Decizia nr. 179/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.155/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 București.
La apelul nominal răspund personal autorul excepției și partea Exacustodian Păușescu. Aurel Ionescu solicită admiterea criticii de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată. Exacustodian Păușescu solicită respingerea excepției ca nefondată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate vizează probleme de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate, aspecte ce excedează competenței Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.155/2005, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Ionescu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
nu sunt corelate cu alte prevederi din aceeași lege sub aspectul cuantumului taxei de timbru aferente contestației la executarea silită. Referitor la dispozițiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, autorul arată că, prin aplicarea lor, respectiv prin instituirea măsurii executării silite imobiliare, s-au încălcat prevederile constituționale cuprinse în art. 20, 44 și 136, precum și cele cuprinse în Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Judecătoria Sectorului 5 București apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată, în ceea ce privește dispozițiile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , și neîntemeiată pentru excepția al cărei obiect îl constituie prevederile art. 373^1 din Codul de procedură civilă.
Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
este inadmisibilă, întrucât autorul nu indică nici o prevedere constituțională presupusă a fi încălcată. În ceea ce privește art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepția este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, și ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut:
-
Articolul 2
alin. (2) din Legea nr. 146/1997 : "În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.500.000 lei, indiferent de valoarea contestată.";
- Art. 373^1 din Codul de procedură civilă: "Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie, cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu.
Instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Încheierea prin care președintele instanței admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.
După încuviințarea cererii instanța va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia."
Autorul excepției susține că prevederile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
sunt neconstituționale prin raportare la dispoziții legale cuprinse în același act normativ, fără a indica vreun articol din Constituție.
În ceea ce privește dispozițiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, arată că acestea încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privitoare la dreptul de proprietate privată și în art. 136 referitoare la proprietate.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției se limitează la a menționa anumite necorelări ale unor prevederi cuprinse în același act normativ, fără a preciza dispozițiile constituționale încălcate, deci fără a evidenția pretinsa relație de contrarietate care ar fi de natură să confere caracter neconstituțional textului de lege criticat.
Într-o atare situație, critica
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
nu este motivată și, prin urmare, excepția nu satisface exigența prevăzută de
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căreia "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", ceea ce o califică drept inadmisibilă.
În ceea ce privește dispozițiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă, se observă că pretinsa neconstituționalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză, susținerile autorului excepției demonstrând că, în realitate, obiectul criticii sale îl constituie această operațiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activității de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională fiind competentă, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe numai asupra problemelor de drept, "fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale art. 373^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.155/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.