Norme · Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Normele din 30 ianuarie 2006

privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenție pe piața cerealelor

prezumat în vigoare

Data actului: 30 ianuarie 2006
Emitent: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 187 din 28 februarie 2006
Structură: 0 articole, 7 anexe · 35.144 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

CONDIȚII MINIME de calitate la cereale

Grâu

dur

Grâu

comun

Orz

Porumb

Sorg

A. Conținutul maxim de

umiditate

14,5%

B. Conținutul maxim de

componente care nu sunt

cereale de bază de calitate

corespunzătoare, din care:

1. Boabe sparte

2. Impurități constituite din

boabe (altele decât cele

indicate la 3)

din care:

(a) boabe șiștave

(b) alte cereale

dăunători

(d) boabe cu germene

colorat

(e) boabe arse prin uscare

3. Boabe pătate și/sau cu

fusarium, din care:

- boabe cu fusarium

4. Boabe încolțite

5. Impurități diverse

(Schwarzbesatz) din

care:

(a) semințe străine

- vătămătoare

- altele

(b) boabe distruse:

- boabe deteriorate

prin încingere sau

prin uscare excesivă

(ardere)

- altele

(d) pleavă

(e) cornul secarei (ergot)

(f) boabe cu mălură

(g) insecte moarte și

fragmente de insecte

12%

0,50%

1,5%

0,10%

0,05%

12%

0,50%

0,10%

0,05%

12%

) 5%

0,10%

12%

10%

0,10%

12%

10%

0,10%

C. Procentul maxim de bobe care

nu au deloc aspect sticlos,

sau sunt parțial sticloase

27%

D. Conținutul maxim de tanin în

substanță uscată

E. Greutatea specifică minimă

(MH) (kg/hl)

F. Conținutul minim de proteina

la substanța uscata

11,5%

10,5%

G. Indicele de cădere (Hagberg)

(secunde)

220

H. Indicele Zeleny, minim (ml)

Anexa 2 1. DEFINIȚIA componentelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare 1.1. Boabe sparte - boabele de cereale a căror endosperm este parțial descoperit, boabele deteriorate în urma treieratului și boabele fără germene. La porumb, "boabe sparte" înseamnă fracțiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sită cu diametrul orificiilor de 4,5 mm. La sorg, "boabe sparte" înseamnă fracțiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sită cu diametrul orificiilor de 1,8 mm. 1.2. Impuritățile constituite din boabe a) boabe șiștave - boabe care, după eliminarea din eșantion a tuturor celorlalte componente la care se face trimitere în prezenta anexă, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grâu comun 2,0 mm, grâu dur 1,9 mm, orz 2,2 mm. Boabele deteriorate de ger și cu maturare incompletă (verzi), aparțin și ele acestei grupe. ... b) alte cereale - toate boabele care nu aparțin speciei din care s-a constituit mostra reprezentativă ... c) boabe atacate de dăunători - boabele care prezintă orificii sau rosături provocate de aceștia. Boabele înțepate de ploșnița cerealelor aparțin și ele acestei grupe. ... d) boabe cu germene colorat, boabe pătate, boabe atacate de fusarium - boabele cu germene colorat sunt acelea care prezintă pe învelișul germenului pete colorate brun-închis sau negru-brun, cu germen normal, fără tendința de încolțire. La grâul comun, boabele cu germene colorat nu sunt de luat în considerare până la un procent de 8%. La grâul dur, boabele pătate sunt acelea care prezintă pete brune sau negru-brun în altă parte decât pe germene; boabele atacate de fusarium sunt boabe al căror pericarp este contaminat cu miceliu de fusarium; aceste boabe pot fi ridate și au pete difuze, cu contur slab delimitat, de culoare roz sau albă. ... e) boabe arse în timpul uscării sunt acelea care prezintă semne exterioare de prăjire, dar care nu sunt considerate boabe distruse. ... 1.3. Boabe încolțite - sunt acelea la care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuși, trebuie să se țină seama de aspectul general al mostrei reprezentative atunci când se evaluează conținutul de boabe încolțite al acesteia. La unele cereale germenele este proeminent de ex. la grâul dur, iar învelișul acestuia crapă în timpul manevrării lotului de cereale. Aceste boabe se aseamănă cu boabele încolțite, dar nu trebuie incluse în această grupă. Boabe încolțite sunt doar cele la care germenele a suferit modificări clar vizibile care fac să fie ușor de diferențiat boabele încolțite de boabele normale. 1.4. Impurități diverse (Schwarzbesatz) Semințe străine sunt semințe de plante, cultivate sau nu, altele decât cerealele. Acestea includ semințe care nu merită să fie recuperate, semințe care pot fi folosite pentru hrana animalelor și semințe vătămătoare. Semințele vătămătoare sunt toxice pentru om și animale, semințe care influențează negativ curățarea și măcinarea cerealelor șl afectează calitatea produselor procesate din cereale. Boabe distruse, sunt acelea care au devenit necorespunzătoare pentru consumul uman sau pentru consumul animalelor, din cauza putrefacției, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive. Boabele distruse includ și boabele deteriorate în urma încălzirii spontane sau în timpul uscării brutale (ardere). Aceste boabe "încălzite" sau "înnegrite" sunt semințe complet dezvoltate la care tegumentul are o culoare maro-gri până la negru, în timp ce secțiunea endospermului are o culoare galben-gri până la negru-brun. Boabele atacate de musca grâului (Cecydomyle) nu fac parte din această grupă, decât în cazul în care, urmare atacului criptogramic secundar, mai mult de jumătate din suprafața bobului are o culoare între gri și negru. Dacă colorarea acoperă mai puțin de jumătate din suprafață, boabele se consideră atacate de dăunători. Impurități propriu-zise - toate componentele dintr-o mostră reprezentativă de cereale, reținute într-o sită cu orificii de 3,5 mm (cu excepția boabelor altor cereale și a boabelor deosebit de mari ale cerealei de bază) și cele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm. Sunt incluse și pietrele, nisipul, fragmente de paie și alte impurități din mostre ce trec prin sita cu orificii de 3,5 mm și sunt reținute de sita cu orificii de 1,0 mm. Această definiție nu se aplică porumbului, pentru care se consideră impurități propriu zise toate componentele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm, precum și cele menționate anterior. Pleavă (la porumb, fragmente de ciocălăi). Cornul secarei (ergot) Boabe cu mălură Insecte moarte și fragmente de insecte. 1.5. Dăunători vii 1.6. Boabe parțial sticloase - boabele de grâu dur al căror endosperm nu poate fi considerat în totalitate sticlos. 2. FACTORI SPECIFICI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU FIECARE TIP DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITĂȚILOR 2.1. Grâu dur Impurități constituite din boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium și boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine de cele ale cerealei de bază, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleavă, cornul secarei (ergot), boabe cu mălură, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.2. Grâu comun Impurități constituite din boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium și boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleavă, cornul secarei (ergot), boabe cu mălură, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.3. Orz Impurități constituite din boabe sunt boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleavă, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.4. Porumb Impurități constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse. La porumb, toate componentele dintr-o mostră reprezentativă care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm diametru, sunt considerate impurități propriu-zise. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleavă, insecte moarte și fragmente de insecte. 2.5. Sorg Impurități constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse. Impurități diverse sunt semințe străine, boabe distruse, impurități propriu-zise, pleavă, insecte moarte și fragmente de insecte

Anexa 3 METODA STANDARD pentru determinarea componentelor, altele decât cerealele de bază de calitate corespunzătoare 1. La grâul comun, grâul dur, și orz, o mostră medie de 250 g se trece prin două site, una cu orificii de 3,5 mm și cealaltă cu orificii de 1,0 mm, timp de 30 secunde fiecare. Pentru a asigura o cernere constantă, se recomandă folosirea unei site mecanice, de ex. o masă vibratoare cu site montate. Materia reținută de sita de 3,5 mm și cea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie cântărite împreună și considerate impurități propriu-zise. Dacă materia reținută de sita de 3,5 mm cuprinde particule din grupa "alte cereale" sau boabe din cereala de bază în pondere mare, acestea se includ în fracțiunea care a trecut prin sită. În timpul cernerii, în fracțiunea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie să se verifice cu atenție prezența dăunătorilor vii. Din mostra cernută, se prelevează cu ajutorul unui divizor, un eșantion parțial de 50 până la 100 g, care trebuie cântărit. În continuare, acesta se întinde pe masă și cu o pensetă sau o spatulă corn trebuie extrase boabele sparte, alte cereale, boabele încolțite, cele atacate de dăunători, boabele deteriorate de ger, boabele cu germene colorat, boabele pătate, semințele străine, cornul secarei, boabele distruse, boabele cu mălură, pleava, dăunătorii vii și insectele moarte. Dacă eșantionul parțial conține boabe acoperite cu palee, acestea se desfac manual și particulele de palee se încadrează la pleavă. Pietrele, nisipul și fragmentele de paie sunt considerate impurități propriu-zise. Eșantionul parțial rămas după separare se trece timp de 30 secunde printr-o sită de 2,0 mm pentru grâul comun, de 1,9 mm pentru grâul dur, de 2,2 mm pentru orz. Componentele care trec prin aceste site sunt considerate boabe șiștave. Boabele deteriorate de ger și boabele verzi incomplet maturizate fac parte din grupa boabe șiștave. 2. O mostră medie de 500 g în cazul porumbului și de 250 g pentru sorg se cerne prin sita cu orificii de 1 mm timp de 30 secunde. Se verifică prezența dăunătorilor vii și a insectelor moarte. Folosind o pensetă sau o spatulă corn, se extrag din componentele reținute de sita de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie și impurități propriu-zise. Se adaugă impuritățile propriu-zise astfel extrase, la componentele care au trecut prin sita de 1,0 mm și se cântăresc împreună. După cernere, se pregătește cu ajutorul unui divizor o probă parțială de 100 până la 200 g în cazul porumbului sau de 25 până la 50 g de sorg, care se cântărește. Se întinde în strat subțire pe masa de lucru. Se extrag cu penseta sau spatula corn, fracțiunile de alte cereale, boabele atacate de dăunători, boabele deteriorate de ger, boabele încolțite, semințele străine, boabele distruse, pleava, dăunătorii vii și insectele moarte. Se trece în continuare proba printr-o sită cu orificii de 4,5 mm pentru porumb și de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin această sită sunt considerate boabe sparte. 3. Componentele în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, determinate conform metodelor descrise la punctele 1 și 2, trebuie cântărite cât mai corect, cu o precizie de 0,01 g raportat procentual la masa probei. Valorile înregistrate în buletinul de analiză sunt exprimate cu precizie de 0,1%, Se verifică prezența dăunătorilor vii. Ca regulă generală, trebuie analizate două probe paralele, ale căror rezultate să nu difere într-un procent mai mare de 10%. 4. Aparatele ce se utilizează pentru operațiunile la care se face trimitere la punctele 1, 2 și 3 sunt următoarele: (a) divizor pentru eșantionare, de ex. aparat conic sau cu caneluri; (b) balanță de precizie sau analitică; (c) Site cu orificii de 1,0 mm, 1,8 mm, 1,9 mm, 2,0 mm, 2,2 mm și 3,5 mm și set de site cu orificii rotunde de 1,8 mm și 4,5 mm, eventual montate la o masă vibratoare

Anexa 4 METODA STANDARD pentru determinarea conținutului de umiditate 1. Principiul Produsul este uscat la o temperatură de 130 până la 133° C în condiții de presiune atmosferică normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor. 2. Domeniul de aplicare Această metodă de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule din care cel puțin 50% trec printr-o sită de 0,5 mm și maxim 10% rămân pe sita de 1,0 mm. Metoda se aplică și făinurilor. 3. Aparatele - Balanță de precizie. - Dispozitiv de măcinare rapidă și uniformă, ușor de curățat, construit dintr-un material care nu absoarbe apa și nu provoacă o încălzire sensibilă, limitează contactul cu aerul exterior la minim și respectă cerințele menționate la pct. 2 (ex. o moară cu valțuri reglabile). - Recipient din inox sau sticlă, dotat cu un capac etanș, cu suprafața utilă care să permită o repartiție a mostrei de testat de 0,3 g/cmp. - Etuvă electrică izotermă, reglată la o temperatură de 130 până la 133° C 1), cu ventilație adecvată 2). --------- 1) Temperatura aerului în etuvă. 2) Capacitatea calorică a etuvei trebuie să permită ca, la o valoare prestabilită de 130 până la 133° C, temperatura respectivă să poată fi obținută din nou în mai puțin de 45 de minute după introducerea simultană a unui număr maxim de mostre de analizat. Eficacitatea ventilației se apreciază cu ajutorul făinii grișate din grâu dur sau porumb, ca material de etalonare, astfel încât, după uscarea numărului maxim de capsule pe care le poate primi etuva, timp de 2 ore pentru cereale cu boabe mici și 4 ore pentru porumb, rezultatele obținute să difere cu mai puțin de 15% decât cele obținute prin repetarea operației timp de 3 ore, respectiv 5 ore. - Exicator cu placa de metal sau, în absența metalului, de porțelan (groasă, perforată), care conține un produs deshidratant eficient. 4. Mod de lucru Uscarea Într-o capsula tarată, se cântărește cu o precizie de aproximativ 1 mg o cantitate de 5 g șrot de cereale cu boabe mici sau 8 g șrot de porumb. Capsulele se introduc intr-o etuvă la o temperatură de 130 până la 133° C. Acest lucru trebuie făcut cât mai rapid posibil, astfel încât să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Timpul de uscare, din momentul în care etuva atinge din nou temperatura de lucru, este de 2 ore pentru cerealele cu boabe mici și 4 ore pentru porumb. Se scoate capsula din etuvă, se pune repede capacul, se lasă să se răcească timp de 30 până la 45 de minute în exicator și se cântărește (cu o precizie de aproximativ 1 mg). 5. Metoda de calcul și formule E = masa inițială, în grame, a mostrei M = masa, în grame, a mostrei după condiționare M' = masa, în grame, a mostrei după zdrobire (șrotuire) m = masa, în grame, a mostrei după uscare Conținutul de umiditate al produsului, în procente este egal cu: - fără condiționare prealabilă (E-m) x 100/E, - cu condiționare prealabilă ((M' - m)M / M' + E - M) x 100 / E = 100 (1 - M m / E M'). Se efectuează cel puțin două probe paralele. 6. Repetabilitate Diferența dintre valorile obținute din două determinări realizate simultan sau la interval scurt de timp de același operator, nu trebuie să depășească 0,15 g de umiditate pentru 100 g eșantion. Dacă se depășește această valoare, determinările trebuie repetate

Anexa 5 METODA STANDARD de determinare a caracterului nefilant și prelucrabil mecanic pentru aluatul obținut din grâu comun 1. Titlul Metoda pentru testarea însușirilor de panificație ale făinii de grâu. 2. Domeniul de aplicare Metoda este aplicabilă făinurilor provenite dintr-o măcinare experimentală a grâului în vederea fabricării pâinii prin procesul de fermentare cu drojdie. 3. Principiul În malaxorul de laborator, se prepară un aluat din făină, apă, drojdie, sare și zahăr. După divizare și premodelare (rotunjire) bucățile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modelează și după fermentarea finală, se coc. Se notează proprietățile tehnologice ale aluatului și pâinile se apreciază în funcție de volumul și înălțimea lor. 4. Ingredientele 4.1. Drojdie Drojdie uscată activă de tipul Saccharomyces cerevisiae DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleași caracteristici. 4.2. Apă potabilă 4.3. Soluție de acid ascorbic, zahăr și sare Se dizolvă 30 ± 0,5 g de cloruri de sodiu (calitate din comerț), 30 ± 0,5 g de zahăr (calitate din comerț) și 0,040 ± 0,001 g acid ascorbic în 800 ± 5 g de apă. Se prepară o soluție proaspătă în fiecare zi. 4.4. Soluție de zahăr Se dizolvă 5 ± 0,1 g de zahăr (calitate din comerț) în 95 ± 1 g de apă. Se prepară o soluție proaspătă în fiecare zi. 4.5. Făină de malț (cu activitate enzimatică) Calitate din comerț. 5. Echipamentul și aparatele 5.1. Termostat Cu sistem de control pentru a se menține o temperatură de 22 până la 25°C. 5.2. Frigider Pentru a menține o temperatură de 4 ± 2°C. 5.3. Balanță Încărcare maximă de 2 kg, precizie de 2 g. 5.4. Balanță Încărcare maximă de 0,5 kg, precizie de 0,1 g. 5.5. Balanță analitică Precizie de 0,1 x 10^-3 g. 5.6. Malaxor Stephan UMTA 10, frământător tip "Detmold" (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici. 5.7. Cameră de fermentare Cu sistem de menținere a temperaturii de 30 ± 1°C. 5.8. Cutii de material plastic deschise Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 x 25 x 15 cm înălțime, grosimea pereților 0,5 ± 0,05 cm. 5.9. Placă pătrată din material plastic Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex), cu dimensiuni 30 x 30 cm, grosime 0,5 ± 0,05 cm. 5.10. Modelator Modelator pentru bucăți de aluat în formă sferică tip Brabender (Brabender OHG) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici. 6. Eșantionare Conform normei ICC nr. 101 și SR ISO 13690/2001 7. Mod de lucru 7.1. Determinarea capacității de hidratare Se determină absorbția de apă conform normei ICC nr. 115/1 (a se vedea și punctul 10) 7.2. Determinarea cantității de făină de malț adăugate Se determină indicele de cădere al făinii conform SR ISO 3093/1997. Dacă acesta este mai mare de 250 secunde, determinarea cantității de făină de malț necesară a fi adăugată pentru a se obține un indice de cădere cuprins între 200 și 250 secunde, se realizează printr-o serie de amestecuri, crescând cantitatea de făină de malț (punctul 4.5). Dacă indicele de cădere al făinii este mai mic de 250 secunde, nu este necesar să se mai adauge făina de malț. 7.3. Reactivarea drojdiei uscate Se aduce temperatura soluției de zahăr (punctul 4.4) la 35 ± 1°C. Se adaugă în greutate, o parte drojdie uscată activă, la patru părți soluție de zahăr. Nu se agită. Se amestecă ușor dacă este necesar. Se lasă să se odihnească timp de 10 ± 1 minute, apoi se amestecă până se obține o suspensie omogenă, care se utilizează în următoarele 10 minute. 7.4. Corectarea temperaturii făinii și a fazei lichide Temperatura făinii și a apei trebuie corectate pentru obținerea unei temperaturi a aluatului, la sfârșitul frământării, de 27 ± 1°C. 7.5. Compoziția aluatului Se cântărește, cu o precizie de 2 g, o cantitate de 10 y / 3 grame de făină (corespunzând la 1 kg de făină cu 14% umiditate), în care "y" este cantitatea de făină utilizată în testul farinografic (a se vedea normele ICC nr. 115 capitolul 9.1 - clauza de umiditate). Se cântărește, cu o precizie de 0,2 g, cantitatea de făină de malț necesară pentru aducerea indicelui de cădere în intervalul 200 - 250 (punctul 7.2). Se cântăresc 430 ± 5 g de soluție acid ascorbic cu zahăr și sare (punctul 4.3) și se adaugă apă până la obținerea masei totale de (x-9) 10 y /3 grame (punctul 10.2), în care "x" este cantitatea de apă folosită la testul farinografic (norma ICC nr. 115/1, capitolul 9.1). Această masă totală (de obicei între 450 și 650 g) trebuie determinată cu o precizie de 1,5 g. Se cântăresc 90 ± 1 g suspensie de drojdie (punctul 7.3) Se notează masa totală a aluatului (P), care este suma masei făinii, a soluției de acid ascorbic, zahăr, sare și apă, a suspensiei de drojdie și masa făinii de malț. 7.6. Malaxarea Se aduce, la început, malaxorul la o temperatură de 27 ± 1°C folosind o cantitate suficientă de apă la temperatura potrivită. Se introduc ingredientele lichide în malaxor, apoi se adaugă făina și făina de malț. Se pornește malaxorul (viteza I, 1400 rot/min) timp de 60 de secunde. După douăzeci de secunde de la pornire, se rotește de două ori racleta fixată pe capacul cuvei malaxorului. Se măsoară temperatura aluatului. Dacă aceasta nu este cuprinsă în intervalul 26-28°C, se înlătură aluatul și se prepară altul, după corectarea temperaturii ingredientelor. Se notează proprietățile aluatului folosind una din următoarele expresii: - nefilant și prelucrabil industrial - filant și neprelucrabil industrial Pentru a fi considerat "nefilant și prelucrabil industrial" la sfârșitul frământării, aluatul trebuie să formeze o masă omogenă, care practic să nu adere la pereții cuvei și la axul malaxorului. Aluatul trebuie să poată fi strâns cu mâna și scos dintr-o dată din cuva malaxorului, fără pierderi semnificative. 7.7. Divizare și premodelare Se cântăresc, cu o precizie de 2 g, trei bucăți de aluat după formula: p = 0,25 P, unde: p = masa bucății de aluat P = masa totală a aluatului. Se premodelează imediat bucățile de aluat timp de 15 secunde într-o mașină de rotunjit aluat (punctul 5.10) și se așază apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic pătrate (punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic (punctul 5.8) în camera de fermentare (punctul 5.7). Nu se presară făină pe bucățile de aluat. 7.8. Modelare Se aduc bucățile de aluat acoperite în apropierea modelatorului și se remodelează din nou fiecare bucată timp de 15 secunde. Nu se ridică capacul de pe o bucată de aluat până în ultimul moment înainte de modelare. Se notează din nou proprietățile aluatului, utilizând una din expresiile următoare: - nefilant și prelucrabil industrial - filant și neprelucrabil industrial Pentru a fi considerat "nefilant și prelucrabil industrial", aluatul nu trebuie să se lipească de pereții cuvei malaxorului, astfel încât, antrenat de o mișcare de rotație, să permită modelarea în formă sferică. La sfârșitul operațiunii, aluatul nu trebuie să fie lipit de pereții modelatorului, atunci când se ridică capacul. (7.9; 7.10; 8.) 9. Procesul verbal de testare În raportul testului trebuie să se specifice: - proprietățile tehnologice ale aluatului la sfârșitul frământării și modelării - indicele de cădere al făinii fără adaos de făină de malț - orice anomalii observate. Mai departe, acesta va indica în plus: - metoda utilizată, - toate detaliile referitoare la identificarea mostrei. 10. Observații generale 10.1. Formula pentru calcularea cantității totale de lichide necesare formării aluatului se bazează pe următoarele considerații: Adăugarea de x ml de apă la echivalentul a 300 g de făină cu umiditate 14% conferă aluatului consistența dorită. (Farinograf Brabender) Deoarece în testul pentru determinarea însușirilor de panificație se folosește 1 kg de făină (14% umiditate), în timp ce x se raportează la 300 g de făină, este necesar să se utilizeze în test x împărțit la trei și multiplicat prin 10 g apă, deci 10 x / 3 grame reprezintă cantitatea de apă necesară formării unui aluat de consistența standard dintr-un kg de făină. 430 g soluție de zahăr, sare și acid ascorbic, conțin 15 g de sare și 15 g de zahăr. Această soluție de 430 g este inclusă în faza lichidă. Deci, pentru a adăuga la aluat 10 x / 3 grame de apă, trebuie adăugate (10 x / 3 + 30) g de faza lichidă, compuse din 430 g de soluție de acid ascorbic, zahăr și sare și o cantitate suplimentară de apă. O parte din apa adăugată la suspensia de drojdie este absorbită de drojdie, dar această suspensie conține și apă liberă. Se presupune în mod arbitrar că 90 g de suspensie de drojdie conțin 60 g de apă "liberă". Trebuie să se aplice o corecție de 60 grame la cantitatea de fază lichidă, ținând seama de apa liberă din suspensia de drojdie, astfel încât, la final, trebuie adăugat 10 x /3 grame plus 30 grame minus 60 grame. Rezultă: (10 x /3 + 30) - 60 = 10 x/3 - 30 = (x/3 - 3) 10 = (x - 9) 10/3, formula dată la punctul 7.5, reprezentând cantitatea de fază lichidă care trebuie folosită pentru 1 kg de făină în scopul obținerii unui aluat de consistență optimă. Dacă de exemplu, cantitatea de apă x, utilizată la testul farinografului este de 165 ml, se introduce această valoare în formulă, astfel încât, cele 430 grame soluție de acid ascorbic cu zahăr și sare trebuie să fie mărite până la masa totală de (165-9) 10/3 = 156 x 10/3 = 520 grame. 10.2. Metoda nu este direct aplicabilă la grâu. Procedura ce trebuie urmată pentru caracteriza capacitatea de prelucrare în panificație a grâului este după cum urmează: Se netezește proba de grâu și se determină conținutul de umiditate. Grâul se condiționează dacă conținutul de umiditate se încadrează în intervalul 15,0% - 16,0%. În celelalte cazuri, se condiționează (usucă) grâul care are umiditatea de 15,5 ± 0,5%, mai puțin de trei ore înainte de măcinare. Se extrage făina folosind o moară de laborator Buhl er MLU 202 sau o moară Brabender Quadrumat Senior sau orice alt aparat riguros similar, având aceleași caracteristici. Se alege o diagramă de măcinare astfel încât să se obțină un nivel al extracției minime de 72%, pentru o făină cu un conținut de cenușă de 0,50 până la 0,60% raportat la substanța uscată. Se determină conținutul de cenușă al făinii conform Anexei I la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1501/95 (JO L 147, 30.06.1995, p. 7) și conținutul de umiditate conform prezentelor norme. Se calculează nivelul extracției după ecuația: E = (((100 - f) F) / (100 - w) W) X 100% unde E = nivelul extracției f = conținutul de umiditate al făinii w = conținutul de umiditate al grâului F = masa de făină produsă cu conținut de umiditate f W = masa de grâu măcinat cu conținut de umiditate w. Notă: Informațiile privind ingredientele și echipamentele ce se vor folosi sunt publicate în Documentul T 77/300 din 31 martie 1977 de Instituut voor Graan, Meel en Brood, TNO - Postbus 15, Wageningen, Olanda

Anexa 6 METODA STANDARD pentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur 1. Principiul O parte din mostră este folosită pentru a determina procentul de boabe care și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos. Boabele se taie folosind farinotomul Pohl sau un instrument echivalent. 2. Echipamentul și aparatele - Farinotom Pohl sau un instrument echivalent, - pensetă, scalpel, - tavă sau farfurie, chiuvetă 3. Mod de lucru (a) Determinarea se efectuează pe o mostră de 100 g după separarea oricăror alte componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare. (b) Se trece mostra în recipient și se omogenizează bine. (c) Se fixează o placă în farinoton, se distribuie o cantitate de boabe pe placa alveolată. Se apasă ușor, dar ferm, pentru a ne asigura că este un singur bob în fiecare alveolă. Se lasă în jos secțiunea mobilă pentru a fixa boabele în alveole și apoi se taie. (d) Se repetă operațiunea pentru a ne asigura că se taie minim 600 de semințe. (e) Se numără boabele ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine"). (f) Se calculează procentul de semințe ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine"). 4. Formularea rezultatelor l = masa, în grame, a altor componente în afara cerealelor de calitate corespunzătoare. M = procentul de boabe curățate examinate ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine"). 5. Rezultatul Procentul de boabe ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul sticlos ("mitadine") în fracțiunea de probă, este: [M x (100-l)]/100 =

Anexa 7 TABELUL I Majorările de preț pentru conținutul de umiditate ────────────────────────────┬───────────────────────────────── Conținutul de umiditate │ Majorarea prețului (%) │ (euro / tonă) ────────────────────────────┼───────────────────────────────── 13,4 │ 0,1 13,3 │ 0,2 13,2 │ 0,3 13,1 │ 0,4 13,0 │ 0,5 12,9 │ 0,6 12,8 │ 0,7 12,7 │ 0,8 12,6 │ 0,9 12,5 │ 1.0 12,4 │ 1,1 12,3 │ 1,2 12,2 │ 1,3 12,1 │ 1,4 12,0 │ 1,5 11,9 │ 1,6 11,8 │ 1,7 11,7 │ 1,8 11,6 │ 1,9 11,5 │ 2,0 11,4 │ 2,1 11,2 │ 2,3 11,1 │ 2,4 11,0 │ 2,5 10,9 │ 2,6 10,8 │ 2,7 10,7 │ 2,8 10,6 │ 2,9 10,5 │ 3,0 10,4 │ 3,1 10,3 │ 3,2 10,2 │ 3,3 10,1 │ 3,4 10,0 │ 3,5 ────────────────────────────┴───────────────────────────────── TABELUL II Reducerile de preț pentru conținutul de umiditate ────────────────────────────┬───────────────────────────────── Conținutul de umiditate │ Reducerea de preț (%) │ (euro / tonă) ────────────────────────────┼───────────────────────────────── 14,5 │ 1,0 14,4 │ 0,8 14,3 │ 0,6 14,2 │ 0,4 14,1 │ 0,2 ────────────────────────────┴───────────────────────────────── TABELUL III Reduceri de preț pentru greutatea specifică ──────────────┬─────────────────────┬───────────────────────── Cereala │ Greutatea specifică │ Reduceri de preț │ (kg / hl) │ (euro / tonă) ──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────── Grâu comun │între 75 și 76 │ 0,5 │între 74 și 75 │ 1,0 │între 73 și 74 │ 1,5 ──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────── Orz │între 62,0 și 64,0 │ 1,0 ──────────────┴─────────────────────┴───────────────────────── TABELUL IV Reducerile de preț pentru conținutul de proteină ────────────────────────────┬───────────────────────────────── Conținutul de proteină ) │ Anul de piață 2006/2007 și (N x 5,7) │ următorii │ (euro / tonă) ────────────────────────────┼───────────────────────────────── între 11,0 și 11,5 │ 2,5 ────────────────────────────┼───────────────────────────────── între 10,5 și 11,0 │ 5,0 ────────────────────────────┴───────────────────────────────── --------- () % din materia uscată

Anexa 8 METODA PRACTICĂ pentru determinarea reducerii ce se aplică la prețul sorgului de către agențiile de intervenție 1. Date de bază P = procentul de tanin din produsul brut 0,4% = procentul de tanin peste care se aplică reducerea 11% 1) = reducerea ce corespunde la 1% tanin în materie uscată --------- 1) Reducerea ce se aplică la prețul sorgului pe baza conținutului de tanin la 1000 g de materie uscată: (a) Energia metabolizabilă a păsărilor de curte la 1000 g de materie uscată de sorg cu un conținut teoretic de tanin de 0%: 3917 K calorii. (b) Reducerea energiei metabolizabile a păsărilor de curte la 1000 g de materie uscată de sorg pe punct din procentul suplimentar de tanin: 419 K calorii. (c) Diferența, exprimată în puncte din procent, între conținutul maxim de tanin stabilit pentru sorgul acceptat pentru intervenție și conținutul de tanin stabilit pentru calitatea standard: 1,0 - 0,30 = 070. (d) Diferența, exprimată ca procent, dintre energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului ce conține 1,0% tanin și energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului cu același conținut de tanin la calitatea standard (0,30%): 3917 - (419 x 1,0) 100 = ( ------------------- x 100) = 7,74% 3917 - (419 x 0,30) (e) Reducerea ce corespunde unui conținut de tanin de 1% din materia uscată, ce depășește 0,30% 7,74 ----- = euro 11 0,70 2. Calcularea reducerii Reducerea, exprimată în euro, ce urmează să se aplice la prețul de intervenție se calculează conform următoarei formule: 11 (P-0,40)

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.