Ordinul nr. 70/2006

Anexa 1 CONDIȚII MINIME

de calitate la cereale

Grâu

dur

Grâu

comun

Orz

Porumb

Sorg

A. Conținutul maxim de

umiditate

14,5%

14,5%

14,5%

14,5%

14,5%

B. Conținutul maxim de

componente care nu sunt

cereale de baza de calitate

corespunzătoare, din care:

1. Boabe sparte

2. Impuritati constituite din

boabe (altele decât cele

indicate la 3)

din care:

(a) boabe sistave

(b) alte cereale

(c) boabe atacate de

daunatori

(d) boabe cu germene

colorat

(e) boabe arse prin uscare

3. Boabe patate și/sau cu

fusarium, din care:

- boabe cu fusarium

4. Boabe incoltite

5. Impuritati diverse

(Schwarzbesatz) din

care:

(a) semințe străine

- vătămătoare

- altele

(b) boabe distruse:

- boabe deteriorate

prin incingere sau

prin uscare excesiva

(ardere)

- altele

(c) impuritati

(d) pleava

(e) cornul secarei (ergot)

(f) boabe cu malura

(g) insecte moarte și

fragmente de insecte

12%

6%

5%

3%

0,50%

5%

1,5%

4%

3%

0,10%

0,05%

0,05%

12%

5%

7%

0,50%

-

-

4%

3%

0,10%

0,05%

0,05%

12%

5%

12%

)

5%

-

3%

-

-

6%

3%

0,10%

-

-

12%

10%

5%

-

3%

-

-

6%

3%

0,10%

-

-

12%

10%

5%

-

3%

-

-

6%

3%

0,10%

-

-

C. Procentul maxim de bobe care

nu au deloc aspect sticlos,

sau sunt parțial sticloase

27%

-

-

-

-

D. Conținutul maxim de tanin în

substanța uscata

-

-

-

-

1%

E. Greutatea specifică minima

(MH) (kg/hl)

78

73

62

-

F. Conținutul minim de proteina

la substanța uscata

11,5%

10,5%

-

-

-

G. Indicele de cadere (Hagberg)

(secunde)

220

220

H. Indicele Zeleny, minim (ml)

-

22

-

-

-

Anexa 2 1. DEFINITIA

componentelor care nu sunt cereale de baza de calitate corespunzătoare

1.1. Boabe sparte - boabele de cereale a căror endosperm este parțial descoperit, boabele deteriorate în urma treieratului și boabele fără germene.

La porumb, "boabe sparte" înseamnă fracțiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sita cu diametrul orificiilor de 4,5 mm.

La sorg, "boabe sparte" înseamnă fracțiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sita cu diametrul orificiilor de 1,8 mm.

1.2. Impuritatile constituite din boabe

a) boabe sistave - boabe care, după eliminarea din esantion a tuturor celorlalte componente la care se face trimitere în prezenta anexa, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grâu comun 2,0 mm, grâu dur 1,9 mm, orz 2,2 mm. Boabele deteriorate de ger și cu maturare incompleta (verzi), aparțin și ele acestei grupe.

b) alte cereale - toate boabele care nu aparțin speciei din care s-a constituit mostra reprezentativa

c) boabe atacate de daunatori - boabele care prezintă orificii sau rosaturi provocate de aceștia. Boabele intepate de plosnita cerealelor aparțin și ele acestei grupe.

d) boabe cu germene colorat, boabe patate, boabe atacate de fusarium - boabele cu germene colorat sunt acelea care prezintă pe invelisul germenului pete colorate brun-închis sau negru-brun, cu germen normal, fără tendinta de incoltire. La graul comun, boabele cu germene colorat nu sunt de luat în considerare până la un procent de 8%. La graul dur, boabele patate sunt acelea care prezintă pete brune sau negru-brun în altă parte decât pe germene; boabele atacate de fusarium sunt boabe al căror pericarp este contaminat cu miceliu de fusarium; aceste boabe pot fi ridate și au pete difuze, cu contur slab delimitat, de culoare roz sau alba.

e) boabe arse în timpul uscarii sunt acelea care prezintă semne exterioare de prajire, dar care nu sunt considerate boabe distruse.

1.3. Boabe incoltite - sunt acelea la care radicula sau plumula este vizibila în mod clar cu ochiul liber. Totuși, trebuie să se țină seama de aspectul general al mostrei reprezentative atunci când se evalueaza conținutul de boabe incoltite al acesteia. La unele cereale germenele este proeminent de ex. la graul dur, iar invelisul acestuia crapa în timpul manevrarii lotului de cereale. Aceste boabe se aseamana cu boabele incoltite, dar nu trebuie incluse în aceasta grupa. Boabe incoltite sunt doar cele la care germenele a suferit modificări clar vizibile care fac să fie ușor de diferențiat boabele incoltite de boabele normale.

1.4. Impuritati diverse (Schwarzbesatz)

Semințe străine sunt semințe de plante, cultivate sau nu, altele decât cerealele. Acestea includ semințe care nu merita să fie recuperate, semințe care pot fi folosite pentru hrana animalelor și semințe vătămătoare.

Semințele vătămătoare sunt toxice pentru om și animale, semințe care influențează negativ curatarea și macinarea cerealelor sl afectează calitatea produselor procesate din cereale.

Boabe distruse, sunt acelea care au devenit necorespunzătoare pentru consumul uman sau pentru consumul animalelor, din cauza putrefactiei, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive. Boabele distruse includ și boabele deteriorate în urma încălzirii spontane sau în timpul uscarii brutale (ardere). Aceste boabe "incalzite" sau "innegrite" sunt semințe complet dezvoltate la care tegumentul are o culoare maro-gri până la negru, în timp ce secțiunea endospermului are o culoare galben-gri până la negru-brun.

Boabele atacate de musca graului (Cecydomyle) nu fac parte din aceasta grupa, decât în cazul în care, urmare atacului criptogramic secundar, mai mult de jumătate din suprafața bobului are o culoare între gri și negru. Dacă colorarea acoperă mai puțin de jumătate din suprafața, boabele se considera atacate de daunatori.

Impuritati propriu-zise - toate componentele dintr-o mostra reprezentativa de cereale, reținute într-o sita cu orificii de 3,5 mm (cu excepția boabelor altor cereale și a boabelor deosebit de mari ale cerealei de baza) și cele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm. Sunt incluse și pietrele, nisipul, fragmente de paie și alte impuritati din mostre ce trec prin sita cu orificii de 3,5 mm și sunt reținute de sita cu orificii de 1,0 mm.

Aceasta definiție nu se aplică porumbului, pentru care se considera impuritati propriu zise toate componentele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm, precum și cele menționate anterior.

Pleava (la porumb, fragmente de ciocalai).

Cornul secarei (ergot)

Boabe cu malura

Insecte moarte și fragmente de insecte.

1.5. Daunatori vii

1.6. Boabe parțial sticloase - boabele de grâu dur al căror endosperm nu poate fi considerat în totalitate sticlos.

2. FACTORI SPECIFICI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU FIECARE TIP DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITATILOR

2.1. Grâu dur

Impuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe cu germene colorat, boabe patate sau atacate de fusarium și boabe arse.

Impuritati diverse sunt semințe străine de cele ale cerealei de baza, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu malura, insecte moarte și fragmente de insecte.

2.2. Grâu comun

Impuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe cu germene colorat, boabe patate sau atacate de fusarium și boabe arse.

Impuritati diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu malura, insecte moarte și fragmente de insecte.

2.3. Orz

Impuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.

Impuritati diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte și fragmente de insecte.

2.4. Porumb

Impuritati constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.

La porumb, toate componentele dintr-o mostra reprezentativa care trec printr-o sita cu orificii de 1,0 mm diametru, sunt considerate impuritati propriu-zise.

Impuritati diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte și fragmente de insecte.

2.5. Sorg

Impuritati constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.

Impuritati diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte și fragmente de insecte.

Anexa 3 METODA STANDARD

pentru determinarea componentelor, altele

decât cerealele de baza de calitate corespunzătoare

1. La graul comun, graul dur, și orz, o mostra medie de 250 g se trece prin doua site, una cu orificii de 3,5 mm și cealaltă cu orificii de 1,0 mm, timp de 30 secunde fiecare.

Pentru a asigura o cernere constanta, se recomanda folosirea unei site mecanice, de ex. o masa vibratoare cu site montate.

Materia reținută de sita de 3,5 mm și cea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie cantarite împreună și considerate impuritati propriu-zise. Dacă materia reținută de sita de 3,5 mm cuprinde particule din grupa "alte cereale" sau boabe din cereala de baza în pondere mare, acestea se includ în fracțiunea care a trecut prin sita. În timpul cernerii, în fracțiunea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie să se verifice cu atenție prezenta dăunătorilor vii.

Din mostra cernuta, se preleveaza cu ajutorul unui divizor, un esantion parțial de 50 până la 100 g, care trebuie cantarit.

În continuare, acesta se întinde pe masa și cu o penseta sau o spatula corn trebuie extrase boabele sparte, alte cereale, boabele incoltite, cele atacate de daunatori, boabele deteriorate de ger, boabele cu germene colorat, boabele patate, semințele străine, cornul secarei, boabele distruse, boabele cu malura, pleava, daunatorii vii și insectele moarte.

Dacă esantionul parțial conține boabe acoperite cu palee, acestea se desfac manual și particulele de palee se încadrează la pleava. Pietrele, nisipul și fragmentele de paie sunt considerate impuritati propriu-zise.

Esantionul parțial rămas după separare se trece timp de 30 secunde printr-o sita de 2,0 mm pentru graul comun, de 1,9 mm pentru graul dur, de 2,2 mm pentru orz. Componentele care trec prin aceste site sunt considerate boabe sistave. Boabele deteriorate de ger și boabele verzi incomplet maturizate fac parte din grupa boabe sistave.

2. O mostra medie de 500 g în cazul porumbului și de 250 g pentru sorg se cerne prin sita cu orificii de 1 mm timp de 30 secunde. Se verifica prezenta dăunătorilor vii și a insectelor moarte.

Folosind o penseta sau o spatula corn, se extrag din componentele reținute de sita de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie și impuritati propriu-zise.

Se adauga impuritatile propriu-zise astfel extrase, la componentele care au trecut prin sita de 1,0 mm și se cantaresc împreună.

După cernere, se pregătește cu ajutorul unui divizor o proba parțială de 100 până la 200 g în cazul porumbului sau de 25 până la 50 g de sorg, care se cantareste. Se întinde în strat subtire pe masa de lucru. Se extrag cu penseta sau spatula corn, fracțiunile de alte cereale, boabele atacate de daunatori, boabele deteriorate de ger, boabele incoltite, semințele străine, boabele distruse, pleava, daunatorii vii și insectele moarte. Se trece în continuare proba printr-o sita cu orificii de 4,5 mm pentru porumb și de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin aceasta sita sunt considerate boabe sparte.

3. Componentele în afară cerealelor de baza de calitate corespunzătoare, determinate conform metodelor descrise la punctele 1 și 2, trebuie cantarite cat mai corect, cu o precizie de 0,01 g raportat procentual la masa probei. Valorile înregistrate în buletinul de analiza sunt exprimate cu precizie de 0,1%, Se verifica prezenta dăunătorilor vii.

Ca regula generală, trebuie analizate doua probe paralele, ale căror rezultate sa nu difere într-un procent mai mare de 10%.

4. Aparatele ce se utilizează pentru operațiunile la care se face trimitere la punctele 1, 2 și 3 sunt următoarele:

(a) divizor pentru esantionare, de ex. aparat conic sau cu caneluri;

(b) balanța de precizie sau analitica;

(c) Site cu orificii de 1,0 mm, 1,8 mm, 1,9 mm, 2,0 mm, 2,2 mm și 3,5 mm și set de site cu orificii rotunde de 1,8 mm și 4,5 mm, eventual montate la o masa vibratoare.

Anexa 4 METODA STANDARD

pentru determinarea conținutului de umiditate

1. Principiul

Produsul este uscat la o temperatura de 130 până la 133° C în condiții de presiune atmosferica normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.

2. Domeniul de aplicare

Aceasta metoda de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule din care cel puțin 50% trec printr-o sita de 0,5 mm și maxim 10% rămân pe sita de 1,0 mm. Metoda se aplică și fainurilor.

3. Aparatele

- Balanța de precizie.

- Dispozitiv de macinare rapida și uniforma, ușor de curatat, construit dintr-un material care nu absoarbe apa și nu provoacă o încălzire sensibila, limitează contactul cu aerul exterior la minim și respecta cerințele menționate la pct. 2 (ex. o moara cu valturi reglabile).

- Recipient din inox sau sticlă, dotat cu un capac etans, cu suprafața utila care să permită o repartiție a mostrei de testat de 0,3 g/cmp.

- Etuva electrica izoterma, reglata la o temperatura de 130 până la 133° C *1), cu ventilație adecvată *2).

---------

*1) Temperatura aerului în etuva.

*2) Capacitatea calorica a etuvei trebuie să permită ca, la o valoare prestabilita de 130 până la 133° C, temperatura respectiva să poată fi obținută din nou în mai puțin de 45 de minute după introducerea simultană a unui număr maxim de mostre de analizat.

Eficacitatea ventilatiei se apreciază cu ajutorul fainii grisate din grâu dur sau porumb, ca material de etalonare, astfel încât, după uscarea numărului maxim de capsule pe care le poate primi etuva, timp de 2 ore pentru cereale cu boabe mici și 4 ore pentru porumb, rezultatele obținute sa difere cu mai puțin de 15% decât cele obținute prin repetarea operației timp de 3 ore, respectiv 5 ore.

- Exicator cu placa de metal sau, în absenta metalului, de portelan (groasa, perforata), care conține un produs deshidratant eficient.

4. Mod de lucru

Uscarea

Într-o capsula tarata, se cantareste cu o precizie de aproximativ 1 mg o cantitate de 5 g srot de cereale cu boabe mici sau 8 g srot de porumb. Capsulele se introduc într-o etuva la o temperatura de 130 până la 133° C. Acest lucru trebuie făcut cat mai rapid posibil, astfel încât să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Timpul de uscare, din momentul în care etuva atinge din nou temperatura de lucru, este de 2 ore pentru cerealele cu boabe mici și 4 ore pentru porumb. Se scoate capsula din etuva, se pune repede capacul, se lasă să se raceasca timp de 30 până la 45 de minute în exicator și se cantareste (cu o precizie de aproximativ 1 mg).

5. Metoda de calcul și formule

E = masa inițială, în grame, a mostrei

M = masa, în grame, a mostrei după condiționare

M' = masa, în grame, a mostrei după zdrobire (srotuire)

m = masa, în grame, a mostrei după uscare

Conținutul de umiditate al produsului, în procente este egal cu:

- fără condiționare prealabilă (E-m) x 100/E,

- cu condiționare prealabilă ((M' - m)M / M' + E - M) x 100 / E = 100 (1 - M m / E M').

Se efectuează cel puțin două probe paralele.

6. Repetabilitate

Diferența dintre valorile obținute din două determinări realizate simultan sau la interval scurt de timp de același operator, nu trebuie să depășească 0,15 g de umiditate pentru 100 g esantion. Dacă se depășește aceasta valoare, determinarile trebuie repetate.

Anexa 5 METODA STANDARD

de determinare a caracterului nefilant și

prelucrabil mecanic pentru aluatul obținut din grâu comun

1. Titlul

Metoda pentru testarea însușirilor de panificatie ale fainii de grâu.

2. Domeniul de aplicare

Metoda este aplicabilă fainurilor provenite dintr-o macinare experimentala a graului în vederea fabricării painii prin procesul de fermentare cu drojdie.

3. Principiul

În malaxorul de laborator, se prepara un aluat din făina, apa, drojdie, sare și zahăr. După divizare și premodelare (rotunjire) bucățile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modeleaza și după fermentarea finala, se coc. Se noteaza proprietățile tehnologice ale aluatului și painile se apreciază în funcție de volumul și înălțimea lor.

4. Ingredientele

4.1. Drojdie

Drojdie uscata activa de tipul Saccharomyces cerevisiae DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleași caracteristici.

4.2. Apa potabilă

4.3. Soluție de acid ascorbic, zahăr și sare

Se dizolva 30 ± 0,5 g de cloruri de sodiu (calitate din comerț), 30 ± 0,5 g de zahăr (calitate din comerț) și 0,040 ± 0,001 g acid ascorbic în 800 ± 5 g de apa. Se prepara o soluție proaspăta în fiecare zi.

4.4. Soluție de zahăr

Se dizolva 5 ± 0,1 g de zahăr (calitate din comerț) în 95 ± 1 g de apa. Se prepara o soluție proaspăta în fiecare zi.

4.5. Făina de malt (cu activitate enzimafica)

Calitate din comerț.

5. Echipamentul și aparatele

5.1. Termostat

Cu sistem de control pentru a se menține o temperatura de 22 până la 25°C.

5.2. Frigider

Pentru a menține o temperatura de 4 ± 2°C.

5.3. Balanța

Încărcare maxima de 2 kg, precizie de 2 g.

5.4. Balanța

Încărcare maxima de 0,5 kg, precizie de 0,1 g.

5.5. Balanța analitica

Precizie de 0,1 x 10^-3 g.

5.6. Malaxor

Stephan UMTA 10, framantator tip "Detmold" (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici.

5.7. Camera de fermentare

Cu sistem de menținere a temperaturii de 30 ± 1°C.

5.8. Cutii de material plastic deschise

Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 x 25 x 15 cm înălțime, grosimea pereților 0,5 ± 0,05 cm.

5.9. Placa patrata din material plastic

Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex), cu dimensiuni 30 x 30 cm, grosime 0,5 ± 0,05 cm.

5.10. Modelator

Modelator pentru bucăți de aluat în forma sferică tip Brabender (Brabender OHG) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici.

6. Esantionare

Conform normei ICC nr. 101 și SR ISO 13690/2001

7. Mod de lucru

7.1. Determinarea capacității de hidratare

Se determina absorbtia de apa conform normei ICC nr. 115/1 (a se vedea și punctul 10)

7.2. Determinarea cantității de făina de malt adăugate

Se determina indicele de cadere al fainii conform SR ISO 3093/1997. Dacă acesta este mai mare de 250 secunde, determinarea cantității de făina de malt necesară a fi adăugată pentru a se obține un indice de cadere cuprins între 200 și 250 secunde, se realizează printr-o serie de amestecuri, crescand cantitatea de făina de malt (punctul 4.5). Dacă indicele de cadere al fainii este mai mic de 250 secunde, nu este necesar să se mai adauge făina de malt.

7.3. Reactivarea drojdiei uscate

Se aduce temperatura soluției de zahăr (punctul 4.4) la 35 ± 1°C. Se adauga în greutate, o parte drojdie uscata activa, la patru părți soluție de zahăr. Nu se agita. Se amesteca ușor dacă este necesar.

Se lasă să se odihneasca timp de 10 ± 1 minute, apoi se amesteca până se obține o suspensie omogenă, care se utilizează în următoarele 10 minute.

7.4. Corectarea temperaturii fainii și a fazei lichide

Temperatura fainii și a apei trebuie corectate pentru obținerea unei temperaturi a aluatului, la sfârșitul framantarii, de 27 ± 1°C.

7.5. Compozitia aluatului

Se cantareste, cu o precizie de 2 g, o cantitate de 10 y / 3 grame de făina (corespunzând la 1 kg de făina cu 14% umiditate), în care "y" este cantitatea de făina utilizata în testul farinografic (a se vedea normele ICC nr. 115 capitolul 9.1 - clauza de umiditate). Se cantareste, cu o precizie de 0,2 g, cantitatea de făina de malt necesară pentru aducerea indicelui de cadere în intervalul 200 - 250 (punctul 7.2).

Se cantaresc 430 ± 5 g de soluție acid ascorbic cu zahăr și sare (punctul 4.3) și se adauga apa până la obținerea masei totale de (x-9) 10 y /3 grame (punctul 10.2), în care "x" este cantitatea de apa folosită la testul farinografic (norma ICC nr. 115/1, capitolul 9.1). Aceasta masa totală (de obicei între 450 și 650 g) trebuie determinata cu o precizie de 1,5 g.

Se cantaresc 90 ± 1 g suspensie de drojdie (punctul 7.3)

Se noteaza masa totală a aluatului (P), care este suma masei fainii, a soluției de acid ascorbic, zahăr, sare și apa, a suspensiei de drojdie și masa fainii de malt.

7.6. Malaxarea

Se aduce, la început, malaxorul la o temperatura de 27 ± 1°C folosind o cantitate suficienta de apa la temperatura potrivita.

Se introduc ingredientele lichide în malaxor, apoi se adauga făina și făina de malt. Se pornește malaxorul (viteza I, 1400 rot/min) timp de 60 de secunde. După douăzeci de secunde de la pornire, se roteste de doua ori racleta fixată pe capacul cuvei malaxorului.

Se măsoară temperatura aluatului. Dacă aceasta nu este cuprinsă în intervalul 26-28°C, se inlatura aluatul și se prepara altul, după corectarea temperaturii ingredientelor. Se noteaza proprietățile aluatului folosind una din următoarele expresii:

- nefilant și prelucrabil industrial

- filant și neprelucrabil industrial

Pentru a fi considerat "nefilant și prelucrabil industrial" la sfârșitul framantarii, aluatul trebuie să formeze o masa omogenă, care practic sa nu adere la pereții cuvei și la axul malaxorului. Aluatul trebuie să poată fi strâns cu mana și scos dintr-o dată din cuva malaxorului, fără pierderi semnificative.

7.7. Divizare și premodelare

Se cantaresc, cu o precizie de 2 g, trei bucăți de aluat după formula:

p = 0,25 P,

unde:

p = masa bucatii de aluat

P = masa totală a aluatului.

Se premodeleaza imediat bucățile de aluat timp de 15 secunde într-o masina de rotunjit aluat (punctul 5.10) și se asaza apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic patrate (punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic (punctul 5.8) în camera de fermentare (punctul 5.7).

Nu se presara făina pe bucățile de aluat.

7.8. Modelare

Se aduc bucățile de aluat acoperite în apropierea modelatorului și se remodeleaza din nou fiecare bucata timp de 15 secunde. Nu se ridica capacul de pe o bucata de aluat până în ultimul moment înainte de modelare. Se noteaza din nou proprietățile aluatului, utilizând una din expresiile următoare:

- nefilant și prelucrabil industrial

- filant și neprelucrabil industrial

Pentru a fi considerat "nefilant și prelucrabil industrial", aluatul nu trebuie să se lipeasca de pereții cuvei malaxorului, astfel încât, antrenat de o mișcare de rotație, să permită modelarea în forma sferică. La sfârșitul operațiunii, aluatul nu trebuie să fie lipit de pereții modelatorului, atunci când se ridica capacul.

(7.9; 7.10; 8.)

9. Procesul verbal de testare

În raportul testului trebuie să se specifice:

- proprietățile tehnologice ale aluatului la sfârșitul framantarii și modelarii

- indicele de cadere al fainii fără adaos de făina de malt

- orice anomalii observate.

Mai departe, acesta va indica în plus:

- metoda utilizata,

- toate detaliile referitoare la identificarea mostrei.

10. Observații generale

10.1. Formula pentru calcularea cantității totale de lichide necesare formării aluatului se bazează pe următoarele consideratii:

Adăugarea de x ml de apa la echivalentul a 300 g de făina cu umiditate 14% conferă aluatului consistenta dorita. (Farinograf Brabender)

Deoarece în testul pentru determinarea însușirilor de panificatie se folosește 1 kg de făina (14% umiditate), în timp ce x se raportează la 300 g de făina, este necesar să se utilizeze în test x împărțit la trei și multiplicat prin 10 g apa, deci 10 x / 3 grame reprezintă cantitatea de apa necesară formării unui aluat de consistenta standard dintr-un kg de făina.

430 g soluție de zahăr, sare și acid ascorbic, conțin 15 g de sare și 15 g de zahăr.

Aceasta soluție de 430 g este inclusă în faza lichidă. Deci, pentru a adauga la aluat 10 x / 3 grame de apa, trebuie adăugate (10 x / 3 + 30) g de faza lichidă, compuse din 430 g de soluție de acid ascorbic, zahăr și sare și o cantitate suplimentară de apa.

O parte din apa adăugată la suspensia de drojdie este absorbită de drojdie, dar aceasta suspensie conține și apa libera.

Se presupune în mod arbitrar ca 90 g de suspensie de drojdie conțin 60 g de apa "libera". Trebuie să se aplice o corectie de 60 grame la cantitatea de faza lichidă, ținând seama de apa libera din suspensia de drojdie, astfel încât, la final, trebuie adăugat 10 x /3 grame plus 30 grame minus 60 grame. Rezultă: (10 x /3 + 30) - 60 = 10 x/3 - 30 = (x/3 - 3) 10 = (x - 9) 10/3, formula data la punctul 7.5, reprezentând cantitatea de faza lichidă care trebuie folosită pentru 1 kg de făina în scopul obținerii unui aluat de consistenta optima. Dacă de exemplu, cantitatea de apa x, utilizata la testul farinografului este de 165 ml, se introduce aceasta valoare în formula, astfel încât, cele 430 grame soluție de acid ascorbic cu zahăr și sare trebuie să fie mărite până la masa totală de

(165-9) 10/3 = 156 x 10/3 = 520 grame.

10.2. Metoda nu este direct aplicabilă la grâu. Procedura ce trebuie urmată pentru caracteriza capacitatea de prelucrare în panificatie a graului este după cum urmează: Se netezeste proba de grâu și se determina conținutul de umiditate. Graul se condiționeaza dacă conținutul de umiditate se încadrează în intervalul 15,0% - 16,0%. În celelalte cazuri, se condiționeaza (usucă) graul care are umiditatea de 15,5 ± 0,5%, mai puțin de trei ore înainte de macinare.

Se extrage făina folosind o moara de laborator Buhl er MLU 202 sau o moara Brabender Quadrumat Senior sau orice alt aparat riguros similar, având aceleași caracteristici.

Se alege o diagrama de macinare astfel încât să se obțină un nivel al extractiei minime de 72%, pentru o făina cu un conținut de cenusa de 0,50 până la 0,60% raportat la substanța uscata.

Se determina conținutul de cenusa al fainii conform Anexei I la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1501/95 (JO L 147, 30.06.1995, p. 7) și conținutul de umiditate conform prezentelor norme.

Se calculează nivelul extractiei după ecuatia:

E = (((100 - f) F) / (100 - w) W) X 100%

unde

E = nivelul extractiei

f = conținutul de umiditate al fainii

w = conținutul de umiditate al graului

F = masa de făina produsă cu conținut de umiditate f

W = masa de grâu macinat cu conținut de umiditate w.

Notă:

Informațiile privind ingredientele și echipamentele ce se vor folosi sunt publicate în Documentul T 77/300 din 31 martie 1977 de Instituut voor Graan, Meel en Brood, TNO - Postbus 15, Wageningen, Olanda.

Anexa 6 METODA STANDARD

pentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur

1. Principiul

O parte din mostra este folosită pentru a determina procentul de boabe care și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos. Boabele se taie folosind farinotomul Pohl sau un instrument echivalent.

2. Echipamentul și aparatele

- Farinotom Pohl sau un instrument echivalent,

- penseta, scalpel,

- tava sau farfurie, chiuveta

3. Mod de lucru

(a) Determinarea se efectuează pe o mostra de 100 g după separarea oricăror alte componente în afară cerealelor de baza de calitate corespunzătoare.

(b) Se trece mostra în recipient și se omogenizeaza bine.

(c) Se fixează o placa în farinoton, se distribuie o cantitate de boabe pe placa alveolata. Se apasa ușor, dar ferm, pentru a ne asigura ca este un singur bob în fiecare alveola. Se lasă în jos secțiunea mobila pentru a fixa boabele în alveole și apoi se taie.

(d) Se repeta operațiunea pentru a ne asigura ca se taie minim 600 de semințe.

(e) Se numara boabele ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine").

(f) Se calculează procentul de semințe ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine").

4. Formularea rezultatelor

l = masa, în grame, a altor componente în afară cerealelor de calitate corespunzătoare.

M = procentul de boabe curatate examinate ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine").

5. Rezultatul

Procentul de boabe ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine") în fracțiunea de proba, este:

[M x (100-l)]/100 = ...

Anexa 7 TABELUL I

Majorările de preț pentru conținutul de umiditate
────────────────────────────┬─────────────────────────────────
Conținutul de umiditate
│
Majorarea prețului
(%)
│
(euro / tona)
────────────────────────────┼─────────────────────────────────
13,4
│
0,1
13,3
│
0,2
13,2
│
0,3
13,1
│
0,4
13,0
│
0,5
12,9
│
0,6
12,8
│
0,7
12,7
│
0,8
12,6
│
0,9
12,5
│
1.0
12,4
│
1,1
12,3
│
1,2
12,2
│
1,3
12,1
│
1,4
12,0
│
1,5
11,9
│
1,6
11,8
│
1,7
11,7
│
1,8
11,6
│
1,9
11,5
│
2,0
11,4
│
2,1
11,2
│
2,3
11,1
│
2,4
11,0
│
2,5
10,9
│
2,6
10,8
│
2,7
10,7
│
2,8
10,6
│
2,9
10,5
│
3,0
10,4
│
3,1
10,3
│
3,2
10,2
│
3,3
10,1
│
3,4
10,0
│
3,5
────────────────────────────┴─────────────────────────────────
TABELUL II
Reducerile de preț pentru conținutul de umiditate
────────────────────────────┬─────────────────────────────────
Conținutul de umiditate
│
Reducerea de preț
(%)
│
(euro / tona)
────────────────────────────┼─────────────────────────────────
14,5
│
1,0
14,4
│
0,8
14,3
│
0,6
14,2
│
0,4
14,1
│
0,2
────────────────────────────┴─────────────────────────────────
TABELUL III
Reduceri de preț pentru greutatea specifică
──────────────┬─────────────────────┬─────────────────────────
Cereala
│ Greutatea specifică │
Reduceri de preț
│
(kg / hl)
│
(euro / tona)
──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────
Grâu comun
│între 75 și 76
│
0,5
│între 74 și 75
│
1,0
│între 73 și 74
│
1,5
──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────
Orz
│între 62,0 și 64,0
│
1,0
──────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────
TABELUL IV
Reducerile de preț pentru conținutul de proteina
────────────────────────────┬─────────────────────────────────
Conținutul de proteina *) │
Anul de piața 2006/2007 și
(N x 5,7)
│
următorii
│
(euro / tona)
────────────────────────────┼─────────────────────────────────
între 11,0 și 11,5
│
2,5
────────────────────────────┼─────────────────────────────────
între 10,5 și 11,0
│
5,0
────────────────────────────┴─────────────────────────────────
---------
(*) % din materia uscata

Anexa 8 METODA PRACTICA

pentru determinarea reducerii ce se aplică la

prețul sorgului de către agențiile de intervenție

1. Date de baza

P = procentul de tanin din produsul brut

0,4% = procentul de tanin peste care se aplică reducerea

11% *1) = reducerea ce corespunde la 1% tanin în materie uscata

---------

*1) Reducerea ce se aplică la prețul sorgului pe baza conținutului de tanin la 1000 g de materie uscata:

(a) Energia metabolizabila a pasarilor de curte la 1000 g de materie uscata de sorg cu un conținut teoretic de tanin de 0%: 3917 K calorii.

(b) Reducerea energiei metabolizabile a pasarilor de curte la 1000 g de materie uscata de sorg pe punct din procentul suplimentar de tanin: 419 K calorii.

(c) Diferența, exprimată în puncte din procent, între conținutul maxim de tanin stabilit pentru sorgul acceptat pentru intervenție și conținutul de tanin stabilit pentru calitatea standard: 1,0 - 0,30 = 070.

(d) Diferența, exprimată ca procent, dintre energia metabolizabila a pasarilor de curte a sorgului ce conține 1,0% tanin și energia metabolizabila a pasarilor de curte a sorgului cu același conținut de tanin la calitatea standard (0,30%):

3917 - (419 x 1,0)

100 = ( ------------------- x 100) = 7,74%

3917 - (419 x 0,30)

(e) Reducerea ce corespunde unui conținut de tanin de 1% din materia uscata, ce depășește 0,30%

7,74

----- = euro 11

0,70

2. Calcularea reducerii

Reducerea, exprimată în euro, ce urmează să se aplice la prețul de intervenție se calculează conform următoarei formule:

11 (P-0,40)

----------