Decizia nr. 37/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 55 și ale

art. 110-115 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către Societatea Comercială "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca prin care solicită amânarea cauzei pentru pregătirea apărării.

Curtea, având în vedere că cererea de amânare nu este temeinic motivată, în baza art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respinge această cerere și constată cauza în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 14.526/RG/2005, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55,

art. 110 și următoarele din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, într-un litigiu de muncă dintre reclamanta Doina Cleopatra Kirr și Societatea Comercială "Commer" - S.A.

În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată arată că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 124 și 125 din Constituție, privind înfăptuirea justiției și statutul judecătorilor, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal independent și imparțial. Potrivit prevederilor constituționale invocate, justiția se înfăptuiește de judecători imparțiali și independenți, iar asistenții judiciari nu îndeplinesc aceste calități, ei nefiind judecători, în sensul stabilit prin Constituție și prin

Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (5) din Constituție, pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii - cum este cazul instanțelor care soluționează conflicte de muncă - cu participarea unor persoane din afara magistraturii. Prezența asistenților judiciari în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă nu contravine principiilor imparțialității și independenței judecătorilor, deoarece ei nu sunt judecători și nu spun dreptul, iar participarea lor la deliberări are un caracter consultativ.

Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât, pe de-o parte, soluționarea cauzelor deduse judecății este hotărâtă de judecători, iar asistenții judiciari nu au decât un rol consultativ, iar, pe de altă parte, prevederile legale criticate se înscriu în competența legiuitorului de a reglementa procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Având în vedere că dispozițiile

art. 110-115 din Legea nr. 304/2004

formează TITLUL V - "Asistenții judiciari" și reglementează statutul asistenților judiciari, stabilind drepturile, obligațiile și răspunderea acestora, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55 și ale

art. 110-115 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 55: "(1) Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.

(2) Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, prevederile art. 54 alin. (3) și (4) fiind aplicabile.";

- Art. 110: "Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) sunt licențiate în drept și dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;

c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;

d) cunosc limba română;

e) sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.";

- Art. 111: (1) Asistenții judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului și se supun numai legii.

(2) Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.

(3) Dispozițiile referitoare la concediul de odihnă, asistență medicală gratuită și gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplică și asistenților judiciari.

(4) Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori.

(5) Numărul total al posturilor de asistenți judiciari și repartizarea posturilor pe instanțe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.";

- Art. 112: "Asistenții judiciari exercită atribuțiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.";

- Art. 113: "(1) Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.

(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiției.

(3) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în circumscripția căreia funcționează cel sancționat. Hotărârea curții de apel este definitivă.

(4) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție și ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.

(5) Sancțiunile aplicate asistenților judiciari și eliberarea din funcție a acestora se comunică Consiliului Economic și Social de ministrul justiției.";

- Art. 114: "Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic și Social și a Ministerului Justiției, se stabilesc:

a) condițiile, procedura de selecție și de propunere de către Consiliul Economic și Social a candidaților, pentru a fi numiți ca asistenți judiciari de către ministrul justiției;

b) condițiile de delegare, detașare și transfer al asistenților judiciari.";

- Art. 115: "Magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale sau, după caz, al secțiilor sau completelor specializate."

Instanța de judecată consideră că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 125 privind statutul judecătorilor, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate din

Legea nr. 304/2004

(dispoziții care, înainte de republicarea legii, erau cuprinse în art. 58) au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea statuând, prin

Decizia nr. 494/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, că acestea nu contravin principiilor independenței judecătorilor și imparțialității justiției, întrucât asistenții judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători.

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția acestei decizii sunt valabile și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că în Cauza Ettl și alții contra Austriei, 1987, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistrații de profesie, la soluționarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenței și imparțialității instanței, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, în Hotărârea din 23 aprilie 1987, s-a reținut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistrați, și persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoștințe sunt necesare pentru soluționarea acelor litigii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 și ale

art. 110-115 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 ianuarie 2006.