Decizia nr. 240/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valrom Industrie" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.244/CV/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2005, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valrom Industrie" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect recursul împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins plângerea împotriva unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 23, 44 și 45 din Constituție, precum și ale art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În dezvoltarea motivelor de neconstituționalitate, autorul excepției susține că principiul statului de drept și democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului, este încălcat de prevederile criticate, întrucât, "sub pretextul că astfel se statuează o regulă de comerț, definiția comerțului cu ridicata interzice de fapt, în mod mascat, unei persoane fizice să cumpere produse de la un comerciant angro". De asemenea, se susține că "persoana fizică trebuie să aibă posibilitatea de a alege neîngrădit locul de unde vrea să cumpere un produs și ce produs să aleagă", altfel se aduce atingere libertății individuale.

Autorul excepției consideră că, "interzicându-i-se unei persoane fizice să cumpere produse de la un comerciant angro, îi este restrâns de fapt dreptul de proprietate", iar datorită "derutei terminologice create de către legiuitor, analizând cele două definiții, se poate înțelege că activitatea unui comerciant este determinată de calitatea cumpărătorului", aducându-se astfel atingere principiului libertății economice.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 1 septembrie 2000, cu modificările aduse prin

Legea nr. 650/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 16 decembrie 2002.

Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 4: "În înțelesul prezentei ordonanțe, următorii termeni se definesc astfel: [...]

c) comerț cu ridicata/de gros - activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari în scopul revânzării acestora în cantități mai mici altor comercianți sau utilizatori profesionali și colectivi;

d) comerț cu amănuntul/de detail - activitatea desfășurată de comercianții care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;".

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind Statul român, ale art. 23, art. 44 și ale art. 45 privind Libertatea economică. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia se referă, în ceea ce privește art. 23, numai la alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertății individuale și siguranței persoanei, iar în ceea ce privește art. 44, numai la alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului.

Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 17 referitor la garantarea dreptului de proprietate din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:

Dispozițiile legale criticate nu fac decât să definească "comerțul cu ridicata/de gros" și "comerțul cu amănuntul/de detail", fără a se putea susține că aceste texte operează un transfer de proprietate în dauna autorului excepției. Așa fiind, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție și a celor ale art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 45 din Constituție, deoarece, potrivit acestui text, libera inițiativă și exercitarea liberului acces al persoanei la o activitate economică trebuie să se desfășoare în condițiile legii pentru a fi garantate.

Curtea observă că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție care consacră statul de drept ca principiu general de guvernare și dispozițiile art. 23 alin. (1) care proclamă inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei (dispoziții care vizează sfera penală, iar nu raporturile comerciale) nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000

privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valrom Industrie" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.244/CV/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 martie 2006.