Normele din 16 iunie 2006
privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului
prezumat în vigoare
---------
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
c)
mișcarea persoanelor, animalelor, carcaselor, vehiculelor, echipamentului sau a oricăror alte materii susceptibile de a fi vehiculat agentul bolii spre și de la exploatațiile în cauză.
d)
prezența și distribuția vectorilor bolii, după cum este cazul.
(2) Se instituie o unitate de criză pentru a asigura coordonarea completă a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura eradicarea bolii cât mai repede posibil și în scopul efectuării anchetei epidemiologice.
*) Aprobată prin
Ordinul nr. 135 din 16 iunie 2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 617 din 18 iulie 2006.
Articolul 9
- (1) Atunci când medicul veterinar oficial găsește dovezi, sau consideră, pe baza datelor confirmate, că boala ar fi putut fi introdusă din alte exploatații în exploatația la care se referă art. 4, sau de la cea din urmă către alte exploatații, ca rezultat al mișcării persoanelor, animalelor sau vehiculelor sau în orice alt mod, acele alte exploatații vor fi puse sub supraveghere oficială, în conformitate cu art. 4; această supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezenței bolii în exploatație nu a fost infirmată oficial.
(2)
Atunci când medicul veterinar oficial găsește dovezi, sau consideră, pe baza datelor confirmate, că boala ar fi putut fi introdusă din alte exploatații în exploatația la care se referă art. 5 sau de la cea din urmă la alte exploatații, ca rezultat al mișcării persoanelor, animalelor sau vehiculelor sau în orice alt mod, aceste alte exploatații vor fi puse sub supraveghere oficială, în conformitate cu art .
5; această supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezenței bolii în exploatație nu a fost infirmată oficial.
(3)
Atunci când o exploatație a fost supusă prevederilor de la alin. (2), autoritatea competentă menține aplicarea în exploatație a prevederilor art. 4 pentru cel puțin perioada maximă de incubație ce corespunde fiecărei boli, începând de la data probabilă de introducere a bolii, așa cum este stabilită de ancheta epidemiologică efectuată în conformitate cu art. 8.
(4)
Atunci când consideră că îi permit condițiile, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) la o parte a exploatației și la animalele din aceasta, cu condiția ca exploatația să poată îndeplini condițiile stabilite în art. 7, sau numai la animalele din speciile susceptibile.
Articolul 10
- (1) De îndată ce diagnosticul uneia din bolile în cauză a fost confirmat oficial, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se asigură că autoritatea competentă instituie în jurul exploatației infectate o zonă de protecție cu o rază de minim 3 kilometri, ea însăși făcând parte dintr-o zonă de
supraveghere cu o rază de minim 10 kilometri. Instituirea zonelor trebuie să tină cont de
'
factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de boala în cauză și de posibilitățile de monitorizare.
(2)
Atunci când aceste zone sunt situate pe teritoriul României și a unuia sau mai multor state membre, autoritățile competente ale României și ale statelor membre în cauză trebuie să coopereze pentru stabilirea zonelor la care se referă alin. (1). Totuși, dacă se consideră necesar, zona de protecție și de supraveghere vor fi stabilite în baza procedurii comunitare.
I
I
(3)
La cererea motivată a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sau la inițiativa Comisiei Europene, se poate decide, în conformitate cu procedura comunitară, să se modifice, în special pentru a reduce sau mări, după cum este cazul, limitele zonelor stabilite de alin. (1) sau durata măsurilor de restrictie, tinând cont de:
a)
situarea lor geografică și factorii ecologici;
b)
condițiile meteorologice;
c)
prezența, distribuția și tipul vectorilor;
d)
rezultatul studiilor epidemiologice efectuate în conformitate cu art. 8;
e)
rezultatul testelor de laborator;
f)
măsurile de control aplicate efectiv;
Articolul 11
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se asigură că următoarele măsuri sunt aplicate în zona de protecție:
a)
toate exploatațiile din cadrul zonei care au animale din speciile susceptibile sunt identificate;
b)
medicul veterinar oficial trebuie să facă vizite periodice ale exploatațiilor care au animale din speciile susceptibile, incluzând examinarea clinică a acestor animale și, dacă este necesar, prelevarea de probe pentru examene de laborator; trebuie păstrată
o
evidență
a
vizitelor
și
constatărilor,
frecvența
vizitelor
fiind proporțională cu gravitatea epizootiei din acele exploatații expuse riscului cel mai mare;
c)
mișcarea și transportul animalelor din speciile susceptibile pe drumurile publice sau private, cu excepția drumurilor de serviciu ale exploatației, trebuie interzise; autoritatea competentă poate, totuși, să acorde o derogare de la această interdicție
pentru tranzitul animalelor pe drum sau pe calea ferată, fără descărcare sau oprire;
d)
animalele din speciile susceptibile trebuie să rămână în exploatația în care sunt ținute, cu excepția cazului în care urmează să fie transportate, sub supervizare oficială, direct la un abator situat în acea zonă, pentru tăiere de urgență sau, dacă în acea zonă nu există un abator sub supervizare veterinară, la un abator situat în zona de supraveghere desemnat de autoritatea competentă. Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile din exploatație și a confirmat că nici un animal nu e suspect de a
fi
infectat. Autoritatea competentă responsabilă de abator trebuie informată despre intenția de trimitere a animalelor către acesta.
Măsurile aplicate în zona de protecție trebuie să fie menținute cel puțin pe perioada maximă de incubație care corespunde bolii în cauză, după ce animalele din exploatațiile infectate au fost eliminate în conformitate cu art .
5, iar operațiile de curățare și dezinfecție au fost efectuate în conformitate cu art. 16. Totuși, atunci când boala este transmisă de o insectă vector, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor și poate stabili prevederi pentru eventuala introducere a animalelor santinelă.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze imediat Comisia Europeană și celelalte state membre ale Uniunii Europene, conform procedurii comunitare, despre măsurile pe care le-a întreprins.
La expirarea perioadei la care se referă alin. (1), regulile aplicate pentru zona de supraveghere trebuie de asemenea aplicate și zonei de protecție .
Articolul 12
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se asigură că în zona de supraveghere sunt aplicate următoarele măsuri:
a)
toate exploatațiile care au animale din speciile susceptibile trebuie să fie identificate;
b)
mișcările animalelor din speciile susceptibile pe drumurile publice trebuie să fie interzise, cu excepția cazului când sunt duse la pășune sau în adăposturi; autoritatea competentă poate, totuși, să acorde o derogare de la această interdicție pentru tranzitul animalelor pe drum sau pe calea ferată, fără descărcare sau oprire;
c)
transportul animalelor din speciile susceptibile în cadrul zonei de supraveghere trebuie să fie supus autorizării de către autoritatea competentă;
d)
animalele din speciile susceptibile trebuie să rămână în interiorul zonei de supraveghere pe durata perioadei maxime de incubație decurgând de la
înregistrarea celui mai recent caz de boală. După aceea, animalele pot fi scoase din acea zonă, pentru a
fi
transportate sub supervizare oficială direct la un abator desemnat de autoritatea competentă pentru tăiere de urgență .
Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile din exploatație și a confirmat că nici un animal nu este suspectat de a fi infectat. Autoritatea competentă responsabilă pentru abator trebuie să fie informată despre intenția de a trimite animalele către acesta.
Măsurile aplicate în zona de supraveghere trebuie să fie menținute o perioadă cel puțin egală cu perioada maximă de incubație după ce animalele din exploatație au fost eliminate în conformitate cu art. 5 ,
iar operațiile de curățare și dezinfecție au fost efectuate în conformitate cu art. 16. Totuși, atunci când boala este transmisă de o insectă vector, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor și poate stabili prevederi pentru eventuala introducere a animalelor santinelă.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze imediat Comisia Europeană și celelalte state membre ale Uniunii Europene, conform procedurii comunitare, despre măsurile pe care le-a întreprins.
Articolul 13
- (1) Atunci când interdicțiile prevăzute în art. 11 alin .
lit. d) și art .
12 alin .
(1) lit. d) sunt menținute mai mult de 30 de zile datorită apariției altor cazuri de boală și, ca rezultat, apar probleme privind ținerea animalelor, autoritatea competentă poate autoriza la cererea proprietarului, însoțită de motivele ce stau la baza acesteia, îndepărtarea animalelor dintr-o exploatație situată în cadrul
zonei de protecție sau a zonei de supraveghere, cu condiția ca:
a)
medicul veterinar oficial să fi verificat faptele;
b)
să fi fost efectuată o inspecție a tuturor animalelor din exploatație;
c)
animalele care urmează
să fie transportate să fi fost supuse unei examinări clinice, cu un rezultat negativ;
d)
fiecare animal să fi fost identificat prin marcă auriculară sau să
fi
fost identificat prin orice altă metodă aprobată;
e)
exploatația de destinație să fie localizată fie în zona de protecție fie în interiorul zonei de supraveghere.
Toate precauțiile necesare trebuie să fie luate, în special curățarea și dezinfecția camioanelor după transport, pentru a se evita riscul răspândirii agentului bolii în cursul acestor transporturi.
Articolul 14
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se asigură că autoritatea competentă locală ia toate măsurile necesare pentru ca persoanele stabilite în zonele de protecție și supraveghere să fie informate despre restricțiile aplicate și face toate demersurile necesare pentru implementarea corespunzătoare a acelor măsuri.
Atunci când, într-o zonă dată, epizootia în cauză este de o gravitate excepțională, toate măsurile suplimentare ce sunt întreprinse de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
și pentru Siguranța
Alimentelor trebuie să fie adoptate în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.
Articolul 15
- Prin derogare de la prevederile generale stabilite în prezenta normă sanitară veterinară, sunt stabilite dispoziții specifice referitoare la măsurile privind controlul și eradicarea pentru fiecare boală în parte:
a)
pentru boala veziculoasă a porcului în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară;
b)
pentru fiecare din celelalte boli stabilite în anexa nr. 1 la prezenta normă sanitară veterinară, la nivel comunitar și trebuie să fie preluate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene.
Articolul 16
- (1) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se asigură că:
a)
dezinfectantele
și
insecticidele
folosite,
și
atunci
când
este
necesar, concentrațiile acestora, sunt oficial aprobate de autoritatea competentă;
b)
curățarea
și operațiile de dezinfecție și dezinsecție
sunt efectuate
sub supervizare veterinară oficială:
(i)
în conformitate cu instrucțiunile date de medicul veterinar oficial;
(ii)
astfel încât să se elimine orice risc de răspândire sau supraviețuire a agentului
bolii;
c)
după finalizarea operațiilor de la lit. b), medicul veterinar oficial se asigură că măsurile au fost efectuate corect și că a trecut o perioadă corespunzătoare, nu mai scurtă de 21 de zile, pentru a se asigura că boala în cauză a fost complet eliminată înainte de a
fi
reintroduse animale din speciile susceptibile.
(2) Procedurile pentru curățarea și dezinfecția unei exploatații infectate:
a)
sunt, pentru boala veziculoasă a porcului, cele stabilite în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară;
b)
sunt definite, în contextul pregătirii măsurilor specifice pentru fiecare boală enumerată în anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinară, la nivel comunitar și trebuie să fie preluate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene.
Articolul 17
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor desemnează Institutul de Diagnostic
și Sănătate Animală, numit în continuare IDSA, ca laborator național, cu echipamente și personal de experți care să-i permită să indice întotdeauna și, în special, atunci când boala în cauză apare pentru prima dată, tipul, subtipul și varianta virusului relevant și să confirme rezultatele obținute în laboratoarele județene de diagnostic. IDSA este un laborator național în care sunt testați reactivii folosiți în laboratoarele județene de diagnostic.
IDSA este responsabil de coordonarea standardelor și metodelor de diagnostic și pentru utilizarea reactivilor.
IDSA este responsabil de coordonarea standardelor și metodelor de diagnostic stabilite de fiecare laborator de diagnostic al bolii din România. în acest scop, acesta:
a)
poate furniza reactivi de diagnostic laboratoarelor naționale;
b)
controlează calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizați în România;
c)
efectuează periodic teste comparative;
d)
păstrează izolate ale virusului bolii în cauză, de la cazurile confirmate în România;
e)
asigură confirmarea rezultatelor pozitive obținute în laboratoarele județene de diagnostic.
Totuși, prin derogare de la alin. (1), dacă România nu are un laborator național competent pentru boala în cauză, poate folosi serviciile unui laborator național cu competență în acest domeniu dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Laboratorul național pentru boala veziculoasă a porcului este stabilit în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară.
Laboratorul național desemnat
pentru fiecare dintre bolile menționate cooperează cu laboratoarele comunitare de referință corespunzătoare la care se referă art. 18.
Articolul 18
Laboratorul comunitar de referință pentru boala veziculoasă a porcului
este indicat în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară.
Articolul 19
- (1) Vaccinarea împotriva bolilor enumerate în anexa nr. 1 la prezenta normă sanitară veterinară nu poate fi efectuată decât ca o completare la măsurile de control luate atunci când boala în cauză izbucnește și în conformitate cu următoarele prevederi:
a)
până la data aderării României la Uniunea Europeană, decizia de introducere a vaccinării ca o completare la măsurile de control este luată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene;
b} după data aderării României la Uniunea Europeană, decizia de introducere a vaccinării ca o completare la măsurile de control este luată de Comisia Europeană în cooperare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în baza procedurii comunitare;
c)
această decizie trebuie să se bazeze în special pe următoarele criterii:
(i)
concentrarea animalelor din speciile implicate în zonele afectate;
(ii)
caracteristicile și compoziția fiecărui vaccin folosit;
(iii)
procedurile pentru supervizarea distribuției, depozitării și utilizării vaccinurilor;
(iv)
speciile și vârsta animalelor care pot sau trebuie să fie vaccinate;
(v)
zonele în care vaccinarea poate sau trebuie să fie efectuată;
(vi)
durata campaniei de vaccinare.
(2)
În cazul la care se face referire în alin. (1):
a)
trebuie interzisă vaccinarea sau revaccinarea animalelor din speciile susceptibile din exploatațiile la care se face referire în art. 4;
b)
trebuie interzisă inocularea de ser hiperimun.
(3)
În eventualitatea recurgerii la vaccinare, se aplică următoarele reguli:
a)
toate animalele vaccinate sunt identificate cu o marcă clară și lizibilă în conformitate
cu o metodă aprobată
în conformitate
cu cerințele Uniunii Europene;
b)
toate animalele rămân în zona de vaccinare, cu excepția cazului în care sunt trimise la un abator desemnat de autoritatea competentă, pentru tăiere imediată, caz în care mișcarea animalelor poate fi autorizată numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor
susceptibile
din exploatație și a confirmat că nici un animal nu este suspectat de a fi infectat.
(4)
înainte de data aderării României la Uniunea Europeană, atunci când operațiile de vaccinare au fost terminate, mișcările animalelor din speciile susceptibile din zona
de vaccinare pot fi permise de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, după o perioadă determinată în conformitate cu aceleași cerințe.
(5)
După data aderării României la Uniunea Europeană, atunci când operațiile de vaccinare au fost terminate, mișcările animalelor din speciile susceptibile din zona de vaccinare pot fi permise în baza procedurii comunitare, după o perioadă determinată în conformitate cu aceeași procedură.
(6)
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează regulat Comisia Europeană de progresul privind măsurile de vaccinare.
(7)
Totuși, prin derogare de la alin. (1), decizia de introducere a vaccinării de urgență poate fi luată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, după notificarea Comisiei Europene. Această decizie trebuie în special să țină cont de gradul de concentrare al animalelor în unele regiuni, de necesitatea de a proteja rasele individuale și de zona geografică în care se efectuează vaccinarea.
Articolul 20
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să elaboreze un plan de contingență aplicabil tuturor bolilor enumerate în anexa nr.1 la prezenta normă sanitară veterinară specificând măsurile naționale care urmează a fi implementate în eventualitatea unui focar al oricăreia dintre aceste boli. Acest plan trebuie să permită accesul la facilități, echipament, personal și la toate celelalte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă și eficientă a focarului de boală.
Criteriile generale ce urmează a fi aplicate pentru elaborarea planurilor de contingență sunt stabilite la punctele 1, 2, 3,
4,
5
și 1 O din anexa nr. 3 la prezenta normă sanitară veterinară, punctele 6, 7, 8 și 9 reprezentând criteriile ce urmează a fi adaptate în conformitate cu boala în cauză. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se poate, totuși, limita la aplicarea criteriilor stabilite la punctele 6, 7, 8 și 9, atunci când criteriile de la punctele 1, 2, 3, 4, 5 și 10 au fost deja adoptate atunci când planurile au fost îndeplinite pentru aplicarea măsurilor de control pentru altă boală.
Planurile de contingență elaborate în conformitate cu criteriile enumerate în anexa nr. 3 la prezenta normă sanitară veterinară, sunt trimise Comisiei Europene:
(i) imediat ce prezenta normă sanitară veterinară este pusă în aplicare, în ceea ce privește boala veziculoasă a porcului;
Anexa 1
la norma sanitară veterinară
Anexa 2
la norma sanitară veterinară
Anexa 3
la norma sanitară veterinară
AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
O R D I N
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de embrioni proveniți de la animale domestice din specia bovine*)
Văzând Referatul de aprobare nr. 23.158 din 15 mai 2006, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,
președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de embrioni proveniți de la animale domestice din specia bovine, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, institutele veterinare centrale
și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
— (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentației
și pădurilor nr. 74/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de embrioni proaspeți și congelați proveniți de la animale domestice din
specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 27 martie 2002, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 89/556/CEE.
(2)
De
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin referirile
făcute
la
ordinul
menționat
la
alin.
(1)
se
vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 89/556/CEE privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de embrioni proveniți de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 302 din 19 octombrie 1989, p. 1, așa cum a fost modificată ultima dată prin Decizia Comisiei 2006/60/CE,
publicată
în
Jurnalul
Oficial
al
Uniunii Europene (JOUE) nr. L 31 din 3 februarie 2006, p. 24. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data
aderării României la Uniunea Europeană.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Marian Avram
București, 16 iunie 2006.
Nr. 134.
*) Ordinul nr. 134/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
Anexa 1
la norma sanitară veterinară
(i)
personalul trebuie să fie instruit cu privire la tehnicile corespunzătoare de laborator și de control al bolilor, în special referitor la procedurile pentru lucrul în condiții sterile;
(ii)
trebuie să dispună de un laborator de prelucrare fix dotat cu:
1.
echipament
și
instalații
corespunzatoare, incluzând
o cameră
separată
pentru recuperarea ovocitelor din ovare și camere sau zone separate pentru prelucrarea ovocitelor și embrionilor și pentru depozitarea embrionilor,
2.
instalații cu flux laminar în care trebuie să fie prelucrate toate ovocitele, materialul seminal și embrionii; totuși, centrifugarea materialului seminal poate fi efectuată în afara instalației cu flux laminar, cu condiția să fie luate toate precauțiile de igienă;
g) când ovocitele și alte țesuturi urmează să fie colectate într-un abator, aceasta trebuie să aibă la dispoziția sa echipament adecvat pentru colectarea și transportul ovarelor și altor țesuturi la laboratorul de prelucrare, de o manieră sigură și igienică.
Un laborator mobil trebuie să aibă întotdeauna contact cu un laborator fix pentru a asigura sterilizarea echipamentului său și aprovizionarea cu fluide și alte produse necesare pentru colectarea și manipularea embrionilor.
CAPITOLUL
11
CONDIȚII CU PRIVIRE LA COLECTAREA SAU PRODUCEREA, PRELUCRAREA, DEPOZITAREA ȘI TRANSPORTUL EMBRIONILOR DE CĂTRE ECHIPA APROBATĂ PENTRU COLECTAREA EMBRIONILOR
1.
Colectarea și prelucrarea
a)
Embrionii trebuie să fie colectați și prelucrați de o echipa de colectare aprobată, fără a veni în contact cu oricare alte loturi de embrioni care nu îndeplinesc cerințele prezentei norme sanitare veterinare.
b)
Embrionii trebuie să fie colectați într-un loc care este izolat de alte părți ale clădirii sau exploatației și care trebuie să fie în bună stare și ușor de curățat și dezinfectat.
c)
Embrionii trebuie să fie prelucrați (examinați, spălați, tratați și plasați în containere identificate și sterile) fie într-o instalație de laborator fixă, fie într-o instalație de laborator mobilă care nu este situată într-o zonă supusă măsurilor de interdicție sau carantină.
d)
Toate instrumentele care vin în contact cu embrionii sau cu animalul donator în timpul colectării și prelucrării trebuie să fie înlăturate sau dezinfectate sau sterilizate corespunzator înaintea utilizării.
e)
Produsele de origine animală utilizate în timpul colectării embrionilor și în mediul de transport trebuie să fie obținute din surse care nu prezintă risc pentru sănătatea animalelor sau urmează să fie tratate, înaintea utilizării, astfel încât să fie prevenit un asemenea risc. Toate mediile și soluțiile trebuie să fie sterilizate prin metode aprobate conform recomandărilor manualului
Societățil Internaționale de Transfer a Embrionilor
(IETS).
Antibioticele
pot fi adăugate mediilor în conformitate cu manualul IETS.
f)
Flacoanele de depozitare și flacoanele de transport trebuie să fie corespunzător dezinfectate sau sterilizate înainte de începerea fiecărei operațiuni de umplere.
g)
Agentul criogenic utilizat nu trebuie să fi fost utilizat anterior pentru alte produse de origine animală.
h)
Fiecare container pentru embrioni și containerele în care sunt depozitați și transportați aceștia trebuie să fie marcate clar cu un cod, astfel încât să poată fi stabilite cu ușurință data colectării embrionilor, rasa și identificarea masculului donator și a femelei donatoare, precum și numărul de înregistrare al echipei. Caracteristicile și forma acestui cod - marcă vor fi stabilite în concordanță cu procedura comunitară.
i)
Fiecare embrion trebuie să fie spălat de cel puțin 1O ori într-un fluid special pentru embrioni care trebuie să fie schimbat de fiecare dată și care, cu exceptia cazului în care s-a decis altfel în conformitate cu procedura comunitară, trebuie să conțină trlpsină, în concordanță cu procedurile recunoscute internațional. Fiecare lichid de spălare trebuie să fie o diluție de 100 de ori a lichidului de spălare anterior, iar pentru transferul embrionilor de fiecare dată trebuie să fie utilizată o micropipetă sterilă.
j)
După ultima spălare, fiecare embrion trebuie să fie supus unei examinări microscopice la un grosisment de cel puțin 50x pe întreaga sa suprafață, pentru a se determina dacă zona pellucida este intactă și liberă de orice material aderent.
Orice micromanipulare care implică penetrarea zonei pellucida trebuie să fie efectuată în instalații
aprobate
pentru
acest
scop,
după
ultima
spălare
și examinare.
O
astfel
de mlcromanipulare poate fi realizată doar pentru un embrion având o zonă pellucida intactă.
k)
Fiecare lot de embrioni care a trecut cu succes examinarea prevăzută la lit. j) trebuie să fie plasat într-un container steril, marcat în conformitate cu lit. h) și care va fi sigilat imediat.
I) Atunci când se consideră corespunzător, fiecare embrion trebuie să fie congelat cât mai curând posibil și depozitat într-un loc care se află sub controlul medicului veterinar al echipei și care este supus unei inspecții regulate de către un medic veterinar oficial.
m)
Fiecare echipă de colectare trebuie să trimită probe de rutină din lichidele de clătire, lichidele de spălare, embrionii dezintegrați, ovulele nefertilizate etc. rezultate din activitățile sale,
pentru o examinare oficială privind contaminarea bacteriană și virală. Procedura pentru colectarea probelor, realizarea unor astfel de examinări, împreună cu standardele ce urmează să fie realizate vor fi decise în conformitate cu procedura comunitară. Dacă standardele stabilite nu sunt atinse, autoritatea competentă care a acordat aprobarea oficială echipei trebuie să retragă acea aprobare .
n)
Fiecare echipă de colectare trebuie să țină o evidență a activităților sale cu privire la colectarea embrionilor pentru o perioada de 12 luni înainte și 12 luni după depozitare, incluzând:
(i)
rasa, vârsta și identificarea anima lor donatoare respective,
(ii)
locul de colectare, prelucrare și depozitare a embrionilor colectați de echipă,
(iii)
identificarea embrionilor împreună cu detalii ale destinației lor, dacă se cunosc,
(iv)
detalii despre tehnicile de micromanipulare care implică penetrarea zonei pellucida sau alte tehnici precum fertilizarea in vitro și/sau cultura in vitro care au fost realizate cu privire la embrioni. în cazul embrionilor rezultați din fertilizarea in vitro, identificarea poate fi făcută pe bază de lot, dar trebuie să conțină detalii ale datei și locului de colectare a ovarelor și/sau ovocitelor. De asemenea, trebuie să fie posibilă identificarea efectivului de origine a animalelor donatoare.
o)
Condițiile stabilite la lit. a) - n) trebuie să se aplice, după caz, colectării, prelucrării, depozitării și transportului de ovare, ovocite și alte țesuturi destinate fertilizarii in vitro și/sau culturii in vitro. în plus, trebuie să se aplice următoarele condiții suplimentare:
(i)
când ovarele și alte țesuturi urmează să fie colectate într-un abator, acesta trebuie să fie aprobat oficial și să fie sub controlul unui medic veterinar oficial, a cărui responsabilitate este să efectueze inspecția ante-mortem și post-mortem ale donatoarelor;
(ii)
materialele și echipamentul care vin în contact direct cu ovarele și alte țesuturi trebuie să fie sterilizate înainte de utilizare, iar după sterilizare să fie utilizate exclusiv în aceste scopuri. Trebuie să fie utilizat un echipament separat pentru manipularea ovocitelor și embrionilor de la loturi diferite de animale donatoare;
(iii)
ovarele și alte țesuturi nu trebuie să fie introduse în laboratorul de prelucrare până la finalizarea inspecției post-mortem a lotului. Dacă este constatată o boală relevantă în lotul donatoarelor sau la orice animal tăiat în acel abator în acea zi, toate țesuturile provenind de la acel lot trebuie să fie identificate și eliminate;
(iv)
procedurile de spălare și examinare stabilite la lit. i) și
j)
trebuie să fie efectuate după ce procedura de cultivare s-a încheiat;
Anexa 2
la norma sanitară veterinară
Anexa 3
la norma sanitară veterinară
ldentification of the animals/products
Specie
Nume stiintific
Marca de identificare
Species
Stiintific name
ldenlification mari<
Categorie Category
Numar de aprobare a echipei Approval number ofthe team
COMUNITATEA EUROPEANA EUROPEAN COMMUNITY
Embrioni provenit! de la bovine domestice Domestic bovine embryos
IJ.
Informalii privind sanatatea Health informalion
li.a. Numar de referinta al certificatului
Certificate reference
number
li. b. Numar de referinta local
Local reference number
Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin aceasta ca embrionii descrisi in acest certificat:
I, undersigned official veterinarian ,
hereby certify that the embryos described in this certificate:
I1.1 . au fost colectati ,
procesati si depozitali
in
conformitate cu Anexa A la Directiva 89/556/CEE;
were collected, processed and stored in compliance with Annex A to Directive 89/556/EEC ;
11.2. au fost trimisi catre locul de imbarcare in containere sigilate in conformitate cu Anexa A la Directiva 89/556/CEE;
Were sent to the place of loading in sealed containers in compliance with Annex A to Directive 89/556/EEC;
11.3 .
provin de la donatoare din specia bovine care respecta Anexa B la Directiva 89/556/CEE; come from donors of the bovine species which comply with Annex B to Directive 89/556/EEC;
11.4 .
au fost conceputi fie prin inseminare, fie prin fertilizare
in
vitro
(1)
utilizand material seminal ce provine de la centrele de colectare a materialului seminal sau din centrelele de colectare aprobate in conformitate cu Directiva 88/407/CEE si localizate
intr-un
stat membru al
Comunitatii Europene sau
intr-o
lara terta mentionata in anexa I la Decizia Comisiei 2004/639/CEC)
(2)
Were conceived either by artificial insemination or by in vitro fertilization
Cl
using semen coming from semen collection or storage centres
approved in accordance with Directive 88/407/EEC and located
in
a Member States of
the
European Community or in a third country listed in
Annex I to Commission Decision 2004/639/EC
1
2
(1) Se sterge dupa caz
2
Delete as necessary
( ) JO L 292, 15.09.2004 ,
p.21
OJ L 292, 15 . 09.2004. p . 21
ln
cazul embrionilor
importali,
se
insereaza
numarul certificatului de
import.
ln the case of imported embryos, insert the number of the
import
certificate .
Marca de identificare: corespunde detaliilor ce identifica vacile donatoare si data colectarii paietelor
ldenlification mark :
corresponding to the details identifying the donors cows and the date of collection on the straw
Categorie :
se specifica daca exista (a) penetrare sau (b) absenta penetrarii zonei pelucida
Cale o
:
s eci whether there is a
enetration or b non- enetration of zona ellucida.
Medic
veterinar oficial Official veterinarian
Nume (cu majuscule):
Name (in capital letters):
Unitate veterinara locala :
Local Veterinary Unii
Data :
Date :
Titlu si calificare:
Qualification and litie
Nr. unitatii veterinare locale :
No .
of lhe L vu
Semnalura
Signature
•
(Casuta 1.6 .
din Partea I) (Box
I.
6 .
in Part I)
•
(Casuta 1.31. din Partea I) (Box 1.31. in Part I)
AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
O R D I N
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului *)
Văzând Referatul de aprobare nr. 23.207 din 6 mai 2006, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,
președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma sanitară veterinară privind măsurile
de
control
și
combatere
a
pestei
africane
a calului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, institutele veterinare centrale
și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
— (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentației
și pădurilor nr. 497/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2002.
(2)
De
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin referirile
făcute
la
ordinul
menționat
la
alin.
(1)
se
vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.
Articolul 4
— Prezentul ordin constituie transpunerea Directivei Consiliului 92/35/CEE privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 157 din 10 iunie 1992,
p. 19, așa cum a fost amendată ultima dată prin Directiva 806/2003/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 122 din 16 mai 2003, p. 1.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la
30 de zile de la publicare.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Marian Avram
București, 16 iunie 2006.
Nr. 135.
*) Ordinul nr. 135/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
aceasta conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care va informa Comisia Europeană.
(3)
În cazul în care zona stabilită la alin. (1) se situează pe teritoriul mai multor state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
și
pentru
Siguranța
Alimentelor
colaborează
cu
autoritățile competente ale statelor membre implicate, pentru delimitarea acestei zone.
Articolul 7
- (1) Ancheta epidemiologică trebuie să stabilească:
a)
perioada de timp de-a lungul căreia există pesta africană a calului în exploatație;
b)
originea
posibilă
a
pestei
africane
a
calului
în
exploatație
și identificarea altor exploatații în care există ecvidee care ar putea fi infectate sau contaminate de la aceeași sursă;
c)
prezența și distribuția vectorilor bolii;
d)
mișcarea ecvideelor către sau din exploatațiile respective sau a oricăror carcase de ecvidee îndepărtate de la acestea.
(2) Trebuie să se instituie o unitate de criză, pentru a se asigura deplina coordonare a tuturor măsurilor necesare pentru eradicarea pestei africane a calului, cât de curând posibil, în scopul efectuării unei anchete epidemiologice.
Articolul 8
- (1)
În plus față de măsurile la care se referă art. 6, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a Municipiului București stabilesc o zonă de protecție și o zonă de supraveghere.
În delimitarea
zonelor
trebuie
să
se
țină
seama
de
factorii
geografici, administrativi, ecologici și epizootologici care au legătură cu pesta africană a calului, precum și de structurile de control.
(2) a) Zona de protecție cuprinde acea parte din teritoriu pe o rază de cel puțin 100 km în jurul exploatației infectate.
b)
Zona de supraveghere cuprinde acea parte a teritoriului pe o rază de cel puțin 50 km în jurul zonei de protecție, în care nu s-a practicat vaccinarea sistematică în ultimele 12 luni.
c)
Atunci când astfel de zone sunt situate pe teritoriul mai multor state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor colaborează cu autoritățile competente ale statelor membre respective pentru a se defini zonele menționate la lit. a) și lit.
b).
Totuși, dacă este necesar, zona de protecție și zona de supraveghere vor fi definite în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.
Articolul 9
- (1) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor dispune ca, în zona de protecție, să fie aplicate următoarele măsuri:
a)
să fie identificate toate exploatațiile care conțin ecvidee din interiorul zonei;
b)
medicul veterinar oficial trebuie să efectueze:
(i)
vizite periodice la toate exploatațiile care conțin ecvidee;
I
(ii)
o examinare clinică a ecvideelor menționate ce include, dacă este necesar, colectarea probelor pentru examenele de laborator. Trebuie să fie tinută
o evidență a vizitelor și a rezultatelor acestora;
c)
ecvideele părăsesc exploatația în care sunt ținute doar pentru transport direct și sub supraveghere oficială, pentru tăiere de urgență, către un abator situat în acea zonă sau, dacă zona nu are abator, către un abator situat în zona de supraveghere desemnată de către autoritatea competentă.
(2)
În plus față de măsurile prevăzute la alin. (1), poate fi luată o decizle pentru vaccinarea sistematică a ecvideelor împotriva pestei africane a calului și pentru identificarea acestora în zona de protecție, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene .
Articolul 10
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor dispune ca:
a)
măsurile
prevăzute
de
art.
9
alin.
(1),
să
se
aplice în zona de supraveghere. Totuși, dacă în zona de supraveghere nu există abator, ecvideele pot fi tăiate în zona de protecție într-un abator desemnat de autoritatea competentă;
b)
toate vaccinările împotriva pestei africane a calului să fie interzise în zona de supraveghere.
Articolul 11
- (1) Perioada de aplicare și de menținere a măsurilor prevăzute de art. 6, 8, 9 și art.1O, trebuie să fie stabilită în baza procedurii comunitare. În
nici un caz, perioada nu poate fi mai mică de 12 luni, dacă vaccinarea a avut loc în conformitate cu art. 6 alin. (1) și art. 9 alin. (2).
(2)
Sunt posibile derogări de la art. 9 alin. (1) lit. c) și art. 10 alin. (1) al prezentei norme sanitare veterinare în următoarele cazuri:
a)
ecvideele din zona de protecție și din zona de supraveghere pot fi transportate sub supraveghere oficială în baza condițiilor stabilite de art. 5 alin.
(3)
al
normei sanitare veterinare aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 30/2006, către stația de carantină la care se referă art. 5 alin. (3) lit. d) al aceleiași norme;
b)
mișcările ecvideelor în interiorul zonelor cu același status trebuie să fie supuse autorizării de către autoritățile competente, în baza următoarelor reguli:
(i)
ecvideele trebuie:
1.
să fie supuse unui control oficial în prealabil;
2.
să fie identificate;
I
3.
să fie însotite de un document oficial.
(ii)
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor dispune ca, în toate cazurile, ecvideele vaccinate cu mai puțin de 60 de zile înainte să nu poată părăsi exploatația în care se aflau când vaccinarea a fost efectuată.
Articolul 12
- Dacă epizootia de pestă africană a calului este deosebit de gravă într-o anumită regiune, orice măsuri suplimentare ce trebuie să fie luate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de alte state membre
ale Uniunii
Europene
implicate
trebuie
să fie adoptate
în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.
Articolul 13
-
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor dispune ca toate direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a Municipiului București să ia toate măsurile necesare pentru ca toate persoanele din zonele de protecție și de supraveghere să fie pe deplin informate despre restricțiile în vigoare și să ia toate măsurile care se impun.
Articolul 14
- (1) în România, .,Laboratorul Național de Referință pentru Pesta Africană a Calului" care efectuează toate investigațiile de laborator prevăzute
Notes
Anexa 1
la norma sanitară veterinară
Anexa 2
la norma sanitară veterinară
Anexa 3
la norma sanitară veterinară
AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
O R D I N
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare*)
Văzând Referatul de aprobare nr. 24.019 din 8 iunie 2006, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,
președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:
Articolul 1
— Se aprobă Norma sanitară veterinară privind standardele
minime
pentru
protecția
găinilor
ouătoare, prevăzută
în
anexa*)
care
face
parte
integrantă
din prezentul ordin.
Articolul 2
— Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, institutele veterinare centrale
și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
— (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentației
și pădurilor nr. 462/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2002.
(2)
De
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin referirile
făcute
la
ordinul
menționat
la
alin.
(1)
se
vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.
*) Ordinul nr. 136/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.
Articolul 4
— Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 203 din 3 august 1999,
p. 53, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 5
— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la
30 de zile de la publicare.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Marian Avram
București, 16 iunie 2006.
Nr. 136.
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
stinghle și perete trebuie să fie de cel puțin 20 cm și de cel puțin 250 cm 2
de zonă de așternut/pasăre, zona de așternut ocupând cel puțin o treime din suprafața pardoselii.
(3)
Pardoselile pentru instalații trebuie să fie construite în așa fel încât să suporte
adecvat ghearele din față ale fiecărui picior.
(4)
Pe lângă prevederile stabilite la alin. (1) și (2) sistemele de producție trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)
dacă se folosesc sisteme de creștere în care păsările se pot mișca liber între diferite niveluri:
(i)
nu sunt permise mai mult de 4 niveluri,
(ii)
înălțimea liberă dintre niveluri trebuie să fie de cel puțin 45 cm;
(iii)
instalațiile de furajare și adăpare trebuie să fie distribuite în așa fel încât să asigure accesul egal la acestea al tuturor găinilor;
(iv)
nivelurile trebuie să fie astfel aranjate încât să prevină căderea fecalelor pe nivelul inferior;
b)
dacă găinile ouătoare au acces în aer liber:
(i)
trebuie să existe câteva deschideri care să asigure acces direct la zona exterioară, de cel puțin 35 cm înălțime și 40 cm lățime, și care să se extindă pe toată lungimea clădirii; în orice caz, trebuie să existe o deschidere totală de 2 m pentru un grup de 1.000 de găini;
(ii)
spațiile libere trebuie să fie:
1.
pe suprafață adecvată cu densitatea și cu natura dușumelei, cu scopul de a se preveni orice contaminare;
2.
echipate cu acoperiș protector împotriva intemperiilor și a animalelor de pradă și, dacă este necesar, cu recipiente corespunzătoare de adăpare.
(5)
Densitatea de cazare nu trebuie să depășească 9 găini ouătoare/m 2
de zonă utilizabilă. Cu toate acestea, când zona utilizabilă corespunde cu suprafața disponibilă a pardoselii, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate, până la data de 31 decembrie 2011, să autorizeze o densitate de cazare de 12 găini/m 2
de zonă disponibilă, pentru acele exploatații care aplică respectivul sistem.
(6)
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va dispune aplicarea cerințelor minime stabilite în prezentul art. pentru sistemele alternative până la data aderării României la Uniunea Europeană.
Articolul 5
Condiții privind creșterea in sisteme de cuști neimbunătățite
Toate sistemele de cuști menționate în prezentul art .
trebuie să respecte cel puțin următoarele cerințe:
a)
trebuie să se asigure pentru fiecare găină ouătoare cel puțin 550 cm 2
din suprafața cuștii măsurați în plan orizontal, suprafață care poate fi folosită fără restricție, în special fără să includă partea înclinată pentru evacuarea dejecțiilor, ca poate restricționa aria disponibilă;
b)
trebuie să se asigure un jgheab de furajare care să poată fi utilizat fără restricție de orice pasăre. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 1O cm, înmulțiți cu numărul de păsări din cușcă;
c)
cu excepția cazului în care cuștile sunt prevăzute cu cupe sau pipe de adăpare, fiecare cușcă trebuie să aibă un jgheab continuu de adăpare de aceeași lungime ca jgheaburile de furajare menționate la lit. b). Acolo unde punctele de adăpare sunt verticale, trebuie să existe în fiecare cușcă cel puțin două cupe sau două pipe;
d)
cuștile trebuie să fie de cel puțin 40 cm înălțime pe o suprafață de cel puțin 65% din cușcă și nu mai puțin de 35 cm în orice punct al acesteia;
e)
pardoselile cuștilor trebuie să fie construite astfel încât să suporte adecvat ghearele
din față
ale fiecărui picior.
Înclinația
pardoselii
nu
trebuie
să depășească 14% sau 8°. În cazul pardoselilor care utilizează altfel de material decât plasa rectangulară de sârmă, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate permite înclinații mai mari ale pardoselilor;
f)
cuștile vor fi echipate cu dispozitive de scurtare a ghearelor.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va dispune interzicerea creșterii în cuștile menționate în prezentul art. începând cu data de 1 ianuarie 2012. Totodată, nu se va mai confecționa sau nu se va pune
în exploatare pentru prima dată nici o cușcă cu parametrii menționați în prezentul art. începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.
Articolul 6
Condiții privind creșterea în cuști îmbunătățite.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va dispune întreprinderea tuturor măsurilor ca toate cuștile menționate în prezentul art. să se conformeze cel puțin următoarelor cerințe:
a)
găinile ouătoare trebuie să aibă:
(i)
cel puțin 750 cm 2
din suprafața cuștii pentru fiecare găină, din care 600 cm 2
să fie suprafață utilizabilă;
(ii)
înălțimea cuștii, în afară de cea de deasupra suprafeței utilizabile menționate anterior, va fi de cel puțin 20 cm în orice punct;
(iii)
nici o cușcă nu va avea o suprafață totală mai mică de 2.000 cm 2
;
(iv)
un cuib;
(v)
așternut care să poată fi ciugulit și zgâriat;
(vi)
stinghii adecvate care să asigure cel puțin 15cm/găină;
b)
Se va prevedea un jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restricție. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 12 cm, înmulțiți cu numărul găinilor din cușcă;
c)
fiecare cușcă trebuie să aibă un sistem de adăpare corespunzător cu mărimea grupului. Acolo unde sunt adăpători la pipă sau la cupă, cel puțin două adăpători pipă sau două adăpători cupă trebuie să fie accesibile fiecărei păsări;
d)
pentru a se facilita inspecția, introducerea și depopularea găinilor, trebuie să existe un coridor de minimum 90 cm între rândurile de cuști și un spațiu de cel puțin 35 cm se va prevedea între pardoseala clădirii și partea inferioară a cuștilor;
e)
cuștile trebuie să fie echipate cu dispozitive de scurtare a ghearelor.
Articolul 7
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va dispune ca exploatațiile menționate în prezenta normă sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor să fie înregistrate de către autoritatea
ANEXĂ
la norma sanitară veterinară
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.