Decizia nr. 159/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Biroul Notarului Public Rădulescu Dumitru Octavian în Dosarul nr. 71/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece desființarea unei construcții nelegal executate este consecința nerespectării, de către constructor, a prevederilor imperative ale legii, și nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 71/2005, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Excepția a fost ridicată de către Biroul Notarului Public Rădulescu Dumitru Octavian cu prilejul soluționării unui apel împotriva unei sentințe civile pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, prin care s-a dispus desființarea unei construcții executate fără respectarea prevederilor

Legii nr. 50/1991 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că

art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 , care prevede posibilitatea organului care a aplicat sancțiunea de a sesiza instanțele judecătorești pentru a se dispune demolarea construcțiilor realizate nelegal, încalcă prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție, deoarece desființează dreptul de proprietate privată asupra unui imobil deja edificat, fără a fi nevoie de obținerea unei autorizații de demolare.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, dispoziții potrivit cărora:

"În cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:

[...] b) desființarea construcțiilor realizate nelegal."

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituție, referitor la dreptul de proprietate privată, coroborate cu cele ale art. 136 alin. (5) și ale art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și, respectiv, la proprietate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, textul constituțional al art. 44 referitor la garantarea dreptului de proprietate statornicește că limitele și conținutul acestuia sunt stabilite prin lege, iar alin. (7) al art. 44 din Constituție prevede că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. De asemenea, din jurisprudența Curții Constituționale și din cea a Curții Europene a Drepturilor Omului se desprinde ideea că dreptul de proprietate nu este unul absolut, ci comportă unele limitări, care trebuie să păstreze un echilibru între interesul general și interesul privat al cetățenilor. În acest sens sunt, spre exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 144 din 25 martie 2004

și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului Sporrong și Lonnroth contra Suediei din 1982, Brumărescu contra României din 1999 și Basoukou contra Greciei din 2005.

În ceea ce privește edificarea de construcții, nu se poate susține că prin desființarea unei construcții nelegal executate s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât demolarea, dispusă de o instanță judecătorească la finalul unui proces în care s-au putut formula apărări și administra probe, este consecința nerespectării de către constructor a prevederilor imperative ale legii privitoare la autorizările necesare edificării imobilului respectiv.

În ceea ce privește necesitatea emiterii unei autorizații prealabile de desființare a construcției, prevăzută la art. 8 din lege, de către președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București sau de primari, după caz, se constată că această obligație nu incumbă, în mod evident, instanțelor de judecată, care pot dispune demolarea prin hotărâre judecătorească, în virtutea prerogativei lor generale de jurisdicție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Biroul Notarului Public Rădulescu Dumitru Octavian în Dosarul nr. 71/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2006.