acesta este în funcționare.
3.17.2 Suportul marcajului
Aparatele trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus, un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acesteia, după cum urmează:
dacă marcajul rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calități similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalației sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafața plachetei trebuie să fie de minim 200 mm 2
.
dacă marcajul este reprezentat de o ștampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafața de minim 200 mm 2
.
3.18 Aparatele prezentate la încercări pentru aprobare de model trebuie să fie însoțite de o documentație
tehnică
care
să
conțină
următoarele
documente
necesare
pentru
evaluarea conformității:
a)
o descriere generală a tipului aparatului;
b)
proiecte de execuție, planuri de fabricație și scheme cu componente, subansambluri, circuite și altele asemenea;
c)
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea proiectelor și schemelor prevăzute la lit. b), incluzând modul de funcționare a aparatului;
d)
o declarație privind standardele aplicate în întregime sau parțial,
e)
rapoarte de încercări;
f)
certificate de examinare de tip și rezultatele încercărilor relevante ale aparatelor care conțin părți identice cu cele din proiect.
Documentația trebuie să fie prezentată în limba română.
4
Atestarea legalității
4.1
Modalitățile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsurarea masei hectohtrice a cerealelor sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 3 de mai jos.
4.3
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor
documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică).
4.4
Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică sigilarea în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model, prin utilizarea unor mijloace și metode care să împiedice intervențiile neautorizate asupra aparatului verificat. Marcajul de verificare se aplică numai dacă instalația a corespuns.
4.5
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, fonna, vizibilitatea sau claritatea lor.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“*)
În temeiul
Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2.
—
Prezenta
normă
de
metrologie
legală NML
8-04-97
îDensitometre
optice
prin
transmisie“,
cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a normelor specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 307.
*) Ordinul nr. 307/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEX1_
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALA NML 071-05 ăDENSITOMETRE"
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologjce și tehnice precum și modalitățile de atestare a legalității ,
specifice densitomctrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d/0 sau 0/d destinate măsurării densității optice prin transmisie a filmelor alb
negru ,
utilizate în domeniul radiografierii medicale, și în dozimetria radiațiilor ionizante .
I 2 Pentru a putea fi introduse pe piață, pu s e
în
funcțiune sau utilizate în măsurările de intere s
public, densîtometrele optice prin transmisie prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologic legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 2
1
.
3
Prezenta normă nu
se
aplică densitometrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d / 0 sau 0/d care măsoară densitatea optică prin transmisie a filmelor alb-negru din domeniul indu s trial, sau a celor care în aplicațiile curente nu au implicaț.ii în domeniul de interes public .
Terminologic
În sensul
prezentei
nom1e de metrologic legală, termenii
specifici
utilizați au următoarele s e mnificații:
2.1
Densitatea optică globală prin transmisie (Dr)
se definește prin logaritmul zecimal al inversului factorului global de transmisie (T g ) -
Densitatea optică globală prin transmisie se notează cu DT{ G ,
SH· h
:
g ,
Sr )
unde G,
SH
,
g și
Sr
sunt simboluri care precizează condițiile geometrice
și
spectrale în care se măsoară densitatea optică prin transmisie 1ar h reprezintă grosimea probei (pentru filme h este considerat zero)
U nitatea de măsură :
l (unu) .
.
2.2
Geomelria de incidență
G reprezintă distribuția unghiulară a radianței pe suprafața
aperturii de măsurare, descrisă în majoritatea cazurilor prin semiunghiul
Xi
pe care îl face generatoarea conului care delimitează fascico]ul incident pc probă și normala la probă. .
2.3
Geometria de emerg
e
n,tă g
reprezintă distribuția unghiulară (raportată Ia centrul aperturii de măsurare )
a
responsivității receptorului (incluzând filtrele, geamuri le opale ,
sferele integratoare sau alte componente optice) ,
descrisă în majoritatea cazurilor de semiunghiul
Xn
făcut de generatoarea conului de receptare al sistemului receptor aflat cu v â rful în centrul aperturii de măsurare și normal
a
la centru] aperturii de măsurare. .
2.4
Func,tia de distribu,Lie a densității eneri,:.ti ce
sp ec trale relative a su t -, șe i de radiații 1-1().)
reprezintă funcția de distribuție a produsului dintre distribuția spectrală a iluminantului standard CIE tip A și distribuția spectrală a filtrului anțicaloric atașat (tabelul 4 din anexa A)
..
2 5
Filtru cmticaloric
este filtrul atașat sursei de lumină pentru reducerea efectului radiațiilor infraroșii asupra probei.
2.6
Funcția de distribuție a responsivității spectrale relative a receptorului de
radiații
optice să
reprezintă fimcția de distribuție spectrală a câtului dintre răspunsul spectral dY(A) al rccepțorului și mărimea monocromatică de intrare dX(l) raportat la valoarea maximă
Sm
incluzând și elementele optice ale receptorului
.
2.7
Apertura de măsurare (fereastra de mli s urare, sau câmpul de mă s ura r e)
reprezintă aria și
fotma suprafeței pe care se efectuează măsurarea densității optice globale prin transmisie.
2.8
/-<actorul global de transmisie ('/ ):se
definește prin câtul dintre fluxul total transmis și fluxul tot.al incident.
Unitatea de masură: 1 (unu).
2
9
Filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie:
filtru realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică spectrală nu variază în intervalul spectral de interes cu mai mult de± 5 % sau ± 0,02 ( unu), față de valoarea medic, etalonat în densitate optică. globală (se impune valoarea cea mai mare).
2.1
O
Filtru de referință:
filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică globală este mai mică sau egală cu 0,05 (unu).
2 11
Termenul
JI'e(l)
reprezintă logaritmul zec1mal al produșilor dintre distribuția
spectrală a iluminantului standard CIE tip A cu filtrul anticaloric atașat SH(A) și responsivitatea spectrală a receptorului de radiații optice sr(A) normați la 5 pentru valoarea maximă ( tabelul 3 din anexa A)
3.
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Condiții nominale de funcționare
3 1 1 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puțin (0,00.. 4,00) unu. Zero este în cazul absenței probei.
Valoarea rezoluției trebuie să nu depășească valoarea prevăzută în documentație sau în cartea tehnică a aparatului, sau când aceasta nu este prevăzută, să nu fie mai mare de 0,01 (unu) pentru aparatele digitale și de cel mult 0,03 (unu) pentru aparatele analogice.
Alte valori nominale ale condițiilor de funcționare trebuie specificate de producător după cum urmează:
3.1.3 Pentru mărimile de influență climalice se vor preciza condițiile de mediu climatic, conform punctului 2 1 3. l din N1'vfL 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară și superioară a temperaturii. Se va indica dacă mijlocul de măsurare este destinat utilizării în condiții de umiditate cu sau rară condensare.
,
>
3 1.4 Conditiile de mediu mecanic sunt confonn clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerinte metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal 11,
care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibrații și șocuri de importanță redusă.
3.1.5 Conditiile de mediu electromagnetic.
Producăton_{l trebuie să specifice clasa 'de mediu electromagnetic, în care aparatul este destinat să funcționeze, prin indicarea unuia din simbolurile E1 sau E2 a căror semnificație este prezentată in NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
11
3 1.6 Pentru mărimile de influență ale alimentării cu energic electrică: limitele
domeniului de
tensiune ale alimentării în curent continuu și/sau limitele domeniului de tensiune ale alimentării în curent alternativ
Erorile maxime tolerate
3.2. l Erorile maxime tolerate in condiții de referintă trebuie să fie conform tabelului I : Tabelul 1- Erorile maxime tolerate, pozitive sau negative
Densitatea (unu)
Eroarea maximă
Tolerată
O,OO<D:::;1,50
····---
Q,Q5
( unu)
l,50<DS5,00
±30
(%)
.
'
3 2 2 Eroarea de repetabilitate exprimată ca abatere standard experimentală pentru 1O măsurări să nu depășească jumătate (1/2) din eroarea maximă tolerată de
1a
pct 3.2.1
3.2.3 Eroarea suplimentară datorată variației temperaturii mediului conform punctului 2.1.3.1 din N1vfL 001-05
11 Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară și superioară a temperaturii nu trebuie să depășească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1.
3.2-4 Eroarea suplimentară datorată variației tensiunii electrice de alimentare în limitele prevăzute
de producător nu trebuie să depășească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1.
3.2.5
Valorile produșilor spectrali de aparat Il*(J...) normați Ia 5 pentru valoarea maximă nu trebuie să depășească cu mai mult de
±
0,03 (unu) sau
±
3,0 % (se ia valoarea maximă), valorile produșilor spectrali Il*(Â) din tabelul
3
din anexa A
3.2.6
Efectul unei perturbații electromagnetice asupra unui densitometru trebuie să fie astfel încât variația rezultatului unei măsurări să nu fie mai mare decât eroarea maximă tolerată
3.2.7
Eroarea determinată după încercarea la condițiile de mediu mecanic conform clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibrații și șocuri de importanță redusă nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată
3.2.8
Eroarea determinată după încercarea la condițiile de mediu climatic conform punctul 2.1.3.1 definit în NML 001-05 "Cerin e metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică dcnsitometrelor optice prin transmisie nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată.
3.3
Cerințe tehnice
3 3 . ] Dcnsitomctrul trebuie
să
aibă în dotare un filtru etalon de control cu certificat de etalonare în condițiile specifice măsurărilor,
cu
o valoare
a.
densității optice nominale de aproximativ ¾ din valoarea maximă a intervalului de măsurare.
3.3.2 Înălțimea monturii suprafeței pe care se așează proba trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu cota de înălțime a restului suprafeței astfel încât să penniiă contacLul probei cu suprafața de măsurare pe întreaga suprafață a aperturii de măsurare .
3 3 . 3 Elementele de panou trebuie inscripționate astfel încât să se înțeleagă rolul lor, iar comutatoarele, tastele, și LED-urile trebuie
să
funcționeze corect, conform destinației lor.
3.3.4 Densitometrele portabile trebuie să semnalizeze scăderea tensiunii electrice de alimentare sub o valoare, după care erorile tolerate ale dcnsitomctmlui nu mai sunt garantate.
3.3.5 Pe fiecare densitometru trebuie inscripționate cel puțin următoarele:
-
tipul
-
seria de fabricație
-
denumirea firmei producătoare
3.4
Indicarea rezultatului masurarii ·
3.4.1
Densitometrul trebuie să aibă reperele vi zib1I e, specificată mări mea măsurată ( fie explicit fie prin denumirea mijlocului de măsurare), iar dacă este digital trebuie ca pe tot intervalul de măsurare
, cifrele
să
conțină toate segmentele componente
3.5
Durabilitate
3.5.1
Densitometrul trebuie să reziste unei probe de anduranță (functionare continuă de durată) pe perioada de timp declarată de producător.
Eroarea determinată după încercarea la andurantă nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată.
3.6
Adecvare
3 6.1 Densitometrul trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea de reglare a zero-ului manual sau automat pentm valori ale densității de cel puțin pină la 1,00 (unu).
3.6.2 Apertura de măsurare trebuie să fie cuprinsă între 0,5 mm și 3,0 mm.
3.7
Sigm·anța în funcționare
3.7.1
Densitometrele optice prin transmisie care au în componența lor sursa de radiații optice, trebuie ca aceasta să aibă funcția de distribuție a densității energetice spectrale relative a sursei de radiații Sn(A) conform tabelului 4 din anexa A, pentru protejarea probei împotriva efectului radiațiilor infraroșii .
4.
Atestarea legalității
4 l Moda1îtățile de control metrologic legal
aplicabile
densitometrelor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Atestarea legalității unui densitometru se realizează numai după demonstrarea acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile ,
prevăzute în tabelul 2 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață, punerii
în
funcțiune sau utilizării.
·
•
Nr_
·
- · .
Punctul din norma
Modalități de control
crt.
Cerințe metrologice și tehnice
de metrologie
Aprobare
Verificare
metrologică
- ·
Informații inscripționate pe
· ····
·
·-
" _)
EtJdu9ătoruluî)
Vcrificarca con s tru c ției
Indicarea rezultatului măsurărilor
Erori în condiții de referință, fără perturbații
Erori de repetabilitate în condiții de referință ,
tară
_
per-turbați i
Eroarea datorată produșilor spectrali
Eroarea suplim e ntară datorată variației temperaturii mediului
Erori suplimentară datorată variației tensiunii electrice de alimentare
Funcționarea în prezența perturbațiilor electromagnetice
E fectul condițiilor de mediu climatic
E fectu] condițîilor de mediu mecamc
Siguranța in funcționare Adecvare
Durabilitate
3.3.1, 3.3 . 2, 3.3.3,
--
··
-
·
3
3 .4
-
4
- --
-
5
-- -
3.4.1
3 . 2 . 1
6
3.2.2
7
3.2 . 5
8
3 2-3
·-
-
-
-
9
3 . 2.4
X
IO
3.2 . 6
X
r
.
11
3 . 2 . 8
X
12
13
14
15
3 . 2 7
3.7.1
3.6 . 1, 3 . 6.2
3.5 l
X
X
X X
X
X
-- -·•
---
-
···
-
----·
•·
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Tabelu] 2 - Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal.
legală
de model
ini
ți
ă
iă2î" '
periodică 1
)
1
Cerințe generale si condiții nominale
· --
·
3.1.I ,
3 . 1.2
X
X
· ·
·
·
- - ·
-
X
-
--
- - -
-
-
- -
2
aparat și informații înso ț itoare (specificații ale
3.3.5 ,
3 . 1.3 ,
3 . 1.4 ,
J.1. 5, 3.1.6
X
X
X
730
2,041
740
1,732
,.... ..
750
1 , 431
530
79
540
86
550
93
ANEXA
A
340
340
4
350
350
5
360
360
6
370
370
8
380
380
10
410
1,322
420
1,914
430
2,447
440
2,811
420
21
430
25
440
209
450
33
460
38
560
4,989
-
560
570
5,000
570
580
4,989
590
4,956
600
4,902
610
4,827
620
4,731
650
4,238
650
102
660
4,013
660
94
670
3,749
-
670
89
680
3,490
680
80
- -·
690
3,188
690
72
760
1,146
760
19
770
<
1,000
770
15
Tabelul 3.
Logaritmii
zecimali
ai produșilor spectrali
TI*(l) pentru
densitățile optice prin transmisie de tip vizual normați la
5
pentru
valoarea
maximă a lui
fl*(Î\.).
Lungimea de undă (nm)
IT* (Â-) vizibil
-
_J_'-!n
.
- --
------
390
400
- ·· · -· ·
·-·-
·--
<
J
,OOO
_
·-
· -
460
470
480
490
·· -·-
·
450
----
..
,
3,090
-
-
3,346
-
-
-
-
-
· -- ·- - · -
-
.....--.
-
---
500
510
520
530
540
550
3,582
,818
4,041
4,276
· --
•··
-
-·
- -
4,513
4,702
4,825
4,905
4,957
-
"
630
640
4,593
4,433
700
710
720
-
2,901
2,622
2,334
Tabelul
4.Functia de
distribuție
energetică
spec trală relativă a
ilminantului standardizat
ISO, SH(A) pentru den s itometria optică prin
transmisie,
normată
1a
I 00, pentru lungimea
de undă
Â
= 560 nm.
Lungimea de undă
- - - · ·-
(nrn)
Funcția normată
S1J(Â)
(unu)
·
· ·· -
··
··· ··- ·
-
- - -
- - - - ·
390
400
410
12
15
18
-
1-- -
-
--· ---- - --
500
510
470
480
490
- ·
,.,.
43
48
54
60
-- ·
520
-
- - 6 - 6
-- . -
72
· ·
-
590
100
- --·
107
lll
115
·· - · -
-·
580
-
-•
•
- •• • · •
•
·
r
··
··- , ,,, --.- •
600
--··
610
620
6 - 3 - 0
6 40
·
]16
l]9
117
l
13
107
- ·
•
-·
700
710
720
730
62
53
,
> -- ·
740
·
-
-
750
--- .
45
37
31
24
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 020-05 îCeasornice programatoare pentru contoare de energie electrică“*)
În temeiul
Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 020-05
îCeasornice
programatoare
pentru
contoare
de energie
electrică“,
cuprinsă
în
anexa**)
care
face
parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 1-09-97 îCeasornice-programatoare cu cuarț pentru contoare de energie electrică“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Articolul 3
— (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a
normei
menționate
la
art.
2,
pentru
mijloacele
de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul
acordării
aprobărilor
de
model/completărilor
la acestea,
aflate
în
curs
de
desfășurare
la
data
intrării
în vigoare
a
prezentului
ordin,
vor
fi
finalizate
în
baza reglementărilor
metrologice
aplicabile,
prevăzute
în programele de evaluare.
Articolul 4
— Unitățile din structura și în subordonarea Biroului
Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 308.
*) Ordinul nr. 308/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 020-05 "Ceasornice - programatoare pentru contoare de energie electrică"
1.
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta nonnă de metrologie legală
se
referă la cerințele metrologice și tehnice
specifice ceasornicelor - programatoare cu cuarț și rezervă de mers în scopul asigurării programării corecte a palierelor de tarifare și
a
indicatorului de putere maximă, în cadrul tranzacțiilor comerciale pentru contoarele de energie electrică.
1.2
Prezenta normă de metrologie legală nu
se
referă la ceasornicele programatoare mecanice, la '
ceasornicele programatoare sincrone, la ceasornicele programatoare comandate de la distanță, și nici la ceasornicele programatoare sincronizate prin intermediul
semnalelor
radio.
1.3
Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în funcțiune
și/sau
utilizate in măsurările de interes public ceasornicele programatoare prevăzute la punctul 1.1 trebuie
să
îndeplinească cerințele metrologice și tehnice, prevăzute în prezenta normă cât
și
cerințele
r.plicabile
din norma de metrologie legală NML 001-05
"Cerințe
metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 1.
2.
Terminologie
În sensul
prezentei norme de metrologie legală, termenii
specifici
utilizați au următoarele semnificații:
2.1
ceasornic
-
programator:
mijloc de măsurare reglabil
care
permite închiderea sau deschiderea unor
circuite
la momente de timp predeterminate.
2.2
ceasornic
programator cu
cuarț:
ijloc de măsurare destinat comutării tarifelor la contoare de energie electrică, (monofazate sau trifazate) și a indicatorului de putere maximă,
și
care are drept bază de timp un oscilator cu cuarț.
2.3
rezervă de mers:
perioadă maximă de timp în decursul căreia tensiunea de alimentare de la rețea
poate fi întreruptă fără a afecta mersul zilnic al ceasornicului programator.
2.4
timp de restituire a rezervei de mers:
perioadă de timp necesară pentru restabilirea completă
a
rezervei de mers începând din momentul în care rezerva de mers a fost complet
epuizată.
2.5
mers zilnic:
diferența dintre eroarea ceasornicului Ja un moment dat și eroarea pe care a avut-o cu
24
<le
ore
în urmă.
2.6
comutator de
selectare
a tarifării:
parte a ceasornicului programator ce conține contactele, mecanice și/sau electronice, care permit comutarea
registrelor
de tarifare, precum și componentele care
acționează
direct contactele.
2.7
întrerupător de comandă a indicatorului de maxim:
parte a ceasornicului programator ce conține contactele, sau echivalentele lor electronice, care permite comutarea indicatorului de maxim, precum și piesele care acționează direct contactele.
2.8
tensiune de alimentare nominală (Uo):
valoarea
tensiunii
de alimentare pentru care a fost construit ceasornicul programator.
3.
Cerințe metrologice și tehnice
3.1
Erori tolerate:
3.1.1
Mersul zilnic al ceasornicelor programatoare cu cuarț trebuie să fie± O, 5 s/d.
3.1.2
Eroarea tolerată de programare trebuie să fie mai mică de:
± 1 s pentru ceasornicele - programatoare cu afișaj digital;
± 7,5 min pentru ceasornicele - programatoare cu afisaj analogic și program zilnic;
± 60 min pentru ceasornicele - programatoare cu afișaj analogic și program săptămânal.
3.1.3
Pentru aparatele prevăzute cu întrerupător de putere maximă, timpul real de integrare al întrerupătorului de comandă al indicatorului de maxim nu trebuie să depășească cu mai mult de
1
s valoarea stabilită.
3.1.4
Rezerva de mers trebuie să asigure funcționarea ceasornicelor - programatoare pe o durată de minimum 36 orc. Timpul de restituire completă a rezervei de mers nu trebuie să depășească triplul valorii rezervei de mers.
Mersul zilnic al ceasornicului, în cazul funcționării pe rezerva de mers, trebuie să fie mai mic de
± 1,5 s/d.
3.2
Rezerva de mers
Dacă rezerva de mers este asigurată de un acumulator, durata sa de viață trebuie să fie cel puțin cinci ani în condiții normale de funcționare.
Dacă rezerva de mers este asigurată de o baterie, aceasta trebuie să asigure o funcționare continuă de cel puțin 1O OOO h începând din momentul în care funcționează pe rezerva de mers.
3.3
Condiții de referință
Aparatele trebuie să satisfacă cerințele impuse la punctul 3.1 în următoarele condiții de referință:
3.3.1
Temperatura mediului ambiant: (23
±
3) °C
3.3.2
Tensiunea de alimentare: Uo
±
1%
3.3.3
Umiditatea relativă a aerului (medie anuală): (65
±
10) %
3.3.4
Frecvența tensiunii de alimentare: (50
±
0,1) I-Iz
3.4
Eroarea suplimentară cu temperatura
Eroarea
suplimentară
cu
temperatura
a
mersului zilnic,
pentru
intervalul
de temperatură: (-10... + 45)
0
c
trebuie să fie mai mică de (0,15 s/ °C)/24 h.
3.5
Condiții nominale
Aparatele trebuie să respecte cerința de la punctul 3.1.1 atunci când funcționează în următoarele condiții:
umiditate relativă: (1O... 95)%; tensiune de alimentare: (0,9... 1,1) Uo;
frecvența tensiunii de alimentare (49... 51) Hz.
3.6
Menținerea programării
La întreruperea alimentării cu energic electrică, aparatele nu trebuie să piardă programarea pe durata specificată de producător pentru rezerva de mers.
3.7
Tensiunea de șoc
Aparatele trebuie să suporte o tensiune de șoc în următoarele condiiii de încercare: caracteristicile impulsului: 1,2 / 50 µs;
tensiunea de încercare: 6 kV.
3.8
Rezistența izolației
Aparatele trebuie să reziste fără să apară conturnări sau străpungeri la aplicarea unei tensiuni alternative de 4 kV, 50 Hz, timp de
1
minut, aplicarea și revenirea realizându-se progresiv cu I 00 V/s.
3.9
Condifii de mediu electromagnetic
3.9.1
Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări și defecțiuni care să împiedice funcționarea și se încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3.9.1.1
Descărcări electrostatice: tensiune de încercare 8 kV, număr de descărcări 1O,
ni
vei de severitate 4;
3.9.1.2
Câmp electromagnetic de înaltă frecvență: intensitatea câmpului electric 10 V/m, interval de frecvență (80... 1000) MHz, nivel de severitate 3;
3.9.1.3
Câmp magnetic alternativ: 0,5 mT.
3.9.2
Aparatele trebuie să s e
încadreze în limitel e
normale ale perturbațiilor radioelectrice.
3.10
Condiții de încercare mecanică
3.10.1
Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări și defecțiuni care să împiedice funqionarea, verificându-se încadrarea în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3.l 0.1.1 Vibrații aleatorii pe cele trei axe perpendiculare, frecvența de baleiere de la (10... 150) H z
cu amplitudine de 0,075 mm de la (10...60) Hz și accelerație constantă de 9,8 m/s 2
de la (60... 50) H:z,, numărul de cicluri de baleiere pe fiecare axă este 10 iar viteza de baleiere este de 7,5 min/ciclu.
3.10.1.2 Vibrații sinusoidale, 1OOO de zdruncinări pe două sensuri din cele șase ale sistemului mtogonal; forma impulsului este sinusoidală ,
cu
amplitudinea accelerației de 9,8 m/s 2
și durata impul s ului de 16 m s .
3
. 10.1.3 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni majore și să funcționeze corect după o probă de șocuri mecanice, accelerație de vârf 294 m/s 2
(30 g), durata impulsului 18 ms.
3.
l 0.1.4 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni majore și să funcționeze corect după testul de rigiditate mecanică, înălțimea de cădere 25 mm, număr de căderi 1 pe fiecare muchie.
3.11
Condiții de mediu climatic
3.1
l.1 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni care să împiedice funcționarea corectă iar erorile de măsurare trebuie să sc încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3 . 11.1.1 Încercarea la căldură uscată în următoarele condiții: aparatele nealimentate;
temperatura: (70 ± 2)
° C; durata de încercare: 72 h.
3.11.1.2
Încercarea la frig în următoarele condiții: aparatele nealimentate;
temperatura: (- 25 ± 3) °C; durata încercăriî: 72 h.
3.11.1.3
Încercarea la căldură umedă ciclică aparatele alimentate la tensiunea Un; temperatura; (40 ± 2) °C;
umiditatea 95 %;
durata probelor: 2 cicluri
3.12
Informații furnizate de mijlocul de măsurare și informații suplimentare
Fiecare ceasornic programator trebuie să aibă inscripțîonatrc următoarele date: denumirea;
numele fabricantului (denumirea firmei producătoare și/sau marca fabricantului); tipul ;
numărul aprobării de model, seria și anul de fabricație; tensiunea de alimentare;
frecvența tensiunii de alimentare; tensiunea de lucru a releului; curentul de rupere al releului;
rezerva de mers;
un spațiu rezervat pentru inscripționarea datei la care s-a făcut montarea bateriei.
3.13
Cerințe tehnice constructive și de aspect exterior
3.13.1
Aparatele trebuie să aibă o construcție care să permită programarea tarifelor.
3.13.2
Aparatele trebuie să permită citirea afișajului și observarea indicatorului de tarifare.
3.13.3
Bornele aparatelor trebuie să fie grupate pe o placă de borne având o izolație și o robustețe mecanică corespunzătoare. Bornele învecinate aflate la potențiale diferite trebuie protejate, împotriva scurt - circuitelor accidentale, cu o barieră izolantă.
Găurile care, în materialul izolator, sunt în prelungirea celor corespunzătoare bornelor trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite introducerea cu ușurință a izolației conductorilor.
Racordarea conductorilor la borne trebuie să asigure un contact ferm și sigur astfel încât să nu existe riscul desfacerii sau încălzirii excesive.
Bornele și șuruburile de fixare a conductorilor nu trebuie să poată intra în contact cu eventualele părți metalice ale capacului care acoperă bornele.
3.13.4
Bornele trebuie să fie protejate cu un capac, în cazul când nu există un alt mijloc de protecție, care să permită sigilarea, independent de carcasă și capacul acesteia.
3.13.5
Pentru ceasornicul - programator cu afișaj numeric trebuie ca:
-
afișajul să fie ușor de citit, mărimea caracterelor care indică ore și minute să fie de cel puțin 4 mm. Dacă același afișaj este utilizat și pentru afișarea altor indicații, acestea trebuie să fie ușor identificabile pentru a nu se crea confuzii la citire;
-
durata afișajului fiecărei indicații trebuie să fie de cel puțin 6 s;
3.13.6
Fiecare aparat trebuie să aibă inscripționată schema de legături printr-o modalitate care să nu poată fi ștearsă. Dacă bornele ceasornicului - programator sunt marcate, această marcare trebuie să se regăsească în schemă.
3.14
Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și degradării informației
3.14.1
Aparatele trebuie să poată fi protejate prin sigilare.
3.14.1.1
Accesul la comenzile/facilitățile de programare a tarifelor trebuie să nu fie posibil fără ruperea sigiliilor
3.14.1.2
Când aparatul este montat pe panou nu trebuie să existe posibilatea accesului la borne rară ruperea sigiliului.
3.14.2
Locul de amplasare al sigiliilor, tipul și forma lor, trebuie stabilite prin Certificatul aprobării de model.
3.14.3
În cazul ceasornicelor programatoare la care programarea tarifelor se face cu ajutorul calculatoarului, accesul să fie protejat prin parolă.
4
Atestarea legalității
4.1
Modalitățile de control metrologic legal, aplicabile ceasornicelor programatoare cu cuarț pentru contoare de energie electrică sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic al legal, în vigoare.
4.2
Atestarea
legalității
unui
ceasornic
programator
este
demonstrată
numai
după
verificarea conformității acestuia, cu cerințele metrologice și tehnice, prevăzute în tabelul I, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață, punerii în funcțiune sau utilizării.
4.3
Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare.
Tabelul nr. 1 Cerințe metrologice și tehnice
care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal
Nr. crt.
Cerința
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
Initială
Perodică
o
1
2
3
4
5
1
Eroarea intrinsecă
3.1.1 / NML 020-05
X
X
X
3.1.2/ NML 020-05
X
X
X
3.1.3/ NML 020-05
X
X
X
--•- • •·•c
2
-
-----.
Eroarea în condiții nominale
3.5/ NML 020-05
X
-
-
3
Influența temperaturii
3.4/ NML 020-05
X
-
-
4
Tensiunea de șoc
3.7/NML 020-05
X
5
Rezistenta izolatiei
3.8/ NML 020-05
X
-
-
6
Timpul de restituire
a
rezervei de mers
3.1.4/NML 020-05
X
X
X
7
Rezerva de mers
-
3.2/ NML 020-05
X
X
X
8
Menținerea programării
3.6/ NML 020-05
X
X
X
9
Condiții de mediu electromagnetic
3.9.1.1/NML 020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.9.1.2/NML 020-05
X
3.9.1.3/NML 020-05
X
3.9.2/ NML 020-05
X
2.1.3
I
NML 001-05
X
2.1.3.3
I
NML 001-05
10
Condiții de mediu mecanic
3.10.1.1/ NML020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.10.1.2/ NML020-05
X
3.10.J .3/NML020-05
X
3.10.1.4/ NML020-05
X
2.1.3 /NML
001-05
X
2.1.3.2
I
NML 001-05
X
li
Condiții de mediu climatic
3.11.1.1/NML 020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.11. I .2/ NML 020-05
X
3.11.1.l / NML 020-05
X
2.1.3
I
NML 001-05
X
2.1.3.1 /NML 001-05
X
12
Informații furnizate de mijlocul de
3.12/NML 020-05
X
X
X
măsurare
2.9 !NML 020-05
X
X
X
· •
·-
13
Condiții tehnice constructive și de
3.13.1/NML 020-05
X
X
X
aspect exterior
3.13.2/ NML 020-05
X
X
X
3.13.31
NML 020-05
X
-
-
3.13.4/ NML 020-05
X
X
X
3.13.5/ NML 020-05
X
X
X
3.13.6/ NML 020-05
X
X
X
-••--••c•
Nr.
Cli.
Cerința
Punctul din norma de metrologie legală
Modalități de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
Inițială
Perodică
~·
o
1
2
3
4
5
14
Protecția împotriva intervențiilor
3.14.1.1/NML 020-05
X
X
X
neautorizate
Șl
a
degradării
3.14.1.2/NML 020-05
X
X
X
informației
3.14.2/ NML 020-05
X
X
X
3.14.3/ NML 020-05
X
X
X
2.8 /NML 020-05
X
X
X
15
Indicarea rezultatului măsurării
2.10 /NML 001-2005
X
-
-
16
Adecvare
2.7 /NML 001-2005
X
-
-
·
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“*)
În temeiul
Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie
NTM
1-77-86
îVerificarea
metrologică
a dioptrimetrelor“.
Articolul 3
— Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român
de
Metrologie
Legală,
precum
și
laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 309.
*) Ordinul nr. 309/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 072-05 ,,Diopfrimctre"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice, și modalitățile de atestare a legalității numai după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a dioptrimetrelor.
1.2
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public dioptrimetrele trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute de în prezenta normă.
2
Terminologic
În sensul prezentei nonne de metrologie legale termenii
s pecifici utilizați au următoarele semnificații:
2.1
Dioptrimetru:
mijloc de măsurare utilizat la măsurarea puterii frontale și a puterii prismatice ale lentilelor de corecție a v e derii, la orientarea și marcarea lentilelor și la verificarea corectitudinii poziționării ace s tora în montură.
2.2
Dioptrimetru analogic:
dioptrimctru
CLl
scară continuă (cu repere).
2.3
Dioptrimetru num e ric.
dioptrimetru care afișea
z
ă valorile măsurate prin rotunjire la valoarea incrementală cea mai apropiată.
2.4
Putere frontală, vergență:
inversul distanței focale de 1 m într-un mediu al cărui indice de refracție este egal cu I.
2.5
D
i
optrie:
unitate de măsură a vergenței egală cu inver s a unei distanțe focale de 1 m ,
într-un mediu al cărui indice de refracție este egal cu 1, notată cu simbolul D sau dpt.
2.6
Putere prismati c ă:
devierea prin efect de prisma a unui fa cicul de lumină incident normal la suprafața posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcția de incidență.
2.7
Dioptrie prismatică:
unitatea de măsură a deviației dată de o prismă, egală cu 100 ori tangenta unghiului de deviație a fasciculului. O dioptrie prismatică corespunde cu o deviație de 1 cm la o distanță de I m și se notează cu simbolul
ti.
s au pdpt.
2.8
Lentilă de putere s j ericâ, lentilă axosimetrică:
lentilă. care strânge un fascicul paraxial de raze paralele într-un singur focar.
2.9
°Lentilă de putere astigmatică:
lentilă care strânge un fascicul paraxial de raze paralele în două linii focale și care spre deosebire de lentila sferică arc două puteri principale (una maximă și una minimă considerate în cele două secțiuni principale ,
reciproc perpendiculare) .
3
Cerințe metrologice
și
tehnice
3.1
Cerințe metrologice
Dioptrimetrele trebuie s ă
îndeplinească unnătoarele cerințe metrologice:
3.1. l Dioptrimetre analogice
Erorile de bază ale puterii front a le și ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrim e trelor analogice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depășească pc întreg domeniul de măsurare erorile tolerate prezentate în tabelele 1 și 2.
Tabelul 1- Erori tolerate ale puterii frontale pentru dioptrimetrele analogice
Valori în m- 1
(dpt)
Domeniu de măsurare a puterii frontale
Eroar e
tolerată
<O
;;,: -5
> O
+ 5
±0,06
<-5
>-10
>+5
+10
±0,09
< -10
> -15
>+10
<+15
±0,12
< -15
>-20
>
+ 15
<+20
±0,18
<-20
-
>
+
20
·- - - -
±0,25
Tabelul 2 - Erori tolerate
ale
puterii
prismatice
pentru dioptrimetre analogice
·-·-··
Val o ri în cm/m --
- ( )
---
,
Domeniu de măsurare a puterii prismatice
Eroare tolerată
>O
::;;
5
0,1
>5
IO
0,2
>
10
15
--
-
0,3
>
15
::;;20
0,4
>20
0,5
3.1.2
D10ptnmetre numcnce
Erorile de bază ale puterii frontale și ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrimetrelor numerice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depășească erorile tolerate din tabelele 3 și 4, pe întreg domeniul de măsurare.
Notă:
Pentru testarea dioptrimetrelor numerice
se
impune ca lentilele etalon
să
aibă exact valoarea unui multiplu de 0,25 dpt.
Tabelul
3 -
-
Abateri admise ale indicațiilor pentru puterea frontală măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dîoptrimetrelor numerice
Valori în m- 1
(dpt)
Domeniu de m ăs u r a.re a puterii frontale
-- - --------
Abateri
ale citirilor dîop t rim e trului în raport cu valoarea nominală a puterii lentilelor etalon
rezoluție 0,25
rezoluție O,125
<O
;;,_ -5
>O
::;;+5
0,0
0,0
-- - -- · ---
±
0,125
<-5
;,->.-10
>+5
::;;+10
0,0
< -10
;;-.
-15
>+10
::;;
+15
-
0 , 0
±
0,125
<-15
;::: -20
>+ 15
s+20
-----
±0,25
±
0 , 125
<-20
>+20
--
---
. -
±
-
0,25
--
-
- -
-
-
±0,25
..
---
- ------
Tabelul 4 -Abateri admise ale indicațiilor pentru puterea prismatică măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dioptrimetrelor numerice
Valori în cm/m ( )
Domeniu de măsurare al puterii prismatice
Abateri ale citirilor dioptrimetru!ui în raport cu
valoarea
nominală a puterii lentilelor etalon
--
r.ezolutic 0,25
rezoluție 0,125
>O
::;;
5
0,0
0,125
>5
::;;
I 5
0,25
0,25
--
,
-
>
15
$ 20
0,5
0,375
>20
0,5
0,5
3.1.3
Eroarea de bază a scării unghiulare pentru măsurarea orientării axului de
vergență
minimă a lentilelor
astigmatice
trebuie să nu depășească
±
2
°.
3.2
Cerințe tehnice
Dioptrimetrele
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe tehnice
:
3.2.1
Piesele optice trebuie să nu prezinte defecte, bule de aer, puncte opace,
zgârieturi,
praf sau alte
impurități
care ar putea influența exactitatea măsurărilor.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.