Decizia nr. 185/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 665, 666 și 676 din Codul civil, excepție ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

La apelul nominal este prezent autorul excepției, prin avocat Teofil Haica, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției susține că neconstituționalitatea textelor de lege criticate este strâns legată de Legea fiscală din anul 1921, a cărei neconstituționalitate, de asemenea, o invocă în fața instanței constituționale. În acest sens, arată că limitarea reprezentării succesorale numai la ordinul descendenților contravine dispozițiilor art. 46 din Constituție, deoarece această instituție juridică este un beneficiu al legii care are drept scop tocmai înlăturarea consecințelor injuste ale principiului proximității gradelor de rudenie și ale principiului egalității în grad de rudenie. Se ajunge astfel la situația că, datorită principiului proximității gradului de rudenie în cadrul clasei a patra de moștenitori, un colateral ordinar de gradul trei, unchi pe linie paternă, să excludă de la moștenire gradul patru de rudenie, verișoara primară pe linie maternă. Dacă reprezentarea ar fi fost admisă și pe tulpini în cadrul clasei a patra de moștenitori, s-ar fi putut ajunge la o situație echitabilă ca cei doi unchi, cel pe linie paternă și cel pe linie maternă, să moștenească în mod egal defuncta rămasă fără erezi. În consecință, solicită admiterea excepției, avându-se în vedere interesele moștenitorilor de gradul patru din clasa a patra de moștenitori, precum și interesele statului de a ocroti transmiterea succesorală. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituționalitate vizează necorelări între dispoziții legale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 9.558/C/2005, Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 665, 666 și 676 din Codul civil, excepție ridicată de Marioara Ogîrcin într-un proces de partaj succesoral.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 și 46 din Constituție, deoarece dreptul său la moștenire este îngrădit prin limitarea reprezentării succesorale și prin principiul proximității gradelor de rudenie. Este invocată, de asemenea, și încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În speță, autorul excepției face parte din clasa colateralilor ordinari.

Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituționale, întrucât legiuitorul a avut în vedere ca în cadrul moștenirii legale să fie chemate la succesiune persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul, rudenia fiind, potrivit legii, legătura bazată pe descendența unei persoane sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale privind dreptul la moștenire și cu cele privind liberul acces la justiție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției, cu ocazia dezbaterilor în ședință publică, a ridicat în fața sa și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea fiscală din 28 iulie 1921.

Cu privire la această excepție, Curtea Constituțională nu se poate pronunța, deoarece aceasta a fost ridicată direct în fața Curții, iar nu a instanței judecătorești care a fost învestită cu soluționarea cauzei.

Potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională "hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial". Rezultă, pe cale de interpretare, că instanța de contencios constituțional nu hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate direct în fața sa. Soluția contrară nu poate fi primită și pentru aceea că astfel s-ar încălca prevederile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora părțile trebuie să își exprime punctele de vedere în legătură cu excepția de neconstituționalitate, depunând dovezile și probele pe care le consideră necesare și exercitându-și astfel drepturile lor procesuale. Mai mult, însăși instanța de judecată este obligată să își exprime opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată și să sesizeze, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională. De asemenea, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepției de neconstituționalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanței de judecată, dar și în limitele acestei sesizări. Orice demers al Curții Constituționale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecință ignorarea prevederilor constituționale și ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu.

În consecință, Curtea va exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 665, 666 și 676 din Codul civil, care au următorul conținut:

- Art. 665: "Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă.

Ea este admisă în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendenții unui copil mort mai dinainte, întâmple-se ca toți copiii defunctului fiind morți înaintea lui, descendenții zișilor copii să se găsească între ei în grade egale sau neegale.";

- Art. 666: "În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privința copiilor și descendenților fraților sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuși, întâmple-se ca toți frații și surorile defunctului, fiind morți mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenții lor, în grade egale sau neegale.";

- Art. 676: "Rudele succed până la al doisprezecelea grad inclusiv."

Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 46 privind dreptul la moștenire. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În speță, autorul excepției este nemulțumit de faptul că, în calitatea sa de rudă (văr primar cu defunctul), făcând parte din clasa colateralilor ordinari, nu beneficiază de prevederile art. 665 din Codul civil privind reprezentarea succesorală, fiindu-i îngrădit acest drept prin prevederile art. 666 și 672 din Codul civil, precum și de principiul proximității gradelor de rudenie.

Analizând criticile de neconstituționalitate și argumentele aduse în susținerea acestora, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 665, 666 și 672 din Codul civil, reprezentarea succesorală este admisă în linie dreaptă descendentă, precum și în favoarea copiilor și descendenților fraților și surorilor ce fac parte din ordinul colateralilor privilegiați. Din analiza textelor de lege criticate rezultă că beneficiul reprezentării este refuzat ascendenților, fie ei chiar privilegiați, precum și colateralilor ordinari. Având în vedere că legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, astfel încât chemarea la moștenire a rudelor nu ar mai fi bazată pe sentimente reale de afecțiune față de defunct, legiuitorul a limitat în linie colaterală vocația succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximității gradelor de rudenie. În consecință, Curtea constată că textele de lege criticate nu conțin reglementări de natură a contraveni principiului constituțional al garantării dreptului la moștenire, întrucât reprezentarea succesorală este o instituție ce derogă de la principiile devoluțiunii legale a moștenirii.

Referitor la critica privind încălcarea liberului acces la justiție, precum și a prevederilor cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și anume a celor care privesc procesul echitabil și dreptul persoanei de a se plânge unei instanțe, Curtea reține că textele de lege criticate de autorul excepției nu opresc, în realitate, părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale ce condiționează într-o societate democratică, procesul echitabil.

Pe de altă parte, în ceea ce privește nemulțumirea autorului excepției că, datorită gradului de rudenie cu defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 din Codul civil, Curtea constată că stabilirea vocației succesorale a rudelor defunctului, ținând seama de clasa de moștenitori și de gradul de rudenie, reprezintă un aspect ce excedează competenței sale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 665, 666 și 676 din Codul civil, excepție ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2006.