Norme · Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor

Normele din 27 iunie 2006

privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviara)

prezumat în vigoare

Data actului
27 iunie 2006
Emitent
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 622 din 19 iulie 2006
Structură
24 de articole, 7 anexe · 62.129 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Articolul 1

(1)

Fără a aduce atingere prevederilor care guvernează comerțul intracomunitar, prezenta norma sanitară veterinara defineste măsurile de control care se aplică în cazul apariției unui focar al bolii de Newcastle la:

a) păsări domestice;

b) porumbei voiajori;

c) alte păsări ținute în captivitate.

(2)

Prezenta norma sanitară veterinara nu se aplică atunci când boala de Newcastle a fost diagnosticata la păsările sălbatice care trăiesc în libertate. Totuși, în acest caz, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană despre orice măsuri a întreprins.

Articolul 2

(1)

În scopul prezentei norme sanitare veterinare se aplică, după caz, definițiile prevăzute la art. 2 al Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 474/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2002, ce transpune în legislația naționala

Directiva Consiliului 90/539/CEE

.

(2)

De asemenea se aplică următoarele definiții;

a) păsări infectate înseamnă orice păsări:

(i) la care s-a confirmat oficial diagnosticul de boala de Newcastle pe baza unui control efectuat de un laborator aprobat;

(îi) în cazul focarelor secundare sau ulterioare în care sunt prezente semnele clinice sau leziunile post-mortem constante ale bolii de Newcastle;

b) păsări suspecte de a fi infectate înseamnă orice pasare care prezintă astfel de semne clinice sau leziuni post-mortem ce pot face să fie suspectata prezenta bolii de Newcastle;

c) păsări suspecte de a fi contaminate înseamnă orice pasare care se poate să fi fost expusă direct sau indirect la contactul cu virusul bolii de Newcastle;

d) deșeuri alimentare înseamnă deșeuri provenite de la bucatarii, restaurante sau, când este cazul, de la industrii care utilizează carne;

e) autoritate competentă înseamnă autoritatea competentă în sensul art. 2 alin. (6) al Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii și produse de origine animala, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, ce transpune în legislația naționala

Directiva 90/425/CEE

;

f) medic veterinar oficial înseamnă medicul veterinar desemnat de autoritatea competentă;

g) porumbel voiajor înseamnă orice porumbel transportat sau destinat transportării de la voliera pentru a fi eliberat și a zbura liber înapoi la voliera sau la oricare alta destinație;

h) voliera înseamnă orice unitate funcțională care este utilizata pentru ținerea sau creșterea porumbeilor voiajori.

Articolul 3

Orice suspiciune a prezentei bolii de Newcastle trebuie să fie notificată imediat autorității competente.

Articolul 4

(1)

Atunci când păsările dintr-o exploatatie sunt suspecte de a fi infectate sau contaminate cu boala de Newcastle, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor se asigura ca medicul veterinar oficial activează toate aranjamentele necesare investigatiei oficiale pentru a confirma sau exclude prezenta bolii și, în special, ca preleveaza sau a prelevat probele necesare pentru examenul de laborator.

(2)

Imediat ce suspiciunea de boala este notificată, autoritatea competentă pune exploatatia sub supraveghere oficială și solicita în special ca;

a) să fie ținute evidente ale tuturor categoriilor de păsări din exploatatie, în privinta fiecărei categorii, numărul de păsări care au murit, care prezintă semne clinice și care nu prezintă semne clinice. Evidenta trebuie să fie actualizată pentru a include păsările care au ieșit din oua și cele care au murit în perioada în care exista suspiciunea. Datele și evidentele trebuie să fie păstrate actuale și să fie elaborate la cerere, și pot fi controlate la fiecare vizita;

b) toate păsările din exploatatie sunt ținute în spațiile de cazare sau în alte spații unde pot fi izolate fără a avea contact cu alte păsări;

c) nici o pasare sa nu între sau sa părăsească exploatatia;

d) toate miscarile de persoane, alte animale sau vehicule către sau din exploatatie, de carne sau carcase de pasare, sau de hrana pentru animale, unelte, deșeuri, gunoi de grajd, gunoi sau orice este probabil sa transmită boala de Newcastle trebuie să fie suspuse autorizării de către autoritatea competentă.

e) nici un ou sa nu părăsească exploatatia, cu excepția celor care sunt trimise direct către o întreprindere aprobată pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din oua conform art. 6 alin (1) al Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și igiena pentru producerea și comercializarea produselor din oua, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 356/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 26 noiembrie 2002, ce transpune în legislația naționala

Directiva 89/437/CEE

, și transportate cu o autorizare care a fost acordată de către autoritatea veterinara competența. O astfel de autorizare trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara;

f) să fie instalate mijloace corespunzătoare de dezinfecție la intrările și ieșirile exploatatiei și ale clădirilor care adapostesc păsări;

g) să fie efectuată o ancheta epidemiologica în conformitate cu art. 7.

(3)

Până la intrarea în vigoare a măsurilor oficiale prevăzute la alin. (2), proprietarul sau deținătorul oricăror păsări la care este suspicionata boala trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea cu alin. (2), cu excepția lit. g) al acestuia.

(4)

Autoritatea competența poate aplica oricare din măsurile prevăzute la alin. (2) altor exploatații dacă localizarea, organizarea sau contactul acestora cu exploatatia în care este suspicionata boala, constituie motive pentru a suspecta o posibila contaminare.

(5)

Măsurile la care s-a făcut referire la alin. (1) și (2) nu trebuie să fie retrase până când suspiciunea de boala de Newcastle nu a fost exclusa de către medicul veterinar oficial.

Articolul 5

(1)

Odată ce prezenta bolii de Newcastle a fost confirmată oficial într-o exploatatie, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor solicita, suplimentar măsurilor prevăzute la art. 4 alin. (2), să fie întreprinse următoarele măsuri:

a) toate păsările din exploatatie se ucid pe loc fără întârziere. Păsările care au murit sau au fost ucise, precum și toate ouăle sunt distruse. Aceste operațiuni se efectuează astfel încât sa reducă la minim riscul răspândirii bolii;

b) orice material sau deseu, cum ar fi: furajele, asternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat, este distrus sau tratat în mod corespunzător. Acest tratament, efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial, trebuie să asigure distrugerea virusului bolii de Newcastle;

c) atunci când păsările domestice dintr-o exploatatie au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubație a bolii, carnea provenită de la aceste păsări este, oriunde este posibil, identificata și distrusa;

d) ouăle de incubație livrate sau transferate din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubație sunt identificate și distruse; puii care au ieșit deja din aceste oua sunt plasati sub supraveghere oficială, iar ouăle de consum, ouate în timpul perioadei probabile de incubație a bolii, care au fost transferate din exploatatie sunt, oriunde este posibil, identificate și distruse, cu excepția celor care au fost anterior dezinfectate în mod corespunzător;

e) după efectuarea operațiunilor prezentate la lit. a) și b), spațiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport și toate echipamentele posibil să fie contaminate sunt curatate și dezinfectate în conformitate cu prevederile art. 11;

f) nici o pasare nu este reintrodusa în exploatatie decât după cel puțin 21 de zile de la terminarea acțiunilor prevăzute la lit. e);

g) este efectuată o ancheta epidemiologica în conformitate cu art. 7.

(2)

Autoritatea competența poate extinde măsurile prevăzute la alin. (1) la alte exploatații invecinate dacă localizarea, configurația lor sau contactul cu exploatatia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare.

(3)

Atunci când într-un efectiv de păsări care nu prezintă semne clinice ale bolii de Newcastle e fost izolata o tulpina a virusului acestei boli cu un indice de patogenitate pe cale intracerebrala cuprins între 0.7 și 1,2 și s-a demonstrat de către laboratorul comunitar de referința la care se referă art. 15, ca virusul izolat deriva dintr-un vaccin viu atenuat împotriva bolii de Newcastle, autoritatea competentă poate acorda o derogare de la cerințele alin. (1) lit. a), b), c), d), e) și f), cu condiția ca exploatatia respectiva să fie supusă supravegherii oficiale timp de 30 de zile, și solicita în special ca:

(i) să fie aplicate dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. a), b), d), e) și f);

(îi) nici o pasare sa nu iasa din exploatatie, cu excepția celor transportate direct la abatorul desemnat de autoritatea competentă.

(4)

Autoritatea competența responsabilă de acest abator trebuie să fie informată despre intenția expedierii pasarilor pentru sacrificare și imediat ce păsările au sosit în abator ele vor fi ținute și sacrificate separat de celelalte păsări.

(5)

Carnea proaspăta provenită de la păsările la care s-a făcut referire în alin. (3) al prezentului art. trebuie să poarte marca de sănătate prevăzută de art. 5 alin. (1) al Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate animala care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de carne proaspăta de pasare, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 391/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 739 din 09 octombrie 2002, ce transpune în legislația naționala

Directiva 91/494/CEE

.

Articolul 6

În cazul în care exploatatiile sunt constituite din două sau mai multe efective separate, autoritatea competentă, în conformitate cu condițiile stabilite de Comisia Europeană, poate acorda o derogare de la cerințele art. 5 alin. (1). Aceasta derogare se acordă numai pentru efectivele sanatoase din exploatatia infectata, cu condiția ca medicul veterinar oficial sa confirme ca operațiunile sunt astfel efectuate în exploatatie, încât efectivele sunt complet separate în ceea ce privește cazarea, creșterea și hranirea, astfel încât virusul sa nu poată difuza de la un efectiv la altul.

Articolul 7

(1)

Ancheta epidemiologica trebuie și aibă în vedere:

(i) durata de timp în care boala de Newcastle poate să fi existat în exploatatie sau voliera;

(îi) originea posibila a bolii de Newcastle în exploatatie sau în voliera și identificarea altor exploatații sau voliere în care exista păsări domestice, porumbei sau alte păsări ținute în captivitate, care s-ar putea infecta din aceeași sursa;

(iii) miscarea persoanelor, pasarilor domestice, porumbeilor sau a altor păsări ținute în captivitate sau a altor animale, a vehiculelor, oualor, carnii și carcaselor și a oricăror unelte sau materiale care este posibil sa fi transportat virusul bolii de Newcastle către sau din exploatatia sau voliera în cauza.

(2)

Pentru a asigura coordonarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura eradicarea bolii de Newcastle cat mai repede posibil și în scopul efectuării anchetei epidemiologice, trebuie să se înființeze o unitate de criza.

Articolul 8

(1)

Atunci când medicul veterinar oficial are motive sa suspecteze ca păsările domestice din orice exploatatie ar putea fi contaminate ca rezultat al miscarilor de persoane, animale, vehicule sau în orice alt mod, acea exploatatie trebuie să fie plasata sub control oficial în conformitate cu prevederile alin. (2).

(2)

Scopul controlului oficial este de a detecta imediat orice suspiciune de boala de Newcastle, de a face recensământul pasarilor și de a monitoriza miscarile lor și, dacă este necesar, de a lua măsurile prevăzute la alin. (3).

(3)

Atunci când o exploatatie este supusă controlului oficial în condițiile alin. (1) și (2), autoritatea competentă interzice orice transfer de păsări din exploatatie cu excepția transportului direct spre un abator sub supervizare oficială, în scopul tăierii imediate. Înaintea acordării unei astfel de autorizații, medicul veterinar oficial efectuează un examen clinic al tuturor pasarilor pentru a exclude prezenta în exploatatie a bolii de Newcastle. Restricțiile de transfer la care se face referire în acest art. trebuie să fie impuse pentru o perioadă de 21 de zile de la ultima data a posibilei contaminari; totuși aceste restrictii trebuie să se aplice pentru o perioadă de cel puțin 7 zile.

(4)

Atunci când se considera ca este posibil, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute în acest articol la o parte a exploatatiei și la păsările din aceasta, cu condiția ca păsările sa fi fost cazate, crescute și furajate complet separat, de către personal separat.

(5)

Atunci când medicul veterinar oficial are motive sa suspecteze ca porumbeii voiajori sau orice voliera de porumbei este contaminata cu virusul bolii de Newcastle, trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru punerea sub restrictie e volierei, inclusiv interzicerea tuturor miscarilor porumbeilor voiajori în afară volierei pentru o perioadă de 21 de zile.

Articolul 9

(1)

Odată ce diagnosticul de boala de Newcastle a fost confirmat oficial la păsările domestice, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor instituie în jurul exploatatiei infectate o zona de protecție cu o raza de cel puțin 3 km, care este inclusă într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puțin 10 km. La instituirea acestor zone se va ține seama de factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de boala de Newcastle și de posibilitățile de monitorizare.

(2)

Măsurile aplicate în zona de protecție includ:

a) identificarea tuturor exploatațiilor din zona care dețin păsări domestice;

b) inspecții periodice la toate exploatatiile din zona care dețin păsări, examinarea clinica a acestor păsări, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator; trebuie să se țină o evidenta stricta a inspecțiilor și a constatărilor făcute;

c) ținerea tuturor pasarilor în spații de cazare sau adaposturi unde să poată fi izolate;

d) utilizarea de mijloace de dezinfecție corespunzătoare la intrarea și ieșirea din exploatatie;

e) controlul miscarii persoanelor cere manipuleaza păsări, carcase de pasare și oua și al vehiculelor cu care se transporta păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; în general, transportul pasarilor este interzis, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;

f) interzicerea transferului de păsări și de oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea competentă, astfel:

(i) pentru păsările care vor fi tăiate imediat într-un abator, de preferinta localizat în zona infectata, sau, dacă acest lucru nu este posibil, într-un abator desemnat de autoritatea competentă și situat în afară zonei infectate; carnea pasarilor trebuie să poarte marca de sănătate prevăzută de art. 5 alin. (1) al Normei sanitare veterinare aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 391/2002 , ce transpune în legislația naționala

Directiva 91/494/CEE

.

(îi) pentru puii de o zi și puicutele înainte de ouat, destinate unei exploatații aflate în zona de supraveghere, supusă unui control sanitar veterinar, în care nu se mai găsesc alte păsări; totuși, atunci când nu se poate asigura transportul puilor de o zi sau a puicutelor înainte de ouat într-o exploatatie situata în cadrul zonei de supraveghere, se autorizeaza transportul acestora către o exploatatie situata în afară zonei de supraveghere, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Respectiva exploatatie trebuie să fie pusă sub control oficial, în conformitate cu art. 8 alin. (2);

(iii) pentru ouăle de incubație destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea competentă; înaintea expedierii, ouăle și ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate.

Miscarile permise la care se referă lit. f) sunt executate direct, sub control oficial.

Acestea sunt autorizate numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat o inspecție a exploatatiei privind starea de sănătate. Mijloacele de transport sunt curatate și dezinfectate înainte și după utilizare.

g) interzicerea indepartarii sau imprastierii asternutului utilizat sau al dejectiilor fără autorizare;

h) interzicerea targurilor, piețelor, expozițiilor sau altor forme de aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări.

(3)

Măsurile aplicate în zona de protecție se mențin cel puțin 21 de zile de la efectuarea operațiunilor de curatare și dezinfecție preliminare în exploatatia infectata, în conformitate cu art. 11; după această perioadă zona de protecție este inclusă în zona de supraveghere.

(4)

Măsurile aplicate în zona de supraveghere includ:

a) identificarea tuturor exploatatilor din zona care dețin păsări domestice:

b) controlul miscarilor pasarilor și oualor de incubație din interiorul zonei;

c) interzicerea miscarii pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile, cu excepția miscarii direct către un abator desemnat de autoritatea competentă, situat în afară zonei de supraveghere; marca specială de sănătate prevăzută de art. 5 alin. (1) al Normei sanitare veterinare aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 391/2002 , ce transpune în legislația naționala

Directiva 91/494/CEE

, trebuie să fie aplicată pentru aceasta carne de pasare;

d) interzicerea miscarii oualor de incubat în afară zonei de supraveghere, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea competentă; înainte de expediere ouăle și ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;

e) interzicerea circulației asternutului utilizat și dejectiilor în afară zonei de supraveghere;

f) interzicerea targurilor, piețelor, expozițiilor și a altor aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări;

g) fără a încalcă prevederile lit. a) și b), se interzice transportul pasarilor, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată.

(5)

Măsurile care se aplică în zona de supraveghere se mențin cel puțin 30 de zile de la efectuarea operațiunilor de curatare și dezinfecție în exploatatia infectata, în conformitate cu art. 11.

(6)

Atunci când zonele sunt situate pe teritoriul României și a unui stat membru al Uniunii Europene, autoritățile competente ale statelor implicate trebuie să coopereze pentru stabilirea zonelor descrise la alin. (1) al prezentului articol. Totuși, dacă este necesar, zona de protecție și zona de supraveghere trebuie să fie stabilite prin procedura comunitara.

(7)

Atunci când ancheta epidemiologica menționată la art. 7 confirma ca focarul este datorat unei infectii pentru care nu exista dovezi de răspândire laterala a acesteia, mărimea și durata zonelor de protecție și supraveghere poate fi redusă, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.

Articolul 10

(1)

Autoritatea competența ia toate măsurile care îi permit sa urmărească miscarea oualor, pasarilor domestice și a altor păsări ținute în captivitate;

(2)

Proprietarul sau deținătorul pasarilor domestice și/sau al porumbeilor voiajori și/sau al pasarilor ținute în captivitate este obligat să prezinte autorității competente, la solicitarea acesteia, informații cu privire la păsările domestice și la ouăle care au intrat sau care au ieșit din exploatatia sa, precum și despre concursurile sau expozițiile la care au participat porumbeii voiajori;

(3)

Persoanele fizice și juridice implicate în transportul sau comercializarea pasarilor domestice, oualor, porumbeilor voiajori sau a pasarilor ținute în captivitate sunt obligate să prezinte autorității competente informații cu privire la circulația pasarilor domestice, oualor, porumbeilor voiajori și a pasarilor ținute în captivitate, pe care le-au transportat sau le-au comercializat, și sa furnizeze toate detaliile cu privire la aceste informații.

Articolul 11

(1)

Dezinfectantele care se vor utiliza și concentratiile lor trebuie să fie cele aprobate de către autoritatea competentă.

(2)

Operațiunile de curatare și dezinfecție sunt efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial și cu procedura de igienizare și dezinfectare a unei exploatații infectate, asa cum sunt prevăzute de anexa nr. 2.

Articolul 12

Recoltarea probelor și testele de laborator pentru detectarea prezentei virusului bolii de Newcastle, sunt efectuate în conformitate cu anexa nr. 3.

Articolul 13

Autoritatea competența ia toate măsurile necesare pentru informarea persoanelor stabilite în zona de protecție și supraveghere despre restricțiile impuse și să facă toate demersurile pentru a asigura implementarea măsurilor în cauza.

Articolul 14

(1)

Autoritatea competența desemnează:

a) Laboratorul național de referința pentru boala de Newcastle este Laboratorul de patologie aviara din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala (I.D.S.A.), ale cărui facilități și personal specializat trebuie să permită oricând tipizarea completa antigenica și biologica a virusului bolii de Newcastle, și care confirma rezultatele laboratoarelor sanitare veterinare de stat județene și al municipiului București, și care testeaza reactivii utilizați de aceste laboratoare;

b) Institutul național pentru verificarea calității și valabilității vaccinurilor permise pentru uz profilactic în România, este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.P.B.M.V.), în care sunt testati reactivii utilizați de laboratoarele județene și în care vaccinurile aprobate pentru utilizare profilactica în România, stocate pentru utilizare de urgenta, pot fi testate din punct de vedere al eficacitatii și puritatii.

(2)

Institutele naționale de referința I.D.S.A. și I.C.P.B.M.V., prevăzute la anexa nr. 4, sunt responsabile pentru aplicarea și respectarea standardelor și metodelor de diagnostic, pentru utilizarea reactivilor și testarea vaccinurilor.

(3)

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala este responsabil pentru aplicarea și respectarea standardelor și metodelor de diagnostic în fiecare laborator sanitar veterinar de stat județean și al municipiului București, pentru diagnosticul bolii de Newcastle; în acest scop:

a) furnizează reactivi pentru diagnostic laboratoarelor naționale;

b) controlează calitatea reactivilor utilizați pe teritoriul României pentru diagnostic;

c) organizează periodic teste comparative;

d) păstrează izolatele de virus al bolii de Newcastle provenind de la cazurile confirmate pe teritoriul României;

e) asigura confirmarea rezultatelor pozitive obținute de laboratoarele sanitare veterinare de stat pentru diagnostic.

(4)

Laboratoarele naționale de referința I.D.S.A. și I.C.P.B.M.V. păstrează legătură cu Laboratorul Comunitar de Referința la care se face referire în art. 15.

Articolul 15

Laboratorul Comunitar de Referința pentru boala de Newcastle este menționat în anexa nr. 5.

Articolul 16

(1)

Vaccinarea împotriva bolii de Newcastle cu vaccinuri autorizate de autoritatea competentă, poate fi folosită în scop profilactic sau pentru suplimentarea măsurilor de control luate în situația apariției bolii;

(2)

Singurele vaccinuri permise pentru utilizare în România sunt cele care au primit autorizarea de comercializare din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

(3)

Alte criterii pentru utilizarea vaccinurilor împotriva bolii de Newcastle pot fi stabilite în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.

Articolul 17

(1)

Dacă pe teritoriul României se efectuează vaccinarea profilactica sau de necesitate contra bolii de Newcastle, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor informează Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene despre aceasta.

(2)

Informațiile date în conformitate cu alin. (1) trebuie să specifice:

a) caracteristicile și compozitia vaccinurilor care se vor utiliza;

b) procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitarii și folosirii vaccinurilor;

c) speciile și categoriile de păsări domestice care vor fi supuse vaccinarii;

d) zonele în care vaccinarea poate sau trebuie să fie efectuată;

e) motivele pentru care este efectuată vaccinarea.

(3)

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune instituirea unui program de vaccinare pentru porumbeii voiajori. Atunci când este cazul trebuie să notifice acest lucru Comisiei Europene. Fără a aduce prejudicii unui astfel de program, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să se asigure ca organizatorii concursurilor și expozițiilor iau toate măsurile necesare pentru ca numai porumbeii voiajori care au fost vaccinati contra bolii de Newcastle să fie admiși la concursuri și expoziții.

Articolul 18

(1)

Atunci când boala de Newcastle este confirmată, autoritatea competentă trebuie să fie capabilă, pentru a suplimenta măsurile de control prevăzute de prezenta norma sanitară veterinara, sa specifice zona și perioada în care vaccinarea sistematica (de urgenta) a speciilor desemnate de păsări domestice este efectuată sub control oficial. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, dacă aplica vaccinarea de urgenta, trebuie să informeze Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene despre situația bolii și programul de vaccinare de urgenta.

(2)

În situația descrisă la alin. (1) se interzice vaccinarea sau revaccinarea pasarilor domestice din exploatatia supusă restrictiilor la care se face referire la art. 4.

(3)

În situația descrisă la alin. (1) se aplică următoarele măsuri:

a) speciile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle: gaina, curca, bibilica, fazanul, prepelita, potarnichea și porumbelul voiajor sunt vaccinate cat mai curând posibil;

b) toate păsările domestice receptive la virusul bolii de Newcastle, care au ieșit din oua sau au fost transferate într-o exploatatie aflată în zona de vaccinare, trebuie să fie sau sa fi fost vaccinate;

c) pe tot parcursul operațiunii de vaccinare prevăzute la alin. (1) al prezentului art. toate păsările din speciile desemnate, ținute în exploatatiile aflate în zona de vaccinare, trebuie să rămână în acestea, cu excepția puilor de o zi transferati într-o exploatatie aflată în zona de vaccinare unde sunt vaccinati, și a pasarilor transportate direct către un abator pentru tăiere imediata; dacă abatorul este situat în afară zonei de vaccinare, transferul pasarilor domestice este permis numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat inspecția de sănătate a exploatatiei;

d) atunci când s-au finalizat acțiunile de vaccinare la care se face referire la lit. a) transferurile în afară zonei de vaccinare pot fi autorizate pentru:

(i) puii de o zi destinați producției de carne, care pot fi transferati într-o exploatatie în care vor fi vaccinati; exploatatia în cauza trebuie să fie ținuta sub supraveghere sanitară veterinara până când păsările care au fost transferate sunt tăiate;

(îi) păsările domestice vaccinate cu mai mult de 21 de zile înainte, și destinate tăierii imediate;

(iii) ouăle de incubație care provin de la păsările de reproducție vaccinate cu cel puțin 21 de zile înainte; ouăle și ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate înainte de mișcare.

(4)

Măsurile prevăzute la alin. (3) lit. b) și d) se aplică pentru o perioadă de 3 luni după încheierea activității de vaccinare prevăzute la alin. (1); măsurile pot fi extinse pentru una sau mai multe perioade suplimentare a câte 3 luni.

(5)

Prin derogare de la prevederile alin. 3 lit. a) și b), autoritatea competentă poate excepta de la vaccinarea sistematica anumite efective care au o valoare științifică specială, cu condiția ca autoritatea competentă sa fi luat toate măsurile necesare pentru a asigura protecția sănătății acestora și să le supună unor controale serologice periodice.

Articolul 19

(1)

Atunci când porumbeii voiajori sau păsările ținute în captivitate sunt suspecte să fie infectate cu virusul bolii de Newcastle, medicul veterinar oficial începe imediat procedurile oficiale de investigare pentru confirmarea sau notificarea prezentei bolii; el trebuie să recolteze probele corespunzătoare pentru examenul de laborator sau sa verifice dacă au fost recoltate.

(2)

Cat mai curând de la notificarea suspiciunii, autoritatea competentă pune exploatatia sau voliera de porumbei sub supraveghere oficială și dispune ca nici un porumbel sau nici o pasare ținuta în captivitate, precum și nici un material susceptibil de a transmite boala de Newcastle sa nu iasa din exploatatia sau voliera de porumbei.

(3)

Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) nu sunt suspendate decât atunci când suspiciunea de boala de Newcastle a fost infirmata de către medicul veterinar oficial.

(4)

Cat mai curând de la confirmarea oficială a prezentei bolii de Newcastle autoritatea competentă dispune:

a) aplicarea măsurilor de control și eradicare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), e) și f) pentru porumbeii voiajori sau păsările ținute în captivitate, infectate cu boala de Newcastle; sau

b) cel puțin interzicerea circulației porumbeilor sau a pasarilor ținute în captivitate în afară volierei sau a exploatatiei pentru cel puțin 60 de zile de la dispariția semnelor clinice ale bolii de Newcastle;

c) cel puțin distrugerea sau tratarea oricărui material ori deseu susceptibil de a fi contaminat; tratarea trebuie să garanteze distrugerea virusului bolii de Newcastle prezent și a tuturor deșeurilor care s-au acumulat pe parcursul perioadei de 80 de zile la care se face referire la lit. b);

d) efectuarea unei anchete epidemiologice în conformitate cu prevederile art. 7.

(5)

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor furnizează Comisiei Europene, în măsura în care îi este solicitat acest lucru pentru aplicarea prevederilor prezentului articol, informații cu privire la situația bolii și la măsurile de control aplicate, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.

Articolul 20

(1)

Utilizarea deșeurilor alimentare care provin de la mijloace de transport internațional, cum ar fi vasele, vehiculele terestre sau avioanele, pentru hranirea pasarilor domestice este interzisă; astfel de deșeuri sunt colectate și distruse sub supervizare oficială.

(2)

Utilizarea deșeurilor alimentare, altele decât cele definite la alin. (1), sau a resturilor provenite de la păsările domestice, pot fi autorizate pentru hranirea pasarilor domestice numai după tratament termic în facilități corespunzătoare, care asigura ca virusul bolii de Newcastle este distrus și boala nu este transmisă.

Articolul 21

(1)

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor elaborează un plan de contingenta, specificand măsurile naționale care vor fi implementate în eventualitatea apariției unui focar al bolii de Newcastle. Acest plan trebuie să permită accesul la dotări, echipamente, personal și la alte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapida și eficienta a focarului de boala. Planul trebuie să indice precis cantitatea de vaccin pe care Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor o considera necesară pentru vaccinarea de urgenta.

(2)

Criteriile care se aplică la stabilirea acestui plan sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(3)

Planurile stabilite în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 7 sunt prezentate Comisiei Europene.

Articolul 22

(1)

Experții Comisiei Europene, în colaborare cu autoritatea competentă, în măsura în care este necesar pentru a asigura aplicarea uniforma a

Directivei 92/66/CEE

, transpusa în legislația naționala prin prezenta norma sanitară veterinara, pot efectua controale la fața locului. Pentru a realiza acest lucru, aceștia pot controla un procentaj reprezentativ al unităților pentru a verifica dacă autoritățile competente controlează ca aceste unități sa îndeplinească cerințele prezentei norme sanitare veterinare.

(2)

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor când controlul se efectuează pe teritoriul României, acorda experților toată asistența necesară, pentru efectuarea îndatoririlor acestora.

Articolul 23

Fondurile necesare pentru controlul aplicării prezentei norme sanitare veterinare se asigura conform legislației în vigoare.

Articolul 24

Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa 1 la norma sanitară veterinara

AUTORIZAREA SCOATERII OUALOR DINTR-0 EXPLOATATIE SUPUSĂ CONDIȚIILOR

PREVĂZUTE LA ART. 4 ALIN. (2) LIT. e) AL

PREZENTEI NORME SANITARE VETERINARE

Autorizarea emisă de autoritatea competentă pentru transportul oualor dintr-o exploatatie supusă condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. e) al prezentei norme sanitare veterinare către o unitate aprobată pentru fabricarea și procesarea produselor din oua în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) al Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și igiena pentru producerea și comercializarea produselor din oua, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 356/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 26 noiembrie 2002, ce transpune în legislația naționala

Directiva 89/437/CEE

, numita de aici înainte unitate desemnată, trebuie să îndeplinească următoarele condiții;

1. pentru a permite îndepărtarea dintr-o exploatatie suspecta, ouăle trebuie să fie conforme cu cerințele stabilite de capitolul IV al anexei la Norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 356/2002 , ce transpune în legislația naționala

Directiva 89/437/CEE

și să fie ambalate și expediate direct din exploatatia suspecta spre unitatea desemnată; fiecare transport trebuie să fie sigilat înainte de expediere de către medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta și sa rămână sigilat pe tot parcursul transportului către unitatea desemnată;

2. medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta trebuie să informeze autoritatea competentă a unității desemnate despre intenția sa de a expedia ouăle către aceasta;

3. autoritatea competentă responsabilă de unitatea desemnată se asigura ca:

a) ouăle la care se face referire la alin. 1 lit. b) vor fi izolate de celelalte oua din momentul sosirii lor și până la procesarea lor;

b) cojile provenite de la aceste oua vor fi considerate materii de categoria 1, în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. b) al Normei sanitare veterinare ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 723/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 842 din 26 noiembrie 2003, ce transpune în legislația naționala Regulamentul (CE) 1774/2002 și sunt tratate în conformitate cu cerințele art. 4 al Normei sanitare veterinare respective;

c) ambalajele, vehiculele utilizate pentru transportul oualor la care s-a făcut referire la alin. 1 lit. b) și toate incintele care au venit în contact cu ouăle trebuie să fie curatate și dezinfectate astfel încât să fie distrus virusul bolii de Newcastle;

d) medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta trebuie să fie informat despre toate transporturile de oua procesate.

Anexa 2 la norma sanitară veterinara

PROCEDURA PENTRU CURATAREA ȘI DEZINFECTIA UNEI EXPLOATAȚII INFECTATE

I. Curatarea și dezinfectia preliminară

a) De îndată ce carcasele de păsări domestice au fost indepartate pentru a fi distruse, acele părți ale incintelor în care au fost cazate păsările și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc. contaminate în cursul sacrificarii sau al examenului post-mortem, trebuie să fie pulverizate cu dezinfectantele aprobate pentru a fi utilizate în conformitate cu art. 11.

b) Resturile de tesuturi sau de oua care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc, trebuie să fie în întregime colectate și distruse împreună cu carcasele.

c) Dezinfectantul utilizat trebuie să rămână pe suprafețele menționate la lit. a) cel puțin 24 de ore.

II. Curatarea și dezinfectia finala:

a) Grasimea și murdaria vor fi indepartate de pe toate suprafețele prin aplicarea unul agent de degresare și vor fi spalate cu apa.

b) După spalarea descrisă la lit. a) trebuie să se aplice dezinfectant prin aspersare.

c) După 7 zile incintele trebuie să fie tratate cu un agent degresant, clatite cu apa rece, pulverizate cu dezinfectant și clatite din nou cu apa.

d) Asternutul utilizat și gunoiul de grajd trebuie să fie tratate printr-o metoda care să permită distrugerea virusului. Aceasta metoda trebuie să cuprindă una dintre următoarele practici:

(i) incinerarea sau tratamentul cu abur la o temperatura de 70°C;

(îi) ingroparea la o adancime suficienta pentru a preveni accesul dăunătorilor și al pasarilor sălbatice;

(iii) depozitarea și umezirea (dacă este necesară pentru a favoriza fermentarea), acoperirea pentru a păstra căldură, astfel încât să fie atinsa o temperatura de 20°C, și menținerea lor acoperite timp de 42 de zile pentru a preveni accesul dăunătorilor și al pasarilor sălbatice.

Anexa 3 la norma sanitară veterinara

METODE DE DIAGNOSTIC PENTRU CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI

ȘI PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL BOLII DE NEWCASTLE

Metodele de izolare și caracterizare a virusului bolii de Newcastle, expuse mai jos, trebuie să fie considerate orientative și ca un minimum de aplicat pentru diagnosticul bolii.

Virusul bolii de Newcastle este virusul prototip din familia Paramyxoviridae. La ora actuala se cunosc 9 grupe distincte serologic de paramyxovirusuri aviare, denumite PMV-1 până la PMV-9. Toate tulpinile de virus al bolii de Newcastle sunt clasificate în grupa PMV-1. Pentru necesitățile tehnicilor de diagnostic ce permit confirmarea bolii de Newcastle și pentru diagnosticul diferential este aplicabilă următoarea definiție:

Prin boala de Newcastle se înțelege infectia pasarilor cauzată de toate tulpinile aviare ale paramyxovirusulul 1, având la puii în vârsta de o zi un indice de patogenitate pe cale intracerebrala mai mare de 0,7.

Capitolul 1 Esantionarea și tratamentul probelor

1. Probe: tampoane cloacale sau fecale și tampoane traheale de la păsările bolnave; fecale sau conținut intestinal, tesut cerebral, trahee, pulmoni, ficat, splina și alte organe vizibil afectate provenind de la cadavre proaspete.

2. Prelucrarea probelor:

Organele și tesuturile menționate la pct. 1 pot fi comasate, dar este necesar ca materiile fecale să fie tratate separat. Tampoanele trebuie să fie plasate într-o cantitate de mediu tampon fosfat salin (TFS) cu antibiotice, suficienta pentru a asigura scufundarea totală a acestora. Probele de organe și fecale se vor omogeniza cu ajutorul unui omogenizator închis sau cu un mojar cu nisip steril într-un mediu TFS cu antibiotice până la obținerea unei suspensii de 10-20% greutate/volum. Se lasă în repaus suspensia circa doua ore la temperatura ambianta sau mai mult timp la temperatura de 4°C, apoi se clarifica prin centrifugare (de exemplu, 800-1000 rotatii/minut, timp de 10 minute).

3. Mediul TFS cu antibiotice

Diferite laboratoare veterinare utilizează cu succes diverse formule de mediu cu antibiotice și laboratorul menționat la anexa nr. 4 este în măsura să ofere recomandări în acest sens. Sunt necesare concentratii mărite de antibiotice pentru esantioanele de fecale. Este tipic următorul amestec: 10.000 Ul/ml penicilina, 10 mg/ml streptomicina, 0,26 mg/ml gentamicina și 5.000 Ul/ml micostatin într-o soluție tampon de fosfat salin. Aceste niveluri pot fi până la de 5 ori mai mici pentru tesuturi și tampoane traheale. Pentru controlul clamydiilor este autorizata adăugarea a 50 mg/ml oxitetraciclina. Pe parcursul preparării mediilor TFS cu antibiotice este necesar ca pH-ul să fie controlat după adăugarea antibioticelor și ajustat pentru obținerea unui pH cuprins Între 7,0-7,4.

Capitolul 2 Izolarea virusului

Izolarea virusului pe oua embrionate de gaina

Se inoculeaza 0,1-0,2 ml din supernatantul clarificat în cavitatea alantoidiana a cel puțin 4 oua embrionate de gaina puse la incubat timp de 8-10 zile. Ideal ar fi ca aceste oua sa provină de la un efectiv liber de germeni specifici patogeni, dar, dacă nu este posibil, este admisă utilizarea oualor provenind de la un efectiv recunoscut ca liber de anticorpi contra bolii de Newcastle. Ouale inoculate sunt incubate la temperatura de 37°C și se efectuează zilnic mirajul. Pe măsura ce embrionii mor ouăle conținând embrioni morți sau muribunzi, precum și toate ouăle rămase după 6 zile de la inoculare vor fi refrigerate la temperatura de 4°C și vor face obiectul unor depistari ale hemaglutininei, plecandu-se de la lichidul alantoidian/amniotic. În absenta hemaglutinarii se va repeta aceasta procedura utilizându-se ca inoculum lichid alantoidian/amniotic nediluat.

În cazul hemaglutinarii prezenta bacteriilor este exclusa prin cultura. Dacă exista bacterii se trec lichidele printr-o membrana filtranta cu porii de 450 nm, se adauga un supliment de antibiotice și se inoculeaza ouăle embrionate după cum este indicat mai sus.

Capitolul 3 Diagnosticul diferential

1. Diferentiere preliminară

Intenția este ca toate virusurile hemaglutinante să fie prezentate laboratorului sanitar veterinar național prezentat la anexa nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara, în scopul identificarii complete, al caracterizarii și al efectuării testelor de patogenitate. Este important să se pună în practica, cat mai curând posibil, măsurile interimare de lupta contra bolii de Newcastle vizând limitarea propagarii virusului, iar laboratoarele sanitare veterinare de stat județene trebuie să fie în măsura sa identifice prezenta virusului acestei boli. Lichidele hemaglutinante se utilizează într-o reactie de hemaglutinare cum este cea descrisă la cap. 5 și 6. O inhibitie pozitiva, adică de 2^4 sau mai mult, cu ajutorul unui antiser policlonal specific de virus al bolii de Newcastle, cu un titru de cel puțin 2^9, va putea servi la identificarea preliminară permitand punerea în practica a măsurilor de control preliminar.

2. Confirmarea identificarii

Laboratorul sanitar veterinar național trebuie să efectueze diagnosticul diferential complet al agenților hemaglutinanti. Confirmarea virusului bolii de Newcastle trebuie să se facă din nou prin reactia de inhibare a hemaglutinarii cu antiseruri monospecifice de gaina. Pentru toate izolatele pozitive trebuie să se efectueze teste de stabilire a indicelui de patogenitate pe cale intracerebrala stabilite la capitolul 7. Indicii de patogenitate mai mari de 0,7 indica prezenta virusului și necesita aplicarea deplina a măsurilor de control.

Progresele recente în tipizarea virusului bolii de Newcastle, în special tehnicile care fac apel la anticorpii monoclonali, au permis gruparea tulpinilor și izolatelor. În particular sunt disponibili anticorpi monoclonali specifici ai tulpinilor vaccinate utilizate în Comunitatea Europeană, care pot fi utilizați în reactiile simple de inhibare a hemaglutinarii. Dat fiind ca tulpini de virus din vaccinurile vii pot fi adesea izolate din esantioanele de la păsări, sunt evidente avantajele pe care le prezintă identificarea lor rapida de către laboratorul sanitar veterinar național. Acești anticorpi monoclonali pot fi obținuți de la Laboratorul Comunitar de Referința asa cum se face referire în art. 14 al prezentei norme sanitare veterinare, și sunt furnizati laboratoarelor sanitare veterinare naționale pentru confirmarea izolarii de virusuri vaccinale. Laboratoarele sanitare veterinare naționale trebuie să prezinte toți agenții hemaglutinanti Laboratorului Comunitar de Referința.

3. Continuarea tipizarii și caracterizarii izolatelor

Laboratorul Comunitar de Referința trebuie să primească toate virusurile hemaglutinante de la laboratoarele sanitare veterinare naționale în scopul completării studiilor antigenice și genetice care vor permite înțelegerea mai buna a epidemiologiei bolii/bolilor din interiorul Comunității Europene, în cadrul competentelor și sarcinilor Laboratorului Comunitar de Referința.

Capitolul 4 Teste rapide de identificare a virusului bolii de Newcastle la păsările vaccinate și identificarea anticorpilor la păsările nevaccinate

1. Identificarea virusului bolii de Newcastle

În diagnosticul infectiilor la păsările vaccinate sunt utilizate diferite teste rapide care permit identificarea directa a antigenului bolii de Newcastle. În prezent se utilizează cel mai frecvent testele cu anticorpi fluorescenti pe secțiuni longitudinale din trahee și testele cu anticorpi cu peroxidaza pe encefal. Nu exista nici un motiv pentru care să nu poată fi aplicate și alte teste de detectare directa a antigenului în cazul infectiilor cu virusul bolii de Newcastle. Inconvenientul consta în faptul că nu se poate realiza examenul tuturor locurilor potențiale de replicare a virusului bolii de Newcastle la păsările vaccinate. De exemplu, absenta evidențierii virusului în trahee nu exclude replicarea sa în intestin. Nici o metoda directa de identificare a bolii de Newcastle nu este recomandată pentru a fi utilizata pentru diagnosticul de rutina al bolii de Newcastle, deși în circumstanțele specifice, astfel de teste pot avea un rol util.

2. Identificarea anticorpilor la păsările nevaccinate

Majoritatea laboratoarelor sanitare veterinare care executa diagnosticul bolii de Newcastle sunt familiarizate cu reactia de inhibare a hemaglutinarii (IH), iar recomandările de mai jos se referă la acest test pentru măsurarea anticorpilor împotriva virusului. Testul de imunoabsorbtie legată enzimatic ELISA poate fi utilizat cu succes pentru detectarea anticorpilor față de virus. Dacă se dorește utilizarea unui test ELISA la nivelul unui laborator sanitar veterinar județean, testul să fie controlat de laboratorul sanitar veterinar național.

a) Esantioane

Esantioaneie de sânge trebuie să fie recoltate de la toate păsările pentru efectivele cu mai puțin de 20 de păsări și de la 20 de păsări pentru efectivele mai mari; aceasta duce la o probabilitate de 99% de a decela cel puțin un ser pozitiv, dacă 25% sau mai mult din păsările efectivului sunt pozitive, oricare ar fi mărimea efectivului. Pentru test este recomandat să se lase sangele să se coaguleze și să se recolteze serul.

b) Depistarea anticorpilor

Se recomanda testarea capacității esantioanelor individuale de ser de a inhiba antigenul hemaglutinant al virusului bolii de Newcastle printr-un test standard de inhibare a hemaglutinarii, asa cum este descris la cap. 6 al prezentei anexe. În ceea ce privește utilizarea în testele de inhibare a hemaglutinarii a 4 sau 8 unități de hemaglutinare, părerile sunt împărțite. Se pare ca ambele soluții ar fi valabile și alegerea trebuie lăsată la latitudinea laboratoarelor sanitare veterinare naționale; totuși antigenul utilizat va afecta nivelul la care un ser este considerat pozitiv: pentru 4 unități hemaglutinante este considerat pozitiv serul al cărui titru este egal sau mai mare de 2^4, iar pentru 8 unități hemaglutinante, serurile al căror titru este egal sau mai mare de 2^3.

Capitolul 5 Reactia de hemaglutinare (HA)

Reactivi

1. Tampon fosfat salin 0,05 M cu un pH cuprins între 7,0 și 7,4 2.

2. Se recolteaza eritrocitele de la cel puțin 3 pui de gaina liberi de germeni specifici patogeni; în absenta acestora se recolteaza sangele de la 3 păsări controlate regulat și recunoscute ca fiind libere de anticorpi contra virusului bolii de Newcastle și se pune într-un volum egal de soluție Alsever. Se spala eritrocitele de 3 ori cu tampon fosfat salin înainte de utilizare. Pentru un alt test este recomandată o suspensie de 1% (valoarea hematocritului volum/volum) în tampon fosfat salin.

3. Tulpina Ulster 2C al virusului bolii de Newcastle se recomanda pentru utilizarea ca antigen standard.

Metoda de lucru:

a) se distribuie câte 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu al unei microplaci din material plastic; se utilizează cele cu fundul în forma de V;

b) se adauga 0,025 ml suspensie de virus, adică lichid alantoidian în primul godeu;

c) se utilizează un dilutor de microtitrare sau se realizează dilutii binare de la 1/2 la 1/4096 de virus, din godeu în godeu;

d) se adauga 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu;

e) se adauga 0,025 ml eritrocite 1% în fiecare godeu;

f) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus la temperatura de 4°C;

g) se citesc plăcile după 30-40 de minute de la terminarea sedimentarii martorilor. Se citesc prin inclinare plăcile pentru a observa prezenta sau absenta unul flux de hematii în forma de lacrima; pentru godeurile în care nu a existat hemaglutinare fluxul va fi același ca în cele în care exista celule martor, fără virus.

h) titrul hemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari care a determinat aglutinarea eritrocitelor. Aceasta dilutie este considerată ca având o unitate hemaglutinanta. O metoda mai precisa pentru determinarea titrului hemaglutinant consta în realizarea reacției de hemaglutinare cu virus provenind dintr-o gama completa de dilutii inițiale de tip 1/3, 1/4, 1/5, 1/6... etc. Aceasta metoda este recomandată pentru prepararea precisa a antigenului destinat reacției de inhibare a hemaglutinarii (vezi capitolul 6 al prezentei anexe).

Capitolul 6 Reactia de inhibare a hemaglutinarii

1. Reactivi (vezi capitolul 5 al prezentei anexe):

a) tampon fosfat salin;

b) lichid alantoidian conținând virus, diluat în tampon fosfat salin și având 4 sau 8 unități hemaglutinante/0,025 ml;

c) eritrocite de pui, 1%;

d) ser de pui martor negativ;

e) ser martor pozitiv.

2. Metoda de lucru:

a) se distribuie 0,025 ml tampon fosfat salin în toate godeurile unei microplaci din material plastic; godeurile au fundul în forma de V;

b) se adauga 0,025 ml ser în primul godeu al placii;

c) se utilizează un microdilutor pentru realizarea dilutiilor duble din godeu în godeu;

d) se adauga 0,025 ml lichid alantoidian conținând 4 sau 8 unități hemaglutinante;

e) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus placa la temperatura de 4°C pentru minimum 60 de minute sau la temperatura ambianta pentru cel puțin 30 de minute;

f) se adauga 0,025 ml din suspensia de eritrocite în toate godeurile;

g) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus la temperatura de 4°C;

h) se citește după 30-40 de minute de la sedimentarea hematiilor martor. Se citește prin inclinarea placii pentru a se observa prezenta sau absenta unui flux în forma de lacrima, care se inclina în același ritm cu godeurile martor care conțin numai hematii - 0,025 ml și tampon fosfat salin - 0,05 ml;

i) titrul inhibohemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari de antiser care a determinat o inhibare completa a 4 sau 8 unități de virus; pentru fiecare test de inhibare a hemaglutinarii trebuie să fie inclusă titrarea hemaglutinarii pentru confirmarea numărului cerut de unități hemaglutinante;

i) validarea rezultatelor depinde de obținerea unui titru mai mic de 2^3 în cazul folosirii a 4 unități hemaglutinante sau de 2^2 pentru 8 unități hemaglutinante, cu serul martor negativ și un titru al dilutiei imediat superioare sau inferioare titrului cunoscut al serului martor pozitiv.

Capitolul 7 Testul indicelui de patogenitate intracerebrala

1. Lichidul alantoidian infectant, proaspăt recoltat, cu un titru hemaglutinant care trebuie să fie mai mare de 2^4, se dilueaza 1/10 într-o soluție salina izotonica sterila (nu trebuie să fie utilizați anticorpi).

2. 0,05 ml din virusul astfel diluat se injecteaza intracerebral la fiecare dintre cei 10 pui de o zi (ex. la 24 de ore; 40 de ore după ecloziune). Puii trebuie să fi provenit din oua obținute de la un efectiv liber de agenți patogeni specifici.

3. Păsările sunt examinate la intervale de 24 de ore, timp de 8 zile.

4. La fiecare examinare, fiecărei păsări i se acordă un punctaj: 0=normal; 1=bolnav; 2=mort;

5. Indicele este calculat cum se arata mai jos:

Semne

clinice

Ziua după inoculare (număr de păsări)

1

2

3

4

5

6

7

8

Total

Scor

Normal

10

4

0

0

0

0

0

0

14 x 0

= 0

Bolnav

0

6

10

4

0

0

0

0

20 x 1

= 20

Mort

0

0

0

6

10

10

10

10

46 x 2

= 92

Total = 112

Indexul este un scor intermediar pentru fiecare pasare și pentru fiecare

observatie = 112/80 = 1,4

Capitolul 8 Evaluarea capacității de formare a plajelor

1. De obicei cel mai bine este să se utilizeze o serie de dilutii de virus, pentru a ne asigura ca un număr optim de plaje sunt prezente pe placa. Dilutii graduale, în TFS, de la 10^-1 la 10^-7 ar trebui să fie suficiente.

2. Culturile unistratificate confluente, de celule de embrioni de gaina sau ale unei linii celulare potrivite (de exemplu Madin - Darby, de rinichi de bovine) sunt preparate în plăci Petri cu diametrul de 5 cm.

3. Se adauga câte 0,2 ml din fiecare dilutie conținând virus în fiecare din cele doua plăci Petri și virusul este lăsat să fie absorbit timp de 30 de minute.

4. După spalarea de trei ori cu TFS, culturile infectate sunt introduse pe medii de cultura corespunzătoare conținând agar 1 % greutate/volum și fie tripsina 0,01 mg/ml, fie fără tripsina. Este important sa nu se adauge ser în mediul de cultura.

5. 72 de ore de incubare la 37°C, plajele ar trebui sa ajungă la o mărime suficienta. Ele se pot vizualiza mai bine prin îndepărtarea mediului de agar și prin colorarea culturii celulare cu cristale violet (0,5 % gr/v) în 25 % v/v etanol.

6. Toate virusurile trebuie să dea plăci curate când sunt incubate în prezenta tripsinei în mediul de cultura. Când tripsina lipsește din mediul de cultura, numai virusurile patogene pentru puii de gaina vor produce plaje.

Anexa 4 la norma sanitară veterinara

LABORATORUL NAȚIONAL PENTRU DIAGNOSTICUL BOLII DE NEWCASTLE

ROMÂNIA

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala (IDSA)

Str. Dr. Staicovici. Nr. 63

Sector 5, București

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și al

Medicamentului de Uz Veterinar (ICPBMV)

Str. Dudului, Nr. 37

Sector 6, București

Anexa 5 la norma sanitară veterinara

LABORATORUL VETERINAR COMUNITAR DE REFERINȚA PENTRU BOALA DE NEWCASTLE

Denumirea laboratorului: Laboratorul Veterinar Central

New Haw

Weybridge Surrey KT 15 3 NB

Marea Britanie

Anexa 6 la norma sanitară veterinara

Boala de Newcastle

- Porumbei voiajori

- Păsări ținute în captivitate

1. Adrese:

- volierei de porumbei: ...........................................

- exploatatiei: ...................................................

2. Numele și adresa/adresele proprietarului/proprietarilor:

...................................................................

...................................................................

3. Suspiciunea prezentei bolii de Newcastle:

a) data: ..........................................................

b) motivul:........................................................

c) numărul de:

- porumbei existenți când boala a fost suspiclonata:...............

- păsări ținute în captivitate: ...................................

4. Confirmarea bolii de Newcastle:

b) confirmată prin: ...............................................

c) semne clinice observate în momentul confirmării:

...................................................................

5. Statusul vaccinarii în efectiv la momentul suspectarii bolii:

...................................................................

6. Impunerea restrictiei de transport pe data de:..................

7. Suspendarea restrictiei de transport pe data de:................

8. Numărul de efective situate pe o raza de 1 km în jurul volierei de

porumbei sau al exploatării la care se face referire la pct. 1:

...................................................................

Anexa 7 la norma sanitară veterinara

CRITERII MINIME PENTRU PLANURILE DE CONTINGENTA

Planurile de contingenta trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele criterii:

1. constituirea unui centru de criza la nivel național, care să coordoneze toate măsurile de control în România;

2. furnizarea unei liste cuprinzând centrele locale de control al bolii care dispun de posibilitățile adecvate pentru a coordona măsurile pentru controlul bolii la nivel local;

3. furnizarea de informații detaliate cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control, abilitatile și responsabilitățile lor;

4. fiecare centru local de control al bolii trebuie să fie în măsura sa contacteze rapid persoanele sau organizațiile implicate în lichidarea focarului;

5. echipamentele și materialele trebuie să fie disponibile pentru efectuarea corespunzătoare a măsurilor de control al bolii;

6. furnizarea de informații detaliate cu privire la măsurile ce se vor lua atunci când infectia sau contaminarea este suspicionata sau confirmată, inclusiv metodele propuse pentru distrugerea carcaselor;

7. trebuie să fie stabilite programe de instruire pentru menținerea și dezvoltarea abilităților în domeniul procedurilor administrative;

8. laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă spații pentru examinarea post-mortem, echipamentele necesare pentru examenul serologic, histologic etc. și trebuie să mențină capacitatile pentru diagnosticul rapid; trebuie să se întocmească planuri pentru transportul rapid al probelor;

9. furnizarea de detalii cu privire la cantitatea de vaccin contra bolii de Newcastle estimată ca fiind necesară în eventualitatea reinstituirii vaccinarii de urgenta;

10. trebuie să fie elaborate de dispoziții pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenta.

---------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.