Decizia nr. 104/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 543/2002 1 octombrie 2002 (prevederi anume) privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată de Gheorghe Vizitiu în Dosarul nr. 3.644/2005 al Tribunalului Iași.
La apelul nominal se prezintă, personal, partea Constantin Popa, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Partea prezentă solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că textul legal criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, depunând în acest sens concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate ca fiind încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 1 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.644/2005, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002 , excepție ridicată de inculpatul Gheorghe Vizitiu în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât creează o situație mai grea inculpaților condamnați definitiv cărora li s-a acordat suspendarea executării pedepsei și care în cursul termenului de încercare beneficiază de grațiere și care săvârșesc apoi o nouă faptă penală cu intenție (care atrage o nouă condamnare), întrucât aceștia pierd și beneficiul grațierii, dar și avantajul suspendării condiționate. Spre deosebire de aceștia, cei condamnați la închisoare cu suspendarea executării pedepsei și care au beneficiat de grațiere sunt mai avantajați, deoarece termenul de încercare este de 2 ani.
Tribunalul Iași consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziția de lege criticată nu stabilește discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, fără nici o deosebire.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât compararea condițiilor unei legi de grațiere cu cele ale suspendării condiționate nu se poate justifica, deoarece ambele instituții sunt facultăți ale legiuitorului, respectiv judecătorului, și nu drepturi absolute, ci doar vocații ale persoanei condamnate.
Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Apreciază că prevederile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
nu aduc atingere principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei juridice, fără a se face nici o diferențiere în cadrul acestei categorii.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, care au următorul conținut: "Persoanele grațiate care, în curs de 3 ani, săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
stabilesc consecințele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de grațiere.
Grațierea colectivă constituie un act de clemență, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituționale și conform politicii penale a statului.
În exercitarea competenței sale, legiuitorul are deplina libertate de a stabili condițiile grațierii, referitoare la oricare dintre elementele răspunderii juridice, și anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sancțiuni (infracțiuni sau contravenții), categoriile de sancțiuni aplicate făptuitorilor și cuantumul acestora, persoana făptuitorilor și forma de vinovăție reținută în sarcina lor (intenție, culpă), precum și cu privire la alte elemente privind limitele grațierii (totală sau parțială) și consecințele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clemență.
Dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
nu aduc atingere prevederilor constituționale privind egalitatea în fața legii a cetățenilor, astfel cum susține autorul excepției, deoarece textul criticat nu stabilește discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, fără nici o deosebire.
Cât privește pedepsele a căror executare este suspendată condiționat, în conformitate cu prevederile art. 120 alin. 2 din Codul penal, grațierea produce efecte și asupra acestora. În acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negrațiată.
Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată de Gheorghe Vizitiu în Dosarul nr. 3.644/2005 al Tribunalului Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.