Decizia nr. 59/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ion Predescu - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 2.879/2005 al Tribunalului Iași - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.879/2005, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că a încheiat cu bună-credință un contract de vânzare-cumpărare, însă, datorită unui caz fortuit nu și-a putut îndeplini în termen obligațiile izvorâte din acest contract. Potrivit dispozițiilor art. 1305 din Codul civil, cheltuielile vânzării cad în sarcina cumpărătorului, iar " art. 3 alin. 1 din Legea nr. 122/1999
privind taxele de timbru pentru activitatea notarială prevede că «taxele de timbru pentru activitatea notarială se datorează de persoanele fizice sau juridice care solicită servicii notariale»". Or, prin aplicarea art. 1077 din Codul civil, care prevede că în situația neîndeplinirii obligației de a face, creditorul are posibilitatea de a o executa, pe cheltuiala debitorului, se aduce atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, dreptului la un proces echitabil și dreptului de proprietate al debitorului.
Tribunalul Iași - Secția civilă apreciază excepția ca fiind neîntemeiată. Împrejurarea că societatea debitoare întâmpină unele dificultăți în organizarea pe plan intern și în administrare, ce au determinat neexecutarea obligațiilor asumate, nu conduce automat la concluzia neconstituționalității dispozițiilor art. 1077 din Codul civil în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și art. 44, instanța face referire la textele Constituției anterioare revizuirii, texte ce nu existau sau aveau un alt conținut, astfel încât opinia formulată nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Guvernul arată că art. 1077 din Codul civil nu aduce atingere egalității cetățenilor în fața legii, fiind aplicabil oricărui debitor aflat în situația de a nu-și îndeplini o obligație de a face. De asemenea, nu este de natură a împiedica liberul acces la justiție sau dreptul la apărare, întrucât hotărârea judecătorească pe care o pronunță instanța, în această situație, este supusă căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă. În aceeași măsură, dispoziția legală criticată este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 din Constituție și reprezintă o reglementare a modalității și limitelor exercitării libertății contractuale.
Față de aceste argumente, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate referitoare la posibilitatea creditorului de a executa obligația de a face, pe cheltuiala debitorului, nu creează nici o discriminare bazată pe criteriile prevăzute de Constituție, nu aduce atingere dreptului părților la apărare și la un proces echitabil, acestea beneficiind de toate garanțiile procesuale instituite de lege, și nu contravin nici prevederilor constituționale privind dreptul de proprietate, ale cărui conținut și limite sunt stabilite prin lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1077 din Codul civil, care au următorul conținut: "Nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului."
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și în art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat face parte din cap. VII - Despre efectele obligațiilor, cuprins în titlul III - Despre contracte sau convenții din cartea a III-a a Codului civil.
Finalitatea textului este evidentă și constă în determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, care ar duce la întârzierea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență a executării obligațiilor civile.
Curtea nu poate reține nesocotirea principiului egalității cetățenilor în fața legii, textele de lege reprezentând exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Nici critica de neconstituționalitate a textelor de lege în raport cu art. 44 din Constituție, cu referire la garantarea dreptului de proprietate privată, nu este întemeiată, întrucât, prin executarea silită a unei obligații de a face, se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului. Stabilirea conținutului și limitelor dreptului de proprietate implică, și în acest caz, în mod necesar, o restrângere a exercițiului acestuia în considerarea drepturilor și intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv în sine, asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării sale, dând expresie principiului garantării dreptului de proprietate privată.
În ceea ce privește critica potrivit căreia textul de lege menționat contravine art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție, apreciem că dispozițiile art. 1077 din Codul civil trebuie coroborate cu cele ale art. 580^2 din Codul de procedură civilă, care prevăd că, "Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului". Așa fiind, în fața instanței judecătorești, debitorul are posibilitatea de a utiliza toate mijloacele procedurale reglementate de lege în vederea pregătirii apărării sale, beneficiind, în acest mod, de dreptul la un proces echitabil și de soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 2.879/2005 al Tribunalului Iași - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2006.
PREȘEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.