Decizia nr. 672/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și art. 1082 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokâr Gâbor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și 1082 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comprest 3399 Import Export" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.622/2004 al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.622/2004, Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și 1082 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comprest 3399 Import Export" - S.A. din București.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele legale atacate contravin dispozițiilor art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât nu instituie o limitare a penalităților față de cuantumul debitului generator, cu atât mai mult cu cât debitorul poate fi obligat la plata de penalități de întârziere, chiar dacă nu a fost de rea-credință.
Instanța de judecată consideră excepția neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată.
Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1073 și 1082 din Codul civil, al căror conținut este următorul:
- Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.";
- Art. 1082: "Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată."
Textul constituțional considerat a fi încălcat este cel al art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a), referitor la economia de piață.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică soluția legiuitorului pentru faptul că nu reglementează o limitare a penalităților față de cuantumul debitului și că debitorul urmează să fie obligat la plata acestora, chiar și atunci când este de bună-credință.
Cele două texte legale criticate stabilesc regula de principiu privind răspunderea debitorului pentru neexecutarea obligației și nu modul de recuperare a prejudiciului. Curtea reține că autorul excepției nu critică prevederile legale atacate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește textelor de lege atacate. Potrivit competenței sale, așa cum este ea prevăzută în
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , și respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și art. 1082 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comprest 3399 Import Export" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.622/2004 al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.