Ordinul nr. 1483/2006

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 3 se aplică de către ministrul justiției, la propunerea Comisiei de disciplină.

Comisia de disciplină este constituită din 7 membri, după cum urmează:

a) 2 inspectori din cadrul Corpului de inspecție al ministrului justiției;

b) 2 persoane desemnate de ministrul justiției din rândul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Ministerului Justiției sau al Institutului Național de Criminologie;

c) 3 reprezentanți ai personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Ministerului Justiției și al Institutului Național de Criminologie, desemnați prin vot secret, cu majoritate simplă, de adunarea generală comună a acestui personal.

Din Comisia de disciplină mai face parte un număr egal de membri supleanți, numiți după aceleași reguli și criterii ca și membrii Comisiei de disciplină.

Membrii Comisiei de disciplină sunt numiți pentru o perioadă de doi ani, prin ordin al ministrului justiției, cu posibilitatea reînnoirii mandatului doar o singură dată.

Președintele Comisiei de disciplină este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplă, din rândul membrilor comisiei.

Direcția pentru resurse umane și relații cu Consiliul Superior al Magistraturii asigură organizarea și desfășurarea adunării comune a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției și Institutul Național de Criminologie, în vederea alegerii reprezentanților prevăzuți la alin. (2) lit. c).

Mandatul de membru al Comisiei de disciplină se suspendă în situația în care persoana în cauză este cercetată pentru săvârșirea uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de prezentul ordin.

Comisia de disciplină va consemna într-un raport suspendarea calității de membru al acesteia și îl va înainta de îndată ministrului justiției.

Suspendarea calității de membru al Comisiei de disciplină durează până la pronunțarea unei hotărâri definitive în urma cercetării disciplinare; dacă prin hotărâre persoana în cauză a fost sancționată disciplinar, încetează calitatea acesteia de membru al Comisiei de disciplină.

Pe durata suspendării calității de membru al Comisiei de disciplină, președintele acesteia va lua măsurile necesare pentru înlocuirea membrului Comisiei de disciplină suspendat cu unul dintre supleanți, în termen de 5 zile de la data constatării situației care a determinat-o.

Mandatul de membru al Comisiei de disciplină încetează în una dintre următoarele situații:

a) la cerere, pentru motive întemeiate;

b) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

c) în cazul eliberării din funcție;

d) în cazul pierderii calității de inspector sau, după caz, de personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor;

e) în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare membrului Comisiei de disciplină.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d) și e), este numit un nou membru al Comisiei de disciplină din rândul membrilor supleanți, în mod corespunzător, pentru timpul rămas până la expirarea mandatului.

Membrii Comisiei de disciplină își continuă mandatul până la emiterea ordinului ministrului justiției de constituire a noii comisii.

Secretariatul Comisiei de disciplină este asigurat de Corpul de inspecție al ministrului justiției.

Secretariatul Comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:

a) înregistrează și ține evidența tuturor sesizărilor înaintate Comisiei de disciplină;

b) efectuează lucrările necesare desfășurării cercetării disciplinare și a acțiunii în fața Comisiei de disciplină;

c) convoacă membrii Comisiei de disciplină, persoana a cărei faptă formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea și persoanele a căror audiere este necesară pentru soluționarea cauzei;

d) asigură redactarea actelor Comisiei de disciplină, inclusiv a deciziei motivate a acesteia, prin care se propune aplicarea sancțiunii disciplinare, și le înaintează conducătorului instituției.

Sesizarea Comisiei de disciplină se poate face de către:

a) ministrul justiției;

b) secretarul de stat coordonator, secretarul general sau secretarul general adjunct;

c) conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea persoana cercetată;

d) persoana vătămată prin fapta consilierului juridic asimilat judecătorilor sau procurorilor.

Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 2 lit. e) și g), sesizarea Comisiei de disciplină se poate face doar de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c).

Sesizarea Comisiei de disciplină se poate face în termen de maximum 30 de zile de la data la care s-a luat la cunoștință săvârșirea faptei care constituie abatere disciplinară, dar nu mai târziu de 3 luni de la data săvârșirii acesteia.

Nerespectarea termenelor menționate atrage clasarea sesizării.

Sesizarea va cuprinde următoarele mențiuni:

a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum și, dacă este cazul, funcția deținută;

b) numele, prenumele, funcția deținută și compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea;

c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării;

d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei;

e) indicarea, cel puțin cu aproximație, a datei la care fapta a fost săvârșită;

f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

g) data și semnătura persoanei ce formulează sesizarea.

Sesizarea se formulează în scris și va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susțin.

Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), f) și g).

Dacă sesizarea se face în condițiile art. 10 alin. (1) lit. d), în măsura în care sesizarea nu conține toate informațiile menționate la alin. (1), va fi contactată persoana care a formulat sesizarea, în vederea completării acesteia.

Pentru exercitarea acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile.

Cercetarea prealabilă va fi efectuată de două persoane desemnate de ministrul justiției din cadrul Ministerului Justiției.

În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate.

Persoanei cercetate i se va înainta o copie de pe sesizarea adresată Comisiei de disciplină, sub sancțiunea nulității.

Citarea și ascultarea persoanei cercetate, precum și verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. Audierea acesteia trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității.

Refuzul persoanei în cauză de a se prezenta la cercetări sau de a face declarații se consemnează într-un proces-verbal și nu va împiedica finalizarea cercetării prealabile.

Rezultatul cercetării prealabile este consemnat într-un raport care se înaintează Comisiei de disciplină în termen de 30 de zile de la începerea cercetării.

Ședințele Comisiei de disciplină sunt de regulă publice, cu excepția cazurilor în care:

a) persoana cercetată solicită în scris, motivat, ca acestea să nu fie publice;

b) președintele Comisiei de disciplină hotărăște, datorită unor motive temeinic justificate, ca acestea să nu fie publice.

În fața Comisiei de disciplină, citarea persoanei în cauză este obligatorie. Persoana cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat ori de o altă persoană de specialitate juridică asimilată judecătorilor sau procurorilor.

Poate fi citată persoana care a înaintat sesizarea Comisiei de disciplină, precum și orice altă persoană ale cărei declarații pot fi avute în vedere la rezolvarea cauzei. Decizia citării acestor persoane aparține Comisiei de disciplină.

Persoana cercetată ori, după caz, reprezentantul sau apărătorul său are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și poate solicita administrarea de probe în apărare. Se administrează și probele descoperite după faza cercetării prealabile.

Lucrările Comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de toți membrii acesteia. În procesul-verbal se consemnează dacă persoana cercetată nu s-a prezentat în fața Comisiei de disciplină.

În cazul în care Comisia de disciplină constată că fapta săvârșită nu constituie abatere disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată, va dispune respingerea acțiunii disciplinare.

În cazul în care Comisia de disciplină constată că acțiunea disciplinară este întemeiată, va propune ministrului justiției, printr-o decizie motivată, aplicarea unei sancțiuni disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite și urmările acesteia, cauzele care au determinat săvârșirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a fost săvârșită, cu gradul de vinovăție, cu circumstanțele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului și existența în antecedentele celui cercetat a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate din dosarul profesional.

În cazul în care Comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de persoana cercetată poate fi considerată infracțiune, aceasta propune ministrului justiției sesizarea organelor de urmărire penală.

Deciziile Comisiei de disciplină se adoptă în prezența a cel puțin 5 membri și cu votul majorității membrilor acesteia.

Ordinul ministrului justiției de aplicare a sancțiunii disciplinare se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data emiterii deciziei prevăzute la art. 16 alin. (7).

Sancțiunea disciplinară aplicată de ministrul justiției nu poate fi mai gravă decât cea propusă de Comisia de disciplină. Ministrul justiției va putea aplica o sancțiune disciplinară mai ușoară decât cea propusă de Comisia de disciplină.

Sub sancțiunea nulității absolute, ordinul ministrului justiției va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat;

c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară;

d) sancțiunea ce va fi aplicată;

e) termenul în care hotărârea poate fi atacată.

Ordinul prevăzut la alin. (1) se comunică în scris, conform dispozițiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.

Ordinul ministrului justiției de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.

Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 10 zile de la comunicarea ordinului ministrului justiției persoanei sancționate, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Răspunderea penală sau contravențională nu înlătură răspunderea disciplinară pentru fapta săvârșită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu.

În cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare persoanei care îndeplinește o funcție de conducere, ministrul justiției poate dispune și revocarea din funcția de conducere.

Persoana care a fost revocată dintr-o funcție de conducere nu mai poate fi promovată într-o asemenea funcție pe o perioadă de 3 ani.

Sancțiunile disciplinare se radiază de drept din dosarul profesional, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 3 lit. a);

b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 3 lit. b) și c);

c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 3 lit. d).

Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin ordin al ministrului justiției.

___________