Plan din 31 mai 2006

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Prezentul plan de acțiune a fost elaborat pentru facilitarea punerii în aplicare a Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și reprezintă documentul de lucru al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în calitate de instituție coordonatoare a acestei politici.

Prezentul plan de acțiune prezintă concis contextul care a determinat întocmirea acestuia, identifică obiectivele care trebuie urmărite în aplicarea Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și propune liniile de acțiune necesar a fi întreprinse pentru concretizarea politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

Responsabilitatea aplicării planului de acțiune revine MAE, care va duce la îndeplinire activitățile prevăzute în prezentul document, în consultare și cu sprijinul instituțiilor de linie competente. Merită precizat faptul că măsurile propuse spre a fi întreprinse în acest sens au fost agreate în prealabil cu Comisia Europeană, așteptându-se din partea României confirmarea angajamentelor.

I. Context

Politica de cooperare pentru dezvoltare este politica specială a UE privind asistența pentru dezvoltare acordată țărilor terțe și are ca obiectiv principal reducerea și, în viitor, eradicarea sărăciei, susținerea unei dezvoltări economice și sociale durabile în statele în curs de dezvoltare, cu venit mic și mediu, integrarea graduală a acestora în circuitul economic mondial, dezvoltarea și consolidarea democrației și statului de drept.

La încheierea negocierilor asupra capitolului 26 - Relații externe, România și-a asumat angajamentul ca până la data aderării, 1 ianuarie 2007, să elaboreze politica de cooperare pentru dezvoltare. De altfel, necesitatea trasării și implementării acestei politici este precizată în rapoartele de țară ale Comisiei Europene pe anii 2003, 2004 și 2005.

NOTĂ:

Menționarea acestui angajament la categoria "green flags" în ultimul raport al Comisiei Europene se datorează pașilor susținuți întreprinși de MAE și urmarea întocmai, în cadrul procesului de definire a respectivei politici, a liniilor de acțiune stabilite în strânsă consultare cu Comisia Europeană, DG DEV.

Pentru România, în materie de asistență pentru dezvoltare, aderarea la UE va însemna trecerea de la statutul de beneficiar internațional la cel de donator internațional.

Prin urmare, România va trebui să definească, conform practicii europene, cadrul instituțional și legislativ care să îi asigure respectarea angajamentelor asumate, astfel încât la data aderării România să dispună de un sistem funcțional, competitiv la nivel european.

II. Obiective

Conform sugestiilor Comisiei Europene, pașii care ar trebui urmați de noile și viitoarele state membre ale UE pentru definirea unui cadru funcțional pentru politica de dezvoltare sunt:

- crearea structurilor instituționale;

- definirea unei strategii și elaborarea legislației în materie.

A. În ceea ce privește crearea structurilor instituționale, procesul a fost deja demarat, în cadrul Direcției relații externe a UE funcționând un oficiu de asistență pentru dezvoltare. Cu toate acestea, se impune dezvoltarea acestei structuri, astfel încât cadrul instituțional să corespundă practicii europene în domeniu, inclusiv din punctul de vedere al nivelului decizional. Din analiza modelelor europene existente și conform celor agreate de Comisia Europeană rezultă că cel mai potrivit model pentru stadiul actual în care se află România în materie este o direcție generală, cu un oficiu de planificare, și o direcție de implementare, condusă de un director general, subordonat secretarului de stat pentru cooperare pentru dezvoltare.

De menționat că pentru a răspunde recomandării făcute de Comisia Europeană în rapoartele de țară pe anii 2003, 2004 și 2005 se impune consolidarea capacității administrative prin suplimentarea schemei MAE cu posturi și alocarea de personal specializat (inclusiv în materie de implementare).

B. În conformitate cu practica la nivel european și cu cele convenite cu Comisia Europeană, privind cadrul legislativ la nivel național, este necesară adoptarea următoarelor documente:

1. Strategia națională privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare, document finalizat, avizat favorabil de Comisia Europeană, trebuind să fie aprobat de Guvern și pus în aplicare de MAE, cu sprijinul instituțiilor de linie competente;

2. o lege separată care să traseze cadrul general pentru linia bugetară specială a MAE, destinată finanțării asistenței naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare;

3. includerea unui capitol separat, cu aspectele generale ale acestei politici, în Legea diplomației, urmată de o hotărâre a Guvernului, cu specificarea atribuțiilor fiecărui minister.

III. Linii de acțiune

A. Pentru a asigura operaționalitatea MAE în aplicarea acestei politici, s-ar impune ca exercițiul de consolidare a capacității instituționale, prin crearea unei structuri autonome și suplimentarea schemei MAE cu posturile aferente, să fie finalizat cel târziu în luna octombrie 2006.

În paralel, experții români, atât din cadrul MAE, cât și din cadrul ministerelor de linie cu atribuții principale în aplicarea politicii de cooperare pentru dezvoltare, vor continua pregătirea în domeniul politicii pentru dezvoltare, prin participarea la cursurile organizate de partenerii europeni (Comisia Europeană, state membre etc.).

B. 1. Strategia națională privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare reprezintă un document care trasează politica națională de cooperare internațională pentru dezvoltare a României, pe termen mediu. Procesul de elaborare a acesteia a fost inițiat în iulie 2005 și a beneficiat de sprijinul partenerilor germani din cadrul proiectului de twinning light, lansat de MAE la 16 ianuarie 2006. Forma prezentată spre aprobare în Guvern are avizul favorabil al Comisiei Europene (DG DEV).

Implementarea Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare presupune parcurgerea unor etape, cu întreprinderea unei serii de măsuri în intervale de timp precise, după cum urmează:

- mai 2006: aprobarea în ședința de guvern a Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și a planului de acțiune;

- iulie 2006: demararea procesului de elaborare a strategiilor de țară pentru principalele state beneficiare ale asistenței pentru dezvoltare: Republica Moldova, Serbia-Muntenegru și Georgia. Vor trebui inițiate consultări cu aceste state pentru identificarea domeniilor în care ar putea fi lansate proiecte, în funcție de strategiile lor naționale de reducere a sărăciei, de prioritățile de acțiune ale României și de elementul de complementaritate cu activitățile întreprinse de alți donatori. De asemenea, vor trebui stabilite proiectele care ar putea fi realizate pentru celelalte state care primesc asistență românească, Irak și Afganistan. Aceste acțiuni vor trebui finalizate în octombrie-noiembrie 2006, pentru ca licitațiile pentru proiecte să poată fi lansate cel târziu în decembrie 2006;

- sfârșitul anului 2006: convocarea unei mese rotunde în domeniul cooperării pentru dezvoltare în scopul creării unui cadru de discuție cu ONG-urile românești. Precizăm că dialogul cu ONG-urile a fost demarat încă din 2005, MAE demonstrând o transparență și o deschidere deosebite. În acest sens, a fost lansat un portal pe pagina web a ministerului și a fost alocată o adresă de e-mail specială. De asemenea, ONG-urile au fost invitate la primul seminar din cadrul proiectului de twinning light, desfășurat între 29 și 30 martie 2006, care a marcat diseminarea spre consultare publică a Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare în domeniu. ONG-urile vor fi încurajate să finalizeze Platforma națională a ONG-urilor românești interesate de implicarea în aplicarea politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare;

- începutul anului 2007: inițierea campaniei naționale de informare asupra problematicii dezvoltării, campanie cu scopul conștientizării opiniei publice asupra necesității și semnificației acestei politici. Pentru realizarea campaniei, Comisia Europeană (DG DEV) a promis acordarea întregului sprijin, inclusiv prin realizarea unui road-show la nivel național, în principalele orașe ale României;

- aprilie 2007: înființarea Consiliului pentru cooperare pentru dezvoltare, organism consultativ compus din reprezentanți ai Parlamentului României, ONG-urilor românești, bisericilor, mediului academic, sindicatelor și ai mass-media;

- septembrie 2007: introducerea de cursuri specializate privind cooperarea pentru dezvoltare într-o serie de universități românești. Un prim curs pilot ar putea fi inclus încă din septembrie 2006, experții germani ai Universității Humboldt exprimându-și deja sprijinul pentru un transfer de expertiză în acest sens;

- sfârșitul anului 2007: încheierea campaniei de informare în România asupra problematicii dezvoltării.

În paralel cu aceste măsuri va fi continuat proiectul de twinning light, urmând a fi finalizat cel târziu în luna septembrie 2006.

În egală măsură este importantă finalizarea până la sfârșitul lui 2006 a unui prim exercițiu de raportare a asistenței oficiale pentru dezvoltare, care va contribui la câștigarea de experiență pentru partea română. Opțional, exercițiul poate fi continuat în primele luni ale anului 2007, întrucât această activitate va deveni obligatorie începând cu anul 2008.

2. Legea privind finanțarea asistenței naționale pentru dezvoltare cuprinde cadrul general pentru definirea unei linii bugetare speciale destinate finanțării proiectelor și programelor naționale în materie. Implementarea legii se va face printr-o hotărâre a Guvernului ulterioară.

Precizăm că legea are avizul favorabil al Comisiei Europene, ar trebui aprobată de Guvern în mai 2006 și remisă spre aprobare Parlamentului României. Proiectul legii a fost prevăzut în programarea legislativă pe anul 2007. Ar fi necesară adoptarea acesteia în luna septembrie 2006, urmând ca hotărârea Guvernului care specifică defalcarea bugetului să fie adoptată cel târziu în noiembrie 2006.

Imediat după adoptarea de către Guvern a legii privind linia bugetară separată a MAE vor fi demarate consultările cu instituțiile de linie pentru finalizarea hotărârii Guvernului sus-menționate.

3. În final, MAE are în vedere ca Legea diplomației, care va include un capitol separat ce definește cadrul general al politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare, să fie remisă Parlamentului României spre sfârșitul anului 2006. După adoptare urmează a fi elaborată o hotărâre a Guvernului cu specificarea responsabilităților fiecărui minister în implementarea respectivei politici.

IV. Concluzie

Apreciem că măsurile prevăzute mai sus, stabilite în coordonare cu Comisia Europeană și cu sprijinul experților germani din cadrul proiectului de twinning light, odată realizate, sunt în măsură să asigure respectarea de către România a angajamentelor asumate la negocierea capitolului 26 - Relații externe. Mai mult, prezintă cadrul complet care în opinia experților Comisiei Europene face ca viitoarea politică națională în domeniu să fie coerentă, eficientă și armonizată cu practica la nivel internațional.

19 mai 2006

NOTĂ:

1. UE - Uniunea Europeană

2. DG DEV - Direcția Generală Dezvoltare

3. ONG - Organizații neguvernamentale