Decizia nr. 497/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 lit. c) și

art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Silvia Adriana Juvara și Mircea Casassovici în Dosarul nr. 22.653/2/2005 (nr. vechi 2.362/2005) al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 mai 2006 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 6 iunie 2006 și apoi, având în vedere imposibilitatea întrunirii completului, pentru data de 8 iunie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 22.653/2/2005 (nr. vechi 2.362/2005), Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 lit. c) și

art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România. Excepția a fost ridicată de Silvia Adriana Juvara și Mircea Casassovici în cadrul recursului prin care se solicită modificarea în parte a unei sentințe civile, în sensul obligării Băncii Naționale a României la plata contravalorii bijuteriilor și monedelor confiscate abuziv.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susțin următoarele:

- art. 14 lit. c) din ordonanță instituie monopolul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor asupra efectuării expertizelor judiciare privind metale și pietre prețioase, ceea ce încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție, referitor la garantarea unui proces echitabil, "în sensul că reclamantul într-un proces de revendicare a unor obiecte de aur, care dorește să evalueze despăgubirile, nu poate să beneficieze de un expert independent, persoană privată, ci este obligat să apeleze la o singură instituție și aceea de stat". Mai mult, această instituție nu "ține seama de necesitatea stabilirii valorii reale a obiectelor expertizate", ci calculează doar "valoarea gramului de aur fin, după singurul criteriu al cantității". Consideră că este încălcat și art. 16 alin. (1) din Constituție, privind principiul egalității părților în fața legii, întrucât în proces statul este reprezentat de Banca Națională a României, așadar "nu un expert imparțial". Același principiu este încălcat și prin faptul că Ministerul Finanțelor Publice, care este persoană interesată, fiind plătitorul despăgubirilor, precum și Banca Națională a României stabilesc normele interne de funcționare a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și tarifele practicate de aceasta;

- art. 26 alin. (2) din ordonanță, potrivit căruia pentru metalele și pietrele prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc în natură, se acordă despăgubiri în limitele și condițiile stabilite prin normele de aplicare a ordonanței, emise de Ministerul Finanțelor Publice și de Banca Națională a României, este contrar, în ordinea invocării lor, art. 108 alin. (2), art. 115 alin. (1) și (2) și art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituție. Astfel, încălcarea art. 108 alin. (2) constă în aceea că, "permițând Guvernului să legifereze în domeniu, prin stabilirea «condițiilor și limitelor» despăgubirilor", Parlamentul "a făcut posibilă adoptarea unor norme metodologice care nu se limitează la organizarea executării legii, ci legiferează ele însele". Art. 115 alin. (1) și (2) este încălcat, întrucât "s-a dat, în mod efectiv, dar în afara procedurii constituționale, «delegare legislativă» Guvernului de a legifera pe cale de hotărâre (nu de ordonanță )" condițiile și limitele despăgubirii. Art. 44 din Constituție, care garantează dreptul de proprietate și dreptul la justă despăgubire în cazul exproprierilor, a fost încălcat pentru că "în cazul obiectelor din metale prețioase, când acestea au valoare numismatică sau artistică, nu există nici o justificare rezonabilă pentru acordarea de despăgubiri exclusiv «la gramaj», deoarece acestea riscă să fie mult inferioare valorii reale a obiectelor".

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, se arată că prevederile art. 14 din ordonanță nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât "efectuarea expertizelor de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor creează premisele respectării egalității tuturor cetățenilor", iar faptul că aceasta este autoritate de stat nu aduce atingere "obiectivității expertizelor și nici nu afectează dreptul la un proces echitabil". Neîntemeiată este și susținerea privind încălcarea art. 44 din Constituție, întrucât legiuitorul a prevăzut că se acordă despăgubiri doar în situația inexistenței în natură a obiectelor din metale sau din pietre prețioase și în legătură cu care o eventuală expertizare pentru stabilirea valorii artistice sau numismatice s-ar putea efectua numai ipotetic, cu posibilitatea unor evaluări eronate, subiective și fără suport material.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 14 lit. c) și art. 26 alin. (2) din ordonanța criticată este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la înțelesul noțiunii de "organizare a legii" din cuprinsul art. 108 alin. (2) din Constituție, precum și respectarea celorlalte dispoziții din Constituție invocate ca fiind încălcate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că art. 14 lit. d) din ordonanța de urgență criticată nu contravine art. 16 și 21 din Constituție, el aplicându-se "tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare", cu respectarea judecării cauzei într-un termen rezonabil. Consideră că nici art. 26 alin. (2) nu este contrar prevederilor constituționale invocate ca fiind încălcate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curții, prevederile art. 14 lit. d) și

art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004. Autorul excepției a invocat, prin notele scrise formulate în susținerea acesteia, neconstituționalitatea "art. 14 lit. d)", deși atât cauza în care excepția a fost ridicată, cât și textul de lege redat și motivările formulate privesc "lit. c)" din ordonanță, astfel că aceste din urmă dispoziții urmează a fi supuse controlului Curții Constituționale.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 14 lit. c): "În desfășurarea activității sale Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este singura instituție în măsură ca, pe teritoriul României: [...] c) să efectueze expertize ale metalelor prețioase și ale pietrelor prețioase, dispuse de instanțele de judecată și de notariatele publice, la solicitarea organelor de urmărire penală, a organelor vamale sau a organelor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum și la cererea persoanelor fizice și juridice;",

- Art. 26 alin. (2): "În cazul obiectelor din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind topite sau valorificate, se vor acorda despăgubiri în condițiile și în limitele stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, emise de Ministerul Finanțelor Publice și de Banca Națională a României."

Dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate sunt: art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 108 alin. (2) care prevede că hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor, art. 115 alin. (1) și (2) referitoare la delegarea legislativă și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. În legătură cu prevederile art. 14 lit. c) din ordonanța de urgență criticată, autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin acestea se instituie monopolul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor asupra efectuării expertizelor judiciare privind metale și pietre prețioase; nu se "ține seama de necesitatea stabilirii valorii reale a obiectelor expertizate", ci se calculează doar "valoarea gramului de aur fin, după singurul criteriu al cantității". Se consideră că astfel sunt încălcate prevederile constituționale ale: art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, "în sensul că reclamantul într-un proces de revendicare a unor obiecte de aur, care dorește să evalueze despăgubirile, nu poate să beneficieze de un expert independent, persoană privată, ci este obligat să apeleze la o singură instituție și aceea de stat"; ale art. 16 alin. (1) privind principiul egalității părților în fața legii, întrucât în proces statul este reprezentat de Banca Națională a Românei, "deci nu un expert imparțial", balanța fiind "înclinată dintru început în favoarea statului", precum și prin faptul că Ministerul Finanțelor Publice, care este persoană interesată, fiind plătitorul despăgubirilor, și Banca Națională a României stabilesc normele metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 .

Cu privire la invocarea încălcării art. 21 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil", urmează a se constată că dreptul la un proces echitabil, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, care este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, presupune dreptul oricărei persoane de a se adresa unui tribunal pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime. Or, art. 14 lit. c) din ordonanță nu cuprinde nicio dispoziție din care să rezulte încălcarea acestui drept. În realitate, criticile formulate în motivarea acestei susțineri reflectă nemulțumirea autorului excepției de a nu putea să se adreseze unui expert independent, imparțial, în vederea evaluării obiectelor de aur pentru care trebuie să primească despăgubiri. Prevederea din textul de lege criticat, potrivit căreia singura instituție în măsură să efectueze expertize ale metalelor prețioase și ale pietrelor prețioase pe teritoriul României este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, reprezintă opțiunea legiuitorului în materie și nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională.