Decizia nr. 509/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 2 și art. 214 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 2 și ale art. 214 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Derecichei în Dosarul nr. 6.292/2005 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 6.292/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin. 2 și ale art. 214 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Florin Derecichei într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât determină receptarea în procesul penal a rezultatelor unor anchete administrative, care, prin natura lor, derogă de la regulile specifice procesului penal, or, se impune ca acuzarea să argumenteze învinuirea fără a recurge la probele obținute prin constrângere sau presiune, contrar voinței acuzatului. Astfel, procesele-verbale nu pot constitui mijloace de probă, ci, eventual, pot fi folosite în vederea sesizării organelor de urmărire penală, invocându-se în acest sens și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, și anume cauzele Funke împotriva Franței, 1993, Fayed împotriva Regatului Unit, 1994, Saunders împotriva Regatului Unit, 1996.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât procesele-verbale de constatare întocmite de comisarii Gărzii Financiare sunt susceptibile de a fi considerate mijloace de probă în sensul art. 64 din Codul de procedură penală și pot servi la aflarea adevărului în condițiile în care se coroborează cu alte probe din dosar.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. 2 și ale art. 214 din Codul de procedură penală. Art. 214 alin. 1 lit. c) a fost introdus prin
art. I pct. 135 din Legea nr. 281/2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003.
Astfel, dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 90 alin. 2: "De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale și actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.";
- Art. 214: "Sunt obligate să procedeze la luarea de declarații de la făptuitor și de la martorii care au fost de față la săvârșirea unei infracțiuni și să întocmească proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia:
a) organele inspecțiilor de stat, alte organe de stat, precum și ale unităților la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează potrivit legii;
b) organele de control și cele de conducere ale administrației publice, ale altor unități la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de cei aflați în subordine ori sub controlul lor.
c) ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române pentru infracțiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice.
Organele arătate mai sus au dreptul să rețină corpurile delicte, să procedeze la evaluarea pagubelor, precum și să efectueze orice alte acte, când legea prevede aceasta.
Actele încheiate se înaintează procurorului în cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infracțiune, afară de cazul când legea dispune altfel.
În caz de infracțiuni flagrante, aceleași organe au obligația să înainteze de îndată procurorului pe făptuitor, împreună cu lucrările efectuate și cu mijloacele materiale de probă.
Procesele-verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă."
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2) și (3) privind unicitatea și imparțialitatea justiției și independența judecătorilor, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, raportate la prevederile din Constituție invocate, s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 331/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 28 iulie 2005, statuând că acestea nu contravin dreptului părților la un proces echitabil, întrucât procesele-verbale încheiate de alte organe decât cele de urmărire penală sau instanța de judecată pot fi combătute cu orice alte probe propuse de părți, în condițiile art. 67 alin. 1 din Codul de procedură penală. De asemenea, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere unicității și imparțialității justiției și nici independenței judecătorilor, întrucât instanța judecătorească este cea care apreciază asupra concludenței și utilității probelor, iar, cu ocazia deliberării, tot instanța de judecată este cea care face aprecierea definitivă a probelor care, în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală, nu au valoare mai dinainte stabilită.
Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția acestei decizii sunt valabile și în prezenta cauză.
Pentru aceleași motive, Curtea reține că nici dispozițiile art. 214 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constituționale invocate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 2 și ale art. 214 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Derecichei în Dosarul nr. 6.292/2005 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 iunie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.