Procedura din 26 mai 2006

I. SEMNE CLINICE

1. La galinacee:

a) moarte subită fără manifestări clinice;

b) adinamie și depresie puternică asociată cu horiplumație;

c) inapetență asociată adesea cu sete excesivă;

d) scăderea dramatică a producției de ouă, întâlnindu-se adesea ouă cu coaja moale sau cu defecte de structurare și formă a cojii. Scăderea producției de ouă poate fi adesea primul semn de boală la găinile ouătoare;

e) edemul crestei, bărbițelor și al zonei perioculare este frecvent observat la găini adulte infectate. Uneori edemul capului este extins și în zona gâtului;

f) crestele sunt adesea cianotice la vârf și pot avea mici vezicule cu plasmă sau chiar sânge pe suprafață, uneori asociate cu hemoragii echimotice sau focare de necroză;

g) colorare purpurie sau cianotică a crestei, bărbițelor și uneori a picioarelor;

h) mucoasa conjunctivală este congestionată sau edemațiată, posibil a se găsi hemoragii conjunctivale;

i) pe pielea picioarelor (zona acoperită cu solzi cornoși) se pot întâlni hemoragii difuze;

j) diareea inițial apoasă, verzuie, poate deveni pe parcursul bolii aproape în totalitate albă;

k) manifestările respiratorii, constând în jetaj și acumulări de mucozități adesea sanguinolente, dispnee și respirație zgomotoasă, pot fi, de asemenea, un semnal timpuriu al bolii, severitatea lor depinzând de nivelul de afectare a traheii;

l) moartea survine în 24-48 de ore sau se produce în câteva zile, unele exemplare putând supraviețui;

m) manifestări nervoase, constând în torticolis, ataxie și lipsă de coordonare a mișcărilor;

n) la puii de carne sunt mai puțin evidente, constând în depresie severă, inapetență și o marcantă creștere a mortalității, aceasta fiind adesea primul simptom observat.

Pot fi, de asemenea, întâlnite edeme ale feței și gâtului și manifestări nervoase.

2. La palmipede:

- depresia, inapetența și diareea sunt similare celor prezentate de găini, dar sunt adesea asociate cu edeme ale sinusurilor;

- păsările tinere pot prezenta manifestări nervoase.

II. LEZIUNI

Păsările care mor consecutiv unor forme supraacute de boală și păsările tinere nu prezintă leziuni importante, fiind de remarcat doar congestia severă a musculaturii și deshidratarea.

În cazul unei evoluții mai lungi sau în cazul găinilor adulte, tabloul lezional este cu mult mai bine exprimat.

Sunt de remarcat:

a) edeme subcutanate ale capului și gâtului, ce devin evidente la îndepărtarea pielii;

b) vasele de sânge sunt de obicei puternic îngroșate;

c) se pot găsi acumulări de lichide în nări și cavitatea bucală;

d) mucoasele conjunctivale sunt sever congestionate, ocazional cu peteși;

e) traheea poate avea aspect aparent normal, dar cu un conținut abundent de mucus exsudat, sau se poate întâlni o traheită hemoragică, asemănătoare celei din laringotraheita infecțioasă;

f) hemoragii peteșiale pot fi văzute pe suprafața grăsimii abdominale și a seroaselor, ce par a fi stropite cu vopsea roșie, în masa musculaturii pectorale, pe suprafața cordului, în proventricul, la limita de trecere spre stomacul muscular și pe seroasa și mucoasa intestinului, în special în foliculii limfoizi din amigdalele cecale;

g) cuticula stomacului muscular se desprinde cu ușurință și sub ea pot fi găsite hemoragii și eroziuni;

h) rinichii sunt puternic congestionați și pot fi ocazional umpluți cu depozite albe de urați;

i) ovarele pot fi hemoragice sau degenerate, cu zone de necroză mai închise la culoare, iar în cavitatea peritoneală se pot găsi pseudoconcremente de ouă, în cazul păsărilor ce supraviețuiesc infecției timp de 7-10 zile, fiind evidente peritonite și aerosaculite severe;

j) deshidratarea severă a carcasei poate fi uneori singurul aspect de remarcat în cazul infecției la puii de carne.

Tabloul lezional la curci și palmipede domestice este similar cu cel prezentat la găini, dar severitatea și incidența leziunilor sunt mai reduse.

Leziunile întâlnite la păsări cu influență aviară nu pot fi diferențiate de leziunile ce se găsesc în forma velogenică viscerotropă a bolii Newcastle și, din acest motiv, după obținerea datelor anamnetice care pot ajuta la direcționarea diagnosticului, sunt necesare examene de laborator.

Diagnosticul diferențial trebuie făcut față de pseudopesta aviară, holera aviară, laringotraheita infecțioasă și diferite alte infecții respiratorii.

III. PROBE NECESARE PENTRU INVESTIGAȚII DE LABORATOR

a) tampoane cloacale sau fecale și tampoane traheale de la păsări bolnave și cadavre;

b) intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splină și altele, afectate evident, provenind de la păsări bolnave și de la cadavre proaspete;

c) probe de sânge.

Recoltarea, ambalarea, etichetarea și expedierea probelor se efectuează cu respectarea condițiilor de biosecuritate specifice.

Deoarece nu există leziuni patognomonice și cunoscându-se modul inconstant de apariție a unor leziuni apreciate ca fiind caracteristice evoluției influenței aviare, pentru examen necropsic se alege un număr suficient de păsări afectate (minimum 3-4), pentru a se asigura un tablou lezional relevant și probe suficiente pentru investigațiile de laborator.