Acordul din 2 decembrie 2005
privind cooperarea între România și Eurojust
prezumat în vigoare
România și Eurojust, denumite în continuare părțile,
ținând cont de Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înființarea Eurojust în vederea întăririi luptei împotriva formelor grave ale criminalității și, în special, de art. 27 alin. 1 și 3,
luând în considerare atât interesele României, cât și ale Eurojust pentru dezvoltarea unei cooperări dinamice și strânse pentru a face față provocărilor actuale și viitoare ale formelor grave ale criminalității și infracțiunilor comise adesea de organizații transnaționale,
având în vedere necesitatea îmbunătățirii cooperării în domeniul judiciar dintre România și Eurojust pentru facilitarea coordonării cercetării și urmăririi penale a faptelor care implică teritoriul României și cel al unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene,
ținând cont că România a ratificat Convenția europeană privind protecția persoanelor în legătură cu procesarea automatizată a datelor personale, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, care joacă un rol fundamental în sistemul de protecție a datelor din cadrul Eurojust,
luând în considerare nivelul înalt de protecție a datelor cu caracter personal din Uniunea Europeană, în special prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înființarea Eurojust și combaterea formelor grave ale criminalității, cu Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor și cu alte reglementări aplicabile,
având în vedere obiectivul integrării României în Uniunea Europeană în 2007,
respectând drepturile fundamentale și principiile Convenției europene privind drepturile omului și libertățile fundamentale, reflectate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
au convenit următoarele:
Articolul 1
Definiții
În scopul prezentului acord:
a) Decizia Eurojust înseamnă Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înființarea Eurojust în vederea întăririi luptei împotriva formelor grave ale criminalității, astfel cum a fost modificată prin Decizia Consiliului din 18 iunie 2003;
b) statele membre înseamnă statele membre ale Uniunii Europene;
c) Colegiul înseamnă Colegiul Eurojust, astfel cum este prevăzut în art. 10 din Decizia Eurojust;
d) membrul național înseamnă membrul național numit la Eurojust de fiecare stat membru al Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut în art. 2 alin. 1 din Decizia Eurojust;
e) Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor înseamnă regulile de procedură pentru procesarea și protecția datelor personale, aprobate de Consiliul Uniunii Europene la 24 februarie 2005;
f) asistent înseamnă persoana care îl poate asista pe membrul național, astfel cum este prevăzut în art. 2 alin. 2 din Decizia Eurojust, dacă nu este definit altfel în prezentul acord;
g) director administrativ înseamnă directorul administrativ astfel cum este prevăzut în art. 29 din Decizia Eurojust;
h) personalul Eurojust înseamnă personalul la care se face referire în art. 30 din Decizia Eurojust;
i) datele personale înseamnă orice informație cu privire la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect). O persoană identificabilă este una care poate fi identificată direct sau indirect, în special prin referirea la un număr de identificare ori la unul sau mai mulți factori specifici identității sale fizice, psihologice, mentale, economice, culturale sau sociale;
j) procesarea de date personale înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni care sunt desfășurate asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau prin dosare manual structurate, precum strângerea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau prelucrarea, recuperarea, consultarea, folosirea, divulgarea prin transmitere, diseminare ori a face accesibile înșiruiri sau combinații de coduri, codarea, ștergerea sau distrugerea.
Articolul 2
Scopul acordului
Scopul prezentului acord este întărirea cooperării între România și Eurojust în vederea combaterii infracțiunilor grave cu caracter internațional.
Articolul 3
Domenii de cooperare
România și Eurojust cooperează în domeniile de activitate prevăzute în art. 6 și 7 din Decizia Eurojust, în cadrul competențelor Eurojust menționate la art. 4 din Decizia Eurojust.
Articolul 4
Autoritatea competentă
Autoritatea competentă din România pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului acord este Ministerul Public român, reprezentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Articolul 5
Magistratul de legătură la Eurojust
În vederea facilitării cooperării stabilite de prezentul acord și în conformitate cu prevederile art. 27 alin. 3 din Decizia Eurojust, România poate desemna un magistrat de legătură la Eurojust.
Magistratul de legătură este un procuror, în conformitate cu legea română. Durata mandatului este determinată de România.
Magistratul de legătură poate avea un asistent, care îl poate înlocui atunci când este necesar.
România informează Eurojust asupra naturii și duratei competențelor judiciare ale magistratului de legătură pe teritoriul național, în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în concordanță cu scopul prezentului acord. România stabilește competențele magistratului de legătură pentru a-și desfășura activitatea în contactul cu autoritățile străine. Eurojust întreprinde măsurile necesare pentru promovarea acceptării și recunoașterea prerogativelor astfel conferite.
Magistratul de legătură are acces la informațiile conținute în cazierul judiciar sau în orice alt registru român similar, în același fel ca și în cazul competențelor prevăzute de legea română pentru un procuror sau pentru o persoană asimilată acestuia.
Magistratul de legătură poate contacta direct parchetele din România.
Eurojust pune la dispoziție facilități suficiente de legătură, care includ uzul spațiului și serviciilor de telecomunicații, ținând cont de limitele infrastructurii și bugetului Eurojust. Eurojust poate solicita rambursarea unora sau a tuturor dintre cheltuielile pe care le face prin punerea la dispoziție a acestor facilități.
Documentele de serviciu ale magistratului de legătură sunt inviolabile de către Eurojust.
Articolul 6
Punctul de contact pentru Eurojust
România desemnează sau numește cel puțin un punct de contact pentru Eurojust, din cadrul autorității române competente.
România desemnează unul dintre punctele sale de contact drept corespondent român național pe probleme legate de terorism, criminalitate organizată, precum și pentru toate aspectele cu caracter penal prevăzute de art. 12 din Decizia Eurojust.
Articolul 7
Consultări periodice
Părțile se consultă periodic, cel puțin o dată pe an, în vederea analizării aplicării prezentului acord. În particular au loc schimburi de opinii cu privire la implementarea și la direcțiile de urmat în domeniul protecției și securității datelor.
Articolul 8
Întâlnirile operaționale și strategice
Magistratul de legătură, asistentul acestuia și alte persoane din cadrul parchetelor române, inclusiv punctul de contact cu Eurojust, pot participa la întâlniri operaționale și strategice, la invitația președintelui Colegiului și cu aprobarea membrilor naționali în cauză.
Membrii naționali, asistenții lor, directorul administrativ și personalul Eurojust pot, de asemenea, să participe la întâlnirile organizate de magistratul de legătură sau de parchetele din România, inclusiv de punctul de contact cu Eurojust.
Articolul 9
Schimbul de informații
Părțile pot schimba informațiile necesare relevante, dar nu excesive, pentru scopul și în concordanță cu prezentul acord, în vederea îndeplinirii scopului arătat la art. 2.
Toate informațiile schimbate între părți sunt comunicate prin intermediul punctului de contact cu Eurojust și al membrilor naționali implicați. Odată cu numirea magistratului de legătură, toate informațiile sunt comunicate prin intermediul magistratului de legătură.
România se asigură că punctul de contact cu Eurojust și magistratul de legătură sunt, potrivit nivelului lor național, competenți să gestioneze acest tip de informații.
Articolul 10
Transferul de informații către Eurojust
România notifică Eurojust cel mai târziu în momentul transferului de informații în scopul furnizării informației, precum și eventualele restricții pentru folosirea ei. Aceasta poate include posibile restricții de acces, restricții asupra transmiterii către autoritățile competente ale statelor membre și condiții de ștergere sau distrugere. Notificarea poate, de asemenea, să fie făcută și într-o etapă ulterioară, când după efectuarea transferului apare necesitatea instituirii unor restricții.
Eurojust nu comunică nici o informație furnizată de România vreunui stat terț sau organism fără obținerea consimțământului României și fără a lua măsurile de siguranță care se impun.
Eurojust păstrează un registru al datelor care îi sunt comunicate din România în baza prezentului acord.
Articolul 11
Transferul de informații către România
Eurojust notifică României, la momentul transferului de informații sau înainte, de scopul furnizării informației și de orice restricție pentru folosirea ei. Aceasta include, de asemenea, restricții de acces, restricții de transmitere către autoritățile competente din statele membre și condițiile pentru ștergere sau distrugere. Notificarea poate fi făcută, de asemenea, într-o etapă ulterioară când după efectuarea transferului apare necesitatea instituirii unor restricții.
România nu comunică nici o informație furnizată de Eurojust vreunui alt stat terț sau organism fără obținerea consimțământului membrilor naționali în cauză și fără a lua măsurile de siguranță care se impun.
România păstrează un registru al datelor comunicate de Eurojust în baza prezentului acord.
Articolul 12
Procesarea datelor personale furnizate de România
Eurojust garantează pentru datele cu caracter personal furnizate de România un nivel de protecție cel puțin echivalent cu nivelul rezultat din aplicarea principiilor Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 și a modificărilor ulterioare.
Principiile și regulile privind protecția informațiilor prevăzute în Decizia Eurojust, în special de art. 17, și Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor se vor aplica pentru procesarea datelor cu caracter personal furnizate de România.
Articolul 13
Procesarea de date personale furnizate de Eurojust
România garantează un nivel de protecție pentru datele cu caracter personal furnizate de Eurojust cel puțin echivalent cu nivelul rezultat din aplicarea principiilor Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 și a modificărilor ulterioare.
România aplică pentru procesarea și protecția datelor cu caracter personal furnizate de Eurojust principii cel puțin echivalente cu principiile prevăzute în Decizia Eurojust și în Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor.
Articolul 14
Securitatea datelor
Eurojust se asigură că datele cu caracter personal primite sunt protejate împotriva distrugerii accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezvăluirii neautorizate, modificării și accesului sau oricărei alte forme neautorizate de procesare, în conformitate cu art. 22 din Decizia Eurojust. Măsurile tehnice și aranjamentele organizatorice prevăzute de Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor și de orice alt document relevant se aplică informațiilor furnizate de România.
România se asigură că datele cu caracter personal primite sunt protejate împotriva distrugerii accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezvăluirii neautorizate, modificării și accesului sau oricărei alte forme neautorizate de procesare, în conformitate cu art. 22 din Decizia Eurojust. România ia măsurile tehnice și organizatorice în vederea protejării datelor cel puțin la un nivel echivalent cu cel asigurat de Eurojust.
Articolul 15
Drepturile subiecților
Subiecții au dreptul de acces, dreptul de a solicita corectarea, codarea și ștergerea datelor cu caracter personal care îi privesc, procesate de Eurojust, în conformitate cu principiile și regulile Deciziei Eurojust.
Articolul 16
Corectarea și ștergerea datelor cu caracter personal
La cererea punctului de contact pentru Eurojust sau a magistratului de legătură și sub responsabilitatea sa, Eurojust, în conformitate cu Decizia Eurojust și Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor, corectează, blochează sau șterge datele personale furnizate de România, dacă ele sunt incorecte ori incomplete sau utilizarea ori depozitarea lor contravine prezentului acord. Eurojust confirmă României corectarea, codarea sau ștergerea datelor.
Când Eurojust constată că datele cu caracter personal transmise României sunt incorecte sau incomplete sau dacă utilizarea ori depozitarea lor contravine prezentului acord ori Deciziei Eurojust, solicită punctului de contact cu Eurojust sau magistratului de legătură să ia măsurile necesare pentru a corecta, coda sau șterge informațiile. România confirmă Eurojust corectarea, codarea și ștergerea acestora.
În cazurile prevăzute la paragrafele (1) și (2), toți furnizorii și destinatarii unor astfel de informații sunt notificați imediat. În conformitate cu regulile aplicabile acestora, destinatarii corectează, codează sau șterg astfel informațiile în propriile lor sisteme.
România aplică principiile pentru corectarea, codarea și ștergerea datelor cu caracter personal furnizate de Eurojust cel puțin echivalente principiilor stipulate în art. 20 din Decizia Eurojust și în Regulile de procedură ale Eurojust privind protecția datelor.
Când Colegiul procesează date ale unor persoane care cad sub jurisdicție română, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Decizia Eurojust, magistratul de legătură sau alte parchete române, inclusiv punctul de contact pentru Eurojust pot participa la ședința Colegiului.
Articolul 17
Răspunderea
România răspunde în conformitate cu legea națională de prejudiciile cauzate unei persoane ca urmare a unor erori de fapt sau judiciare în schimbul de date cu Eurojust. România nu invocă în apărarea sa faptul că Eurojust a transmis datele în mod inadecvat, în scopul înlăturării răspunderii sale, în conformitate cu legislația națională, în raport cu o parte prejudiciată.
Fără a aduce atingere art. 24 din Decizia Eurojust, dacă apar erori de fapt sau judiciare ca urmare a unor date comunicate eronat ori ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor din culpa Eurojust sau a unui stat membru al Uniunii Europene ori a unui alt stat terț sau organism, Eurojust este ținut să acopere, la cerere, sumele plătite ca daune, în baza paragrafului (1), cu excepția cazului când datele au fost folosite cu încălcarea prezentului acord. Prevederile acestui paragraf se aplică și în cazul în care survin erori de fapt sau judiciare din partea Eurojust sau a unui stat membru al Uniunii Europene ori a altui stat terț sau organism care nu și-a respectat obligațiile.
În cazurile în care Eurojust este ținut să plătească statelor membre ale Uniunii Europene sau altui stat terț ori organism sume de bani ca daune pentru prejudiciile cauzate unei părți, iar prejudiciul se datorează României, atunci aceasta din urmă este ținută să returneze Eurojust sumele de bani plătite unui stat membru sau unui stat terț ori organism, pentru a acoperi sumele plătite cu titlu de daune.
Părțile nu-și solicită una alteia plata de daune pentru prejudiciile cauzate în conformitate cu paragrafele (2) și (3) sub rezerva că daunele respective au fost instituite ca măsură punitivă, mărite sau noncuantificabile.
Articolul 18
Soluționarea neînțelegerilor
Orice neînțelegere între părți privind interpretarea ori aplicarea prezentului acord sau orice aspect care ar putea afecta relația dintre părți, care nu este soluționat pe cale amiabilă, va fi deferit unui tribunal arbitral alcătuit din 3 arbitri, la cererea oricăreia dintre părți. Fiecare parte va numi câte un arbitru. Cel de-al treilea, care este și președintele tribunalului, este ales de către cei 2 arbitri.
Dacă părțile nu stabilesc altfel, tribunalul își determină propriile reguli de procedură.
Tribunalul adoptă o decizie cu majoritatea voturilor. Președintele are dreptul de vot decisiv. Decizia este definitivă și executorie pentru părțile în litigiu.
Fiecare parte își rezervă dreptul să suspende îndeplinirea obligațiilor sale rezultate în baza prezentului acord, atunci când se aplică sau este aplicabilă procedura prevăzută în acest articol, în concordanță cu paragraful (1) sau în orice altă situație când o parte este de părere că obligațiile ce incumbă celeilalte părți, rezultate în baza prezentului acord, nu au fost îndeplinite.
Articolul 19
Încetarea acordului
Prezentul acord poate fi denunțat de oricare dintre părți cu o notificare prealabilă de 3 luni.
În cazul denunțării, părțile se înțeleg pentru folosirea în continuare și stocarea informațiilor care au fost deja comunicate între ele. Dacă nu se ajunge la nici un acord, oricare dintre cele două părți este îndreptățită să ceară ștergerea informațiilor comunicate.
În orice caz, prezentul acord încetează de drept, fără intervenția părților, din ziua ce urmează datei aderării României la Uniunea Europeană.
Articolul 20
Modificarea acordului
Prezentul acord poate fi modificat oricând prin consensul părților, în conformitate cu formalitățile interne ale fiecăreia.
Părțile se consultă cu privire la modificarea prezentului acord, la cererea oricăreia dintre ele.
Articolul 21
Intrarea în vigoare
Prezentul acord intră în vigoare la data la care părțile își notifică în scris una alteia îndeplinirea cerințelor legale necesare.
Semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, în două exemplare originale, în limbile română și engleză, toate textele fiind egal autentice.
Pentru România,
Monica Luisa Macovei,
ministrul justiției
Pentru Eurojust,
Michael Kennedy,
președintele Colegiului Eurojust
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.