Normele din 21 iunie 2006

Anexa ──────

la norma sanitară veterinară
────────────────────────────
SCHEMA DE TESTARE
pentru verificarea atingerii obiectivului Comunității Europene de reducere a prevalenței serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium și Salmonella virchow la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus
1. Cadrul de prelevare a probelor
Vor fi prelevate probe de la toate efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus numărând cel puțin 250 de păsări.
2. Monitorizarea efectivelor reproducătoare
2.1. Locul, frecvența și statutul prelevării probelor
Conform acestui regulament, probele de la efectivele reproducătoare trebuie prelevate la inițiativa operatorului și ca parte a controalelor oficiale.
2.1.1. Prelevarea de probe la inițiativa operatorului
Prelevarea de probe va fi efectuată la fiecare două săptămâni, la locul desemnat de către autoritatea competentă, având următoarele două opțiuni posibile:
a) la incubator; sau
b) în exploatație.
Autoritatea competentă va implementa una dintre opțiunile de mai sus pentru întreaga schemă de testare și va stabili o astfel de procedură încât detectarea în timpul prelevării de probe la inițiativa operatorului a serotipurilor relevante de Salmonella la care se face referire în art. 1 alin. (1) să fie anunțată fără întârziere autorității competente de către operator, persoana care prelevează probele sau laboratorul care face analiza.
2.1.2. Prelevarea de probe pentru control oficial
Fără a aduce prejudicii reglementărilor prevăzute în anexa nr. 2, partea C pct. 2 la Norma sanitară veterinară referitoare la controlul privind Salmonella și alți agenți zoonotici specificați ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 23/2006, care transpune în legislația națională Regulamentul CE 2160/2003, prelevarea oficială de probe constă în:
2.1.2.1. Dacă prelevarea de probe la inițiativa operatorului se desfășoară în incubator:
a) prelevare de rutină la incubator la fiecare 16 săptămâni, care cu acea ocazie va înlocui prelevarea corespunzătoare la inițiativa operatorului;
b) prelevare de rutină în exploatație, de două ori în timpul ciclului de producție, prima fiind în termen de 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat și a doua fiind către sfârșitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârșitul ciclului de producție;
c) prelevări de probe pentru confirmare în exploatație, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe din incubator.
2.1.2.2. Dacă prelevarea de probe la inițiativa operatorului se desfășoară în exploatație, prelevarea de rutină este efectuată de 3 ori în timpul ciclului de producție:
a) în termen de 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat;
b) către sfârșitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârșitul ciclului de producție;
c) în perioada de producție, în orice moment suficient de îndepărtat de prelevările de probe la care se face referire la lit. a) și b).
2.2. Protocol de prelevare a probelor
2.2.1. Prelevarea probelor în incubator
Pentru fiecare efectiv reproducător, proba constă din minimum o probă compusă din căptușelile vizibil prăfuite ale sitelor de incubație, luată randomizat din 5 site de incubație distincte sau din 5 locuri din incubator, pentru a însuma o suprafață de cel puțin 1 m 2 . Dacă ouăle de incubat ce provin de la un efectiv reproducător ocupă mai mult de un incubator, atunci trebuie prelevată o astfel de probă compusă din fiecare incubator.
În cazurile în care nu sunt utilizate site de incubație căptușite, sunt prelevate câte 10 g de coji de ouă sparte din 25 de site de incubație separate, se macină, se amestecă și din amestec se formează o subprobă de 25 g.
Această procedură trebuie urmată atât la prelevarea de probe la inițiativa operatorului, cât și la prelevarea oficială de probe.
2.2.2. Prelevarea de probe în exploatație
2.2.2.1. Prelevarea de rutină de probe la inițiativa operatorului
Prelevarea de probe se referă în principal la probe de materii fecale și este orientată către detectarea unei prevalențe de 1% în cadrul efectivului, cu o limită de încredere de 95%. Pentru aceasta, probele trebuie să cuprindă una dintre următoarele:
a) amestec de materii fecale alcătuit din probe separate de materii fecale proaspete cântărind fiecare nu mai puțin de 1 g, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpostul în care sunt ținute păsările, sau atunci când păsările au acces liber în mai mult de o clădire a unei anumite exploatații se ia câte un amestec de probe din fiecare grup de clădiri din exploatația în care sunt ținute păsările. Materiile fecale pot fi grupate pentru analiză în minimum două probe compuse.
Numărul de locuri din care urmează să fie prelevate probe separate de materii fecale pentru constituirea unei probe compuse este următorul:
Numărul de păsări ținute într-un adăpost
Numărul de probe de materii fecale dintr-o clădire sau grup de clădiri din exploatație
250-349
220
350-449
220
450-799
250
800-999
260
1.000 sau mai multe
300
b) 5 perechi de huse pentru cizme:
Husele pentru cizme trebuie să fie suficient de absorbante pentru a prelua umiditatea. Pot fi folosite de asemenea "șosete" din tub de tifon.
Suprafața husei pentru cizmă este umectată utilizându-se un diluant corespunzător, cum ar fi clorură de sodiu 0,8%, peptonă 0,1% în apă sterilă deionizată sau apă sterilă. Deplasarea trebuie făcută astfel încât să fie prelevate probe reprezentative din toate părțile sectorului, incluzând zonele cu așternut și cele cu grătare, dacă mersul pe acestea este sigur. Toate țarcurile separate dintr-un adăpost sunt incluse în acțiunea de prelevare de probe. La terminarea prelevării de probe în sectorul ales husele trebuie îndepărtate cu grijă de pe cizme, pentru a nu se disloca materialul aderent.
Husele pentru cizme pot fi grupate pentru analiză în minimum două probe compuse.
c) La efectivele reproducătoare ținute în cuști prelevarea de probe se referă la amestecul natural de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclete sau din fose, în funcție de tipul adăpostului. Sunt colectate două probe de cel puțin 150 g pentru a fi testate individual;
(i) benzi de evacuare pentru dejecții de sub fiecare rând de cuști, care funcționează în mod regulat și sunt golite într-un sistem cu șurub fără sfârșit sau conveier;
(îi) sistem cu fosă pentru dejecții, la care deflectoarele de sub fiecare cușcă sunt răzuite într-o fosă adâncă aflată sub adăpost;
(iii) sistem cu fosă pentru dejecții la adăposturile în care cuștile sunt dispuse în trepte și materiile fecale cad direct în fosă.
În mod normal există mai multe niveluri de cuști într-un adăpost. Materiile fecale amestecate de la fiecare nivel trebuie să fie reprezentate în proba globală. De la fiecare efectiv trebuie luate două probe amestecate așa cum este descris mai jos.
La sistemele cu benzi sau raclete acestea trebuie să funcționeze în ziua prelevării probelor înainte de desfășurarea operațiunii de prelevare.
La sistemele cu deflectoare și raclete sub fiecare cușcă vor fi colectate materiile fecale rămase pe racletă după ce a fost în funcțiune.
La sistemele cu cuștile în trepte, la care nu există sistem cu benzi sau raclete, trebuie colectate materii fecale amestecate din fosă.
Sistemele cu benzi pentru dejecții: va fi colectat material fecal de la capetele de descărcare ale benzilor.
2.2.2.2. Prelevarea oficială de probe
a) Prelevarea de rutină se efectuează așa cum s-a descris la pct. 2.2.2.1.
b) Prelevarea de probe pentru confirmare în exploatație, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe din incubator, se va desfășura după cum urmează.
În plus față de prelevarea de probe descrisă la pct. 2.2.2.1, prelevarea de probe poate include o probă de la păsări luată la întâmplare din fiecare adăpost de păsări din exploatație, în mod normal până în 5 păsări pe adăpost, dacă autoritatea nu consideră necesar să fie prelevate probe de la un număr mai mare de păsări. Examinarea constă într-un test pentru evidențierea prezenței în probă a agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. Rezultatele testului sunt considerate nesatisfăcătoare dacă la oricare dintre păsări s-a obținut un rezultat pozitiv.
În cazul în care nu sunt identificate serotipuri relevante de Salmonella, dar există agenți antimicrobieni sau efecte inhibitoare asupra proliferării bacteriene, trebuie să fie repetată prelevarea de probe din efectiv până când nu mai este detectat niciun efect inhibitor al proliferării bacteriene sau efectivul reproducător este distrus. În acest din urmă caz efectivul reproducător este considerat infectat, conform obiectivului comunitar.
c) Cazuri suspecte
În cazuri excepționale în care autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate fals negative la prima prelevare oficială de probe din exploatație, poate fi efectuată o a doua prelevare oficială de probe pentru confirmare, compusă din materii fecale sau păsări, pentru a detecta Salmonella în organe.
În cazuri excepționale în care autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate fals pozitive în probele prelevate în exploatație la inițiativa operatorului, poate fi efectuată ulterior o prelevare oficială de probe.
3. Examinarea probelor
3.1. Pregătirea probelor
3.1.1. Căptușeala sitelor de incubație
a) se introduce într-un litru de apă peptonată tamponată, care a fost preîncălzită la temperatura camerei, și se amestecă cu grijă;
b) se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.1.2. Probe de huse pentru cizme
a) se despachetează cu grijă perechea de huse sau "șosete" pentru cizme, pentru a evita dislocarea materiilor fecale aderente, și se introduc în 225 ml de apă peptonată tamponată, care a fost preîncălzită la temperatura camerei;
b) atunci când 5 perechi de huse pentru cizme au fost amestecate în două probe, se introduc 5 probe individuale într-un minimum de 225 ml apă peptonată tamponată și se asigură că toate probele sunt complet acoperite cu apă;
c) se amestecă pentru saturarea cu apă și se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.1.3. Alte probe de materii fecale
a) în laborator fiecare probă sau probă compusă, după caz, este pusă într-o cantitate cu greutatea egală de apă peptonată tamponată și se amestecă ușor;
b) se lasă proba la înmuiat timp de 10-15 minute și apoi se amestecă ușor;
c) imediat după amestecare se iau 50 g din amestec și se adaugă apă peptonată tamponată preîncălzită la temperatura camerei, până la 200 ml;
d) se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.2. Metoda de detectare
Trebuie folosită metoda recomandată de Laboratorul Comunitar de Referință pentru Salmonella, din Bilthoven, Olanda; metoda este o modificare a ISO 6579/2002, la care este folosit un mediu semisolid (MSRV) ca unic mediu selectiv de îmbogățire. Mediul semisolid trebuie incubat la temperatura de 41,6 +/- 1°C x (24 +/- 3) ore.
În ceea ce privește probele de huse pentru cizme și alte probe de materii fecale la care se fac referiri la pct. 3.1, pentru cultivarea ulterioară, este posibil ca bulioanele de îmbogățire de apă peptonată tamponată incubate să fie grupate. Pentru aceasta ambele probe trebuie incubate în apă peptonată tamponată, conform procedurii normale. Se ia câte 1 ml de bulion incubat din fiecare probă, se amestecă bine, apoi se iau 0,1 ml de amestec și se inoculează plăcile MSRV prin metoda obișnuită.
3.3. Serotipizarea
Trebuie tipizat cel puțin un izolat din fiecare probă pozitivă, conform schemei Kaufmann-White.
4. Rezultate și raportare
Un efectiv reproducător este considerat pozitiv în scopul verificării atingerii obiectivului Comunității Europene, dacă au fost detectate serotipuri relevante de Salmonella, altele decât tulpinile vaccinale în una sau mai multe probe de materii fecale, sau dacă există o a doua confirmare oficială în statul membru al Uniunii Europene, referitoare la probele relevante de materii fecale sau organe de pasăre luate din exploatație. Această prevedere nu se aplică în cazurile excepționale de efective reproducătoare suspecte, la care detectarea Salmonellei în exploatație, la inițiativa operatorului, nu a fost confirmată de prelevarea oficială de probe.
Trebuie ținut cont de rezultatele cumulative ale prelevărilor de probe și testărilor efectivelor reproducătoare la nivel de exploatație, adică fiecare efectiv reproducător va fi numărat o singură dată, indiferent de numărul de operațiuni de prelevare de probe și testare.
Efectivele reproducătoare pozitive trebuie numărate o singură dată, indiferent de numărul de operațiuni de prelevare de probe și testare.
Raportarea va include:
a) descrierea detaliată a opțiunilor implementate pentru schema de prelevare și tipul de probe prelevate, după caz;
b) numărul de efective reproducătoare existent și al celor testate;
c) rezultatele testării;
d) explicații asupra rezultatelor, în special privind cazurile excepționale.
__________