Decizia nr. 681/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003

privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepție ridicată de Robert Paul Pencea în Dosarul nr. 3.285/2005 al Judecătoriei Giurgiu.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.285/2005, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003

privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepție ridicată de Robert Paul Pencea în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin trimiterea expresă la art. 460 alin. 3 din Codul de procedură penală, care stabilește participarea obligatorie a procurorului la judecarea cauzelor în cadrul procedurii la instanța de executare, textul de lege criticat instituie obligativitatea participării procurorului și la judecarea plângerii împotriva măsurilor luate de către administrația penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor, plângere formulată de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. Autorul excepției consideră că prin aceasta se încalcă principiul separației puterilor în stat, precum și dispozițiile constituționale privind înfăptuirea justiției, întrucât realizarea actului de justiție este atributul exclusiv și suveran al instanței de judecată, iar intervenția procurorului în cadrul unei asemenea proceduri nu este justificată, nefiind puse în pericol interesele generale ale societății sau ale Ministerului Public.

Judecătoria Giurgiu apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție. Se arată că procurorul, în calitatea sa de reprezentant al statului, poate participa la orice cauză atunci când consideră necesar. Indiferent dacă participarea procurorului este sau nu obligatorie, "concluziile sale în proces nu leagă judecătorul ce soluționează cauza", deoarece, potrivit Constituției, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003

privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, aprobată prin

Legea nr. 403/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 10 octombrie 2003, potrivit cărora "Plângerea se judecă potrivit art. 460 alin. 1 și alin. 3-6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător".

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (4), privind separația puterilor în stat, respectiv în art. 126 alin. (1), privind instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Curtea reține că, potrivit Constituției, Ministerul Public este parte componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive sau a administrației publice. Ca urmare, participarea procurorului la judecarea cauzelor în fața instanțelor de judecată, așadar inclusiv la soluționarea plângerii reglementate de

art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003 , nu este de natură să aducă atingere principiului separației puterilor în stat.

De altfel, instanța de judecată, iar nu procurorul, este cea care urmează să aprecieze asupra legalității măsurilor luate de către administrația penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate și tot aceasta pronunță o hotărâre în cauză. Așa fiind, Curtea nu poate reține încălcarea, prin textul de lege criticat, a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1), potrivit cărora "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".

De altfel, contrar susținerilor autorului excepției, prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind participarea la judecarea cauzelor având ca obiect plângerea formulată de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate împotriva măsurilor luate de către administrația penitenciarului, măsuri referitoare la exercitarea drepturilor, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public. Astfel, potrivit art. 131 din Constituție, Ministerul Public are rolul de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, precum și al drepturilor și libertăților cetățenilor.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003

privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, excepție ridicată de Robert Paul Pencea în Dosarul nr. 3.285/2005 al Judecătoriei Giurgiu.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.