Decizia nr. 97/2006

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Iulian Costel Tocu și Lăcrămioara Tocu în Dosarul nr. 5.115/2005 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ și de Societatea Comercială "Infobusiness" - S.A. și Societatea Comercială "Serviciile Tehnice Nemțene" - S.A. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 5.919/2005 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 748D/2005 la Dosarul nr. 702D/2005, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în cele două dosare este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării. În consecință, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor anterior menționate, pentru o mai bună administrare a justiției.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5.115/2005, și prin Încheierea din 4 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5.919/2005, Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Iulian Costel Tocu, Lăcrămioara Tocu, Societatea Comercială "Infobusiness" - S.A. și Societatea Comercială "Serviciile Tehnice Nemțene" - S.A. din Piatra-Neamț.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că dispozițiile legale criticate instituie un regim discriminatoriu în defavoarea părților litigante, întrucât prevăd formarea completului de judecată, învestit cu soluționarea cererii de recuzare, numai din rândul judecătorilor colegi de instanță cu persoana recuzată. Mai mult, procedura judecării cererii de recuzare nu cuprinde etapa orală și contradictorie, ce ar fi permis părților să-și expună motivele pentru care au invocat o astfel de cerere, fapt ce este de natură a elimina caracterul echitabil, imparțial și transparent al judecății. Așa fiind, dispozițiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), art. 24 și art. 53, precum și celor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și restrângerile pe care le pot suferi unele drepturi.

Pe de altă parte, în condițiile în care încheierea prin care s-a soluționat cererea de recuzare nu poate fi atacată decât odată cu fondul, se îngrădește accesul liber la justiție al persoanei nemulțumite de soluția pronunțată de instanță. În acest sens, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat existența violării art. 6 paragraful 1 al convenției atunci când formele procedurale ce trebuie respectate pentru introducerea unui recurs și aplicarea lor îi împiedică pe justițiabili să se prevaleze de căile de atac disponibile.

Totodată, se mai susține că dispozițiile legale criticate aduc atingere și dreptului de proprietate privată, garantat constituțional în art. 44, întrucât îngrădirea dreptului părții la un proces echitabil se răsfrânge și asupra protecției proprietății dobândite în condițiile legii.

Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că interdicția de a recuza judecătorii unei instanțe nu reprezintă o încălcare a drepturilor și libertăților constituționale ale părților, ci o măsură legislativă care să asigure soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea drepturilor tuturor părților din cauză.

În acest sens, dispozițiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă reglementează calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare, care poate fi formulată numai odată cu atacarea fondului cauzei. În această situație, dacă instanța superioară constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, va reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, fapt ce asigură controlul actelor îndeplinite de judecătorul recuzat de către judecătorii instanței superioare.

Prin urmare, instanța apreciază că reglementările criticate se încadrează în limitele permise în scopul asigurării prestigiului justiției, fără a desființa drepturile și libertățile recunoscute prin Constituție și Convenție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil și nu pun în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ori încălcarea principiului constituțional care consacră unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prevederi introduse prin

Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, care au următorul conținut: "Nu se pot recuza toți judecătorii unei instanțe sau ai unei secții a acesteia."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) și (3) ce consacră liberul acces la justiție, art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la proprietatea privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 127 cu privire la caracterul public al dezbaterilor.

De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1, art. 13, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Analizând textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorilor excepției sunt neîntemeiate.

Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege.

În consecință, prin reglementările cuprinse în art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, referitoare la imposibilitatea recuzării tuturor judecătorilor unei instanțe sau unei secții a acesteia, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestui drept constituțional. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății.

De altfel, în situația în care există legături de rudenie sau afinitate între una dintre părțile implicate în litigiu și magistrații instanței sau există motive de suspiciune legitimă privind imparțialitatea acestora sau motive de siguranță publică, partea interesată poate formula cerere de strămutare a cauzei către o altă instanță, de același grad.

Față de cele arătate, Curtea constată că dispozițiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt în concordanță cu prevederile internaționale cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul persoanei de a se adresa efectiv unei instanțe naționale și de a beneficia de un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Iulian Costel Tocu și Lăcrămioara Tocu în Dosarul nr. 5.115/2005 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ și de Societatea Comercială "Infobusiness" - S.A. și Societatea Comercială "Serviciile Tehnice Nemțene" - S.A. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 5.919/2005 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2006.