HG nr. 973/2006

Determinarea definitivă a valorii în vamă se amână potrivit prevederilor

art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, în următoarele situații:

a) când este necesară ajustarea prețului efectiv plătit sau de plătit conform art. 8 din Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale și comerț 1994, ratificat prin

Legea nr. 133/1994 , cu modificările ulterioare, denumit în continuare acord, iar la momentul importului nu pot fi prezentate documente concludente care să permită determinarea cu exactitate a sumei de ajustat;

b) când prețul plătit sau de plătit nu include ori este susceptibil a nu include toate plățile efectuate ori de efectuat ca o condiție a vânzării mărfurilor importate de către cumpărător vânzătorului ori de către cumpărător către o terță parte, pentru a satisface o obligație a vânzătorului;

c) în orice alte situații în care pentru determinarea valorii în vamă pe baza valorii de tranzacție este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare, referitoare la exactitatea și realitatea valorii declarate.

Atunci când, la momentul efectuării formalităților vamale de import, se constată că valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea art. 1 din acord, chiar dacă s-ar proceda la amânarea determinării definitive a valorii în vamă, biroul vamal va aplica prevederile art. 2-7 din acord, în ordinea prevăzută de acesta, valoarea în vamă astfel determinată având caracter definitiv.

Amânarea determinării definitive a valorii în vamă este dispusă de șeful biroului vamal sau de agenții vamali desemnați de acesta prin ordin de serviciu, în urma analizării documentelor anexate la declarația vamală de import, precum și a altor documente și informații de care biroul vamal are cunoștință. Amânarea determinării definitive a valorii în vamă poate fi dispusă și ca urmare a solicitării scrise a importatorului, adresată biroului vamal, în care sunt justificate motivele pentru care se solicită această amânare.

Dispoziția de amânare a determinării definitive a valorii în vamă se comunică în scris importatorului înainte de ridicarea mărfurilor din vamă.

În cazul în care s-a procedat la amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul poate ridica mărfurile din vamă cu condiția să furnizeze autorității vamale o garanție suficientă care să asigure încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective.

În situația prevăzută la alin. (1), drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de importator se încasează și se virează la bugetul de stat, iar garanția determinată potrivit prevederilor prezentei hotărâri se constituie la biroul vamal la care se efectuează formalitățile vamale de import, înainte de acordarea liberului de vamă.

În înțelesul prezentei hotărâri, termenul garanție suficientă reprezintă cuantumul drepturilor de import calculate pe baza valorii în vamă determinate de biroul vamal cu titlu provizoriu, din care se deduc drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de importator și virate la bugetul de stat.

Pentru determinarea cu titlu provizoriu a valorii în vamă, biroul vamal ia în considerare, după caz, următoarele elemente:

a) valoarea de tranzacție care rezultă din documentele prezentate de importator;

b) valoarea cheltuielilor care se includ în valoarea în vamă potrivit art. 8 din acord, estimată de importator pe bază de documente justificative și acceptată de biroul vamal și/sau stabilită pe baza altor informații de care biroul vamal are cunoștință;

c) orice sumă care poate fi considerată parte a plății totale efectuate sau de efectuat, ca o condiție a vânzării mărfurilor importate, de către cumpărător vânzătorului ori de către cumpărător către o terță parte, pentru a satisface o obligație a vânzătorului;

d) informațiile conținute în baza de date a autorității vamale.

În situația în care nu există elemente concludente care pot fi luate în considerare potrivit alin. (2), biroul vamal va stabili valoarea în vamă cu titlu provizoriu, prin aplicarea succesivă a prevederilor art. 2-7 din acord.

Biroul vamal are obligația de a analiza documentele pe care importatorul trebuie să le prezinte potrivit

art. 57 alin. (5) din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României și de a lua o decizie privind determinarea valorii în vamă cu titlu definitiv în termen de 30 de zile de la data comunicării acestor documente, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2)-(6), când termenul se prelungește corespunzător.

În situația în care biroul vamal constată necesitatea prezentării de către importator a unor documente și justificări suplimentare despre care consideră că se află în posesia importatorului sau că importatorul are calitatea de a intră în posesia acestora, le solicită acestuia în scris, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 zile de la data primirii documentelor potrivit alin. (1). În acest caz, importatorul are obligația de a prezenta documentele și justificările în termen de 30 de zile de la data comunicării, în condițiile legii, a solicitării biroului vamal, situație în care termenul pentru luarea deciziei privind determinarea cu titlu definitiv a valorii în vamă curge de la data primirii oficiale a acestor documente sau justificări.

În situația în care, pentru a lua o decizie, biroul vamal constată necesitatea efectuării unui control la sediul importatorului și/sau la locul de depozitare a mărfurilor, transmite în scris această solicitare direcției regionale vamale în a cărei subordine se află, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 zile de la data primirii documentelor potrivit alin. (1) sau (2). În solicitarea adresată direcției regionale vamale biroul vamal va motiva necesitatea efectuării controlului la sediul importatorului și/sau la locul de depozitare a mărfurilor, anexând toate documentele referitoare la operațiunea de import aflate în evidența sa, precum și obiectivele de control.

În situația prevăzută la alin. (3), direcția regională vamală va analiza solicitarea biroului vamal și, în cazul în care o consideră justificată, va informa în scris atât biroul vamal, cât și importatorul și va proceda la efectuarea controlului la sediul importatorului și/sau la locul de depozitare a mărfurilor. Dacă sediul importatorului și/sau locul de depozitare a mărfurilor se află în raza de competență a altei direcții regionale vamale, solicitarea de control a biroului vamal, precum și documentele anexate la aceasta se retransmit acestei direcții în termen de 24 de ore. În acest caz termenul de luare a deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă se prelungește pe durata justificată a controlului efectuat de direcția regională vamală, dar nu poate să depășească 60 de zile.

În situația în care direcția regională vamală constată că pentru determinarea definitivă a valorii în vamă nu se justifică efectuarea controlului la sediul importatorului și/sau la locul de depozitare a mărfurilor, va informa în scris biroul vamal în termen de 10 zile de la primirea solicitării.

Biroul vamal și, după caz, direcția regională vamală au obligația de a lua operativ toate măsurile necesare pentru finalizarea analizei și a verificărilor care se impun în fiecare caz. Termenul maxim de luare a deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă nu poate depăși în total 160 de zile de la data ridicării mărfurilor din vamă.

Garanția se constituie în formele prevăzute la

art. 215 și 216 din Legea nr. 86/2006 .

Garanția constituită rămâne la dispoziția autorității vamale în cadrul termenelor prevăzute la art. 4.

În situația în care garanția este constituită prin instrumente de decontare recunoscute ca mijloace de plată de către Trezoreria Statului, termenul de valabilitate a acestora trebuie să fie de minimum 175 de zile.

Decizia privind determinarea definitivă a valorii în vamă este luată de biroul vamal prin întocmirea unui proces-verbal de control al valorii în vamă, care stabilește disponibilizarea sau încasarea, în totalitate ori în parte, a garanției constituite potrivit art. 5 și cuprinde descrierea detaliată a motivelor ce au stat la baza măsurii.

Procesul-verbal de control al valorii în vamă se comunică importatorului în cadrul termenelor prevăzute pentru luarea deciziei finale privind determinarea valorii în vamă. Dacă prin procesul-verbal de control al valorii în vamă se stabilește încasarea în totalitate sau în parte a garanției și aceasta a fost constituită printr-o scrisoare de garanție bancară, procesul-verbal se comunică cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a garanției. Împotriva procesului-verbal se poate formula contestație potrivit titlului IX "Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale" din

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În baza procesului-verbal de control al valorii în vamă, prin care se stabilește disponibilizarea în totalitate sau în parte a garanției, importatorul poate solicita aplicarea corespunzătoare a prevederilor

art. 221 din Legea nr. 86/2006 .