Decizia nr. 186/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2^1)-(2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 din titlul V al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Bogdan Pancu, Ivone Pancu și Alina Nichituș în Dosarul nr. 7.168/2005 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 7.168/2005, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 din titlul V al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Bogdan Pancu, Ivone Pancu și Alina Nichituș.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate contravin principiului neretroactivității legii, întrucât o lege civilă cu implicații procedurale este aplicată unor litigii deja aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Judecătoria Iași apreciază că textele de lege nu contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece, pentru a exista retroactivitate, ar trebui ca între reglementarea veche și cea nouă să existe deosebiri, iar reglementarea nouă să se aplice și situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constituționale. În acest sens arată că textele criticate nu conțin reglementări cu caracter retroactiv, ele urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl constituie prevederile articolului unic pct. 4 din titlul V - Modificarea și completarea
pentru modificarea și completarea
- al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Prin articolul unic pct. 4 din titlul V al
Legii nr. 247/2005 , la
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
au fost introduse patru noi alineate, alineatele (2^1)-(2^4). Așadar, Curtea va exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor
art. III alin. (2^1)-(2^4) din Legea nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, prevederi care au următoarea redactare:
"(2^1) Nulitatea absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată și în litigiile în curs.
(2^2) Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform
(2^3) Foștii proprietari pot reveni la vechiul amplasament și atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunță în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.
(2^4) În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren."
Textul constituțional considerat a fi încălcat este cel al art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii.
Analizând textele de lege criticate, Curtea constată că acestea nu conțin în sine nici o reglementare cu caracter retroactiv, ele fiind aplicabile și litigiilor în curs de rezolvare ce au ca obiect constatarea nulității actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, încheiate cu încălcarea unor dispoziții legale imperative. Aceste prevederi precizează încă o dată sancționarea cu nulitate absolută a actelor juridice încheiate cu încălcarea unor norme legale imperative privind reconstituirea dreptului de proprietate.
De altfel, Curtea, prin
Decizia nr. 375/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, referindu-se la constituționalitatea titlului V din
Legea nr. 247/2005 , a statuat că aceste dispoziții nu aduc atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale în vigoare la momentul nașterii lor. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. De asemenea, Curtea a mai reținut prin aceeași decizie că, prin dispozițiile cuprinse în acest capitol, legiuitorul a rămas consecvent politicii de reconstituire a terenurilor pe vechile amplasamente, cu excepțiile prevăzute de lege.
Cele statuate în decizia menționată sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (2^1)-(2^4) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Bogdan Pancu, Ivone Pancu și Alina Nichituș în Dosarul nr. 7.168/2005 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.