Decizia nr. 329/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 1 și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cătălin Profir în Dosarul nr. 29/P/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 13 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 29/P/2006, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ridicată de Cătălin Profir în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în ceea ce privește art. 52 din Codul de procedură penală, că încalcă art. 16 și 24 din Constituție, privind egalitatea în drepturi, respectiv dreptul la apărare, prin aceea că stabilește procedura de soluționare a cererii de recuzare în ședință secretă, astfel încât persoana interesată nu se poate prezenta pentru a-și susține propria cauză. Referitor la art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, se susține că încalcă prevederile din Legea fundamentală cuprinse în art. 23 alin. (11), care consacră prezumția de nevinovăție. Dispozițiile
art. 29 din Legea nr. 47/1992
contravin, în opinia autorului excepției, art. 16 și 24 din Constituție, privind egalitatea în drepturi, respectiv dreptul la apărare.
Curtea de Apel Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la dispozițiile art. 52 din Codul de procedură penală, se arată că nu încalcă dreptul la apărare, câtă vreme la examinarea cererii de recuzare instanța poate asculta și părțile, dacă este necesar, precum și persoana care se abține sau care este recuzată. De asemenea, acest text de lege nu încalcă art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu consacră privilegii sau discriminări. În ceea ce privește art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție, arestarea preventivă nefiind de natură să înlăture această prezumție, de care inculpatul beneficiază până se statuează cu caracter definitiv în privința sa.
Articolul 29
nu contravine, în opinia instanței, nici unei prevederi constituționale, acest text de lege reprezentând concretizarea limitelor controlului exercitat de către Curtea Constituțională, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Codul de procedură penală, se arată că nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, în concordanță cu principiul egalității în drepturi, iar, pe de altă parte, nu îngrădesc în nici un mod dreptul la apărare al părților participante la procesul penal. În opinia Avocatului Poporului, este neîntemeiată și critica art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, acest text de lege reglementând una dintre situațiile în care este luată măsura arestării preventive, fără a fi încălcată sub nici un aspect prezumția de nevinovăție. Cu privire la
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , se arată că nu îngrădește liberul acces la justiție, ci asigură realizarea acestui drept în conformitate cu art. 21 din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curții, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și cele ale
art. 29 din Legea nr. 47/1992 . Din examinarea susținerilor autorului excepției se constată însă că, în ceea ce privește art. 52 din Codul de procedură penală, acesta critică doar alineatul 1 al acestui articol. Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.
Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul cuprins:
- Art. 52 alin. 1: "Abținerea sau recuzarea judecătorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se soluționează de un alt complet, în ședință secretă, fără participarea celui ce declară că se abține sau care este recuzat.
- Art. 148 alin. 1 lit. f): "Măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și numai în vreunul din următoarele cazuri:[...]
f) inculpatul este recidivist;"
Dispozițiile din
criticate au următorul cuprins:
- Art. 29: "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.
(5) Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.
(6) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Prevederile constituționale pretins încălcate sunt cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (11) care consacră prezumția de nevinovăție și art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
I. Dispozițiile art. 52 din Codul de procedură penală, referitoare la procedura soluționării cererilor de recuzare în cursul judecății, au fost instituite de legiuitor în temeiul competenței sale constituționale, astfel cum este aceasta stabilită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", și reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Faptul că alineatul 1 al art. 52 din Codul de procedură penală instituie regula potrivit căreia soluționarea cererii de recuzare se face în ședință secretă este în deplină concordanță cu prevederile cuprinse în art. 127 din Constituție, potrivit cărora "Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege", și nu aduce atingere dispozițiilor constituționale ce consacră egalitatea în drepturi, câtă vreme această regulă se aplică în toate situațiile și indiferent de participanții la procesul penal, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, stabilirea acestei reguli nu încalcă dreptul la apărare al părților, întrucât nu le împiedică pe acestea ca pe parcursul întregului proces penal să-și valorifice pretențiile și să dovedească netemeinicia susținerilor adversarului, beneficiind de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.
II. Este neîntemeiată și critica art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, în raport de normele constituționale care consacră prezumția de nevinovăție. Astfel, reglementând, printre cazurile în care poate fi luată măsura arestării preventive, și pe acela în care inculpatul este recidivist, legea nu îl consideră pe inculpat deja vinovat de săvârșirea infracțiunii - lucru ce nu este posibil de stabilit decât prin hotărârea judecătorească de condamnare rămasă definitivă -, ci prevede numai o condiție pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
III. În ceea ce privește
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , prin care se reglementează procedura de soluționare a excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, se constată că acesta nu conține privilegii sau discriminări, pentru a fi reținută o încălcare a prevederilor cuprinse în art. 16 din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea în drepturi. De asemenea, textul de lege de lege criticat nu aduce nici o atingere dreptului la apărare al părților, acestea având deplina libertate de a-și angaja apărător și de a se prevala de toate garanțiile prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului la apărare.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 1 și art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cătălin Profir în Dosarul nr. 29/P/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 aprilie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.