Ordinul nr. 1289/2006

Capitolul 1 TERMENI ȘI DEFINIȚII

1.1. Definiții

Atunci când următorii termeni sunt intalniti în prezenta reglementare, aceștia vor avea următoarele semnificatii:

Acord regional de navigație aeriană

Acord aprobat de către Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigație aeriană.

Administrația meteorologica aeronautica

Organizație desemnată de către autoritatea de stat drept responsabilă pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într-un spațiu aerian alocat.

Aerodrom

Suprafața delimitata pe pământ sau pe apa, inclusiv clădirile, instalațiile și echipamentele, destinată să fie utilizata, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea și miscarea aeronavelor la sol. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numește heliport.

Aerodrom de rezerva

Un aerodrom spre care se poate indrepta o aeronava atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau sa aterizeze la aerodromul pe care intentiona sa aterizeze. Aerodromurile de rezerva includ următoarele:

Aerodrom de rezerva la decolare

Un aerodrom de rezerva pe care poate ateriza o aeronava, în caz ca acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare și aerodromul de plecare nu se poate utiliza;

Aerodrom de rezerva pe ruta

Un aerodrom pe care poate ateriza o aeronava în urma apariției unei situații anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta;

Aerodrom de rezerva pe ruta ETOPS

Un aerodrom de rezerva convenabil și adecvat pe care poate ateriza o aeronava în cazul cedarii unui motor sau în urma apariției unei alte situații anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta în timpul operarii ETOPS;

Aerodrom de rezerva la destinație

Un aerodrom de rezerva spre care se poate indrepta o aeronava în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil sa aterizeze pe aerodromul pe care intentiona sa aterizeze.

Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezerva pe ruta sau de rezerva la destinație pentru acel zbor.

Aeronava

Orice aparat care se poate menține în atmosfera cu ajutorul altor reactiuni ale aerului decât cele asupra suprafeței pământului.

Altitudine

Distanta în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, masurata față de nivelul mediu al marii (MSL).

Altitudinea minima de sector

Cea mai joasa altitudine care poate fi utilizata și care oferă o înălțime minima de siguranță de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zona situata într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigație.

Asigurarea calității

Toate activitățile planificate și efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate și demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere ca organizația îndeplinește cerințele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Autoritate ATS

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviației civile, sau Autoritatea Aeronautica Civilă Română, ca organism tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranței pe linia responsabilităților autorității de stat în domeniul activităților aeronautice civile, sau după caz, administrația sau alți agenți aeronautici desemnați de statul român pentru a furniza servicii de navigație aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competența agenților aeronautici autorizați pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană

Autoritate de stat

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în calitate de autoritate de stat în domeniul aviației civile.

Autoritate meteorologica aeronautica

Autoritatea Aeronautica Civilă Română, în calitatea sa de organism tehnic specializat desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea agenților aeronautici civili care furnizează servicii meteorologice aeronautice.

Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul "autoritate" în funcție de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviației civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competente privind supravegherea siguranței în aviația civilă, la administrația serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spațiul aerian în cauza.

Birou meteorologic de aerodrom

Unitate, situata la aerodrom, desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activitățile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

Buletin meteorologic

Text care cuprinde informații meteorologice precedat de un antet corespunzător.

Centru consultativ asupra cenusii vulcanice (VAAC)

Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană sa furnizeze informații spre consultare către centrele de veghe meteorologica, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoza de zona și către băncile internaționale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontala și verticala și deplasarea prognozata a cenusii vulcanice în atmosfera după ce a avut loc o eruptie vulcanica.

Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC)

Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană sa furnizeze spre consultare informații prognozate cu privire la poziția, direcția și viteza de deplasare, presiunea în centru și vantul maxim la suprafața pentru ciclonii tropicali, către centrele de veghe meteorologica, centrele mondiale de prognoza de zona și către băncile internaționale de date OPMET.

Centru de informare a zborurilor

Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor și serviciul de alarmare.

Centru de veghe meteorologica

Unitate desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activitățile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări

Centru mondial de prognoze de zona

Centru meteorologic destinat pentru elaborarea și furnizarea la scara globală a prognozelor de timp semnificativ și de altitudine, sub forma digitala, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic.

Centru pentru coordonarea acțiunilor de salvare

Unitate responsabilă pentru organizarea eficienta a serviciilor de căutare și salvare și pentru coordonarea desfășurării operațiunilor de căutare și salvare într-o regiune de căutare și salvare.

Centru regional de control (ACC)

Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea/ile de control aflată/e în responsabilitatea sa.

Ciclon tropical

Termen generic utilizat pentru un ciclon la scara sinoptica neînsoțit de un sistem frontal, care ia naștere deasupra apelor tropicale sau subtropicale și care prezintă o convectie bine delimitata și o mișcare ciclonica bine definită a vantului la suprafața.

Consultatie

Discuție cu un meteorolog calificat asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prevăzute relative la operațiunile de zbor; discuția include raspunsuri la întrebări.

Control operational

Exercitarea autorității asupra inițierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranței zborului, ai regularitatii și eficientei zborului.

Controlul calității

Tehnici și activități operationale utilizate pentru a îndeplini cerințele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Cota aerodromului

Cota celui mai înalt punct al suprafeței de aterizare.

Cota

Distanta verticala a unui punct sau nivel, pe suprafața solului sau asimilat acesteia, masurata de la nivelul mediu al marii.

Date în puncte de grila sub forma digitala

Date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe harta, pentru a putea fi transmise (de la un calculator la alt calculator) în forma codificata, apte pentru utilizare în sisteme automatizate. În majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicații de viteze medii și mari.

Distanta vizuala în lungul pistei (RVR)

Distanta până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafața pistei sau luminile care delimiteaza pista sau care identifica axa acesteia.

Documentație de zbor

Documente scrise de mana sau tipărite, incluzând harti sau formulare, care conțin informații meteorologice pentru un zbor.

Expozeu verbal (briefing)

Comentariu oral asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prevăzute.

Harta de niveluri înalte

Harta meteorologica referitoare la o suprafața specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei.

Harta de prognoza

Reprezentare grafica pe harta a prognozei unui element meteorologic pentru un anumit moment sau interval de timp precizate și pentru o regiune sau porțiune a spațiului aerian precizată.

Informație AIRMET

Informație emisă de un centru de veghe meteorologica referitoare la apariția sau apariția prognozata a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranța zborului la niveluri joase și care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia.

Informație meteorologica

Un mesaj de observatie meteorologica, analiza, prognoza și orice alta descriere referitoare la condițiile meteorologice existente sau prognozate.

Informație SIGMET

Informație elaborata și comunicată de către centrul de veghe meteorologica asupra apariției sau apariției prognozate a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranța zborului.

Înălțime

Distanta verticala a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, masurata de la un sistem de referința specificat.

Membru al echipajului de zbor

Un membru al echipajului, posesor al unei licențe, căruia îi revin sarcini esențiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului.

Managementul calității

Toate activitățile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele și responsabilitățile și le implementeaza prin metode de planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității în cadrul sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Mesaj meteorologic

O descriere a condițiilor meteorologice observate într-un anumit loc și la un anumit moment de timp.

Nivel

Termen generic utilizat referitor la poziția pe verticala a unei aeronave în zbor și care înseamnă, după caz, înălțime, altitudine sau nivel de zbor.

Nivel de croaziera

Nivel menținut de o aeronava pe parcursul unei porțiuni semnificative a zborului.

Nivel de zbor

Suprafața izobara care este raportată la presiunea atmosferica standard de 1013,2 hectopascali (hPa) și care este separată de alte suprafețe izobare prin intervale de presiune specificate. Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard:

a) va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH;

b) va indica înălțimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este calat pe QFE;

c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013,2 hPa.

Termenii "înălțime" și "altitudine", folosiți mai sus, indica înălțimi și altitudini altimetrice și nu geometrice.

Nori semnificativi din punct de vedere operational

Nori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minima de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m.

Observatie (meteorologica)

O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice.

Observatie de la aeronava în zbor

Evaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronava în zbor.

Operare pe distanta extinsă (ETOPS)

Orice zbor efectuat de o aeronava cu doua turbomotoare, ai cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croaziera anumită (în atmosfera standard și în aer calm), de la un punct de pe ruta la un aerodrom de rezerva adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian.

Operator aerian

O persoana, o organizație sau o instituție implicata în sau planificandu-și să se implice în operarea aeronavelor.

Pilot comandant de aeronava

Pilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviației generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranța a unei aeronave pe durata zborului.

Pista

O suprafața dreptunghiulara definită, situata pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea și decolarea aeronavelor.

Plan european de navigație aeriană (EUR-ANP)

Document internațional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidentiate, în detaliu, facilitățile, serviciile și procedurile cerute pentru navigația aeriană internationala în regiunea stabilită - EUROPA.

Plan de zbor operational

Planul operatorului aerian întocmit pentru desfășurarea în siguranța a zborului și care tine seama de performanțele aeronavei, alte limitări operationale și condițiile relevante pe ruta și la aerodromurile de interes.

Planificare operationala

Planificarea operațiunilor de zbor de către un operator aerian.

Pragul pistei

Începutul acelei porțiuni a pistei care poate fi utilizata pentru aterizare.

Principii de factori umani

Principii care se aplică activităților de proiectare, certificare, pregătire, întreținere precum și operațiunilor aeronautice și care urmăresc realizarea unei interfete sigure între om și alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performantelor umane.

Prognoza

O descriere a condițiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp și pentru o anumită zona sau porțiune a spațiului aerian.

Prognoza de zona GAMET

Prognoza de zona în limbaj clar abreviat în limba engleza, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părți ale acesteia, elaborata de unitățile meteorologice aeronautice desemnate de administrația meteorologica aeronautica și autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica și schimbată cu alte unități meteorologice aeronautice aparținând unor regiuni de informare a zborului invecinate, pe baza unui acord convenit între autoritățile meteorologice aeronautice interesate.

Punct de raport din zbor

Un reper geografic precizat, față de care se poate raporta poziția unei aeronave.

Raport din zbor (AIREP)

Mesaj provenind de la o aeronava aflată în zbor și emis în conformitate cu cerințele pentru raportare a poziției și raportarea informațiilor operationale și/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile și instrucțiunile de aeronautica civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444).

Regiune de control (CTA)

Porțiune din spațiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral și pe verticala, care se întinde în sus de la o limita specificată deasupra suprafatei solului.

Regiune de informare a zborului (FIR)

Spațiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigura serviciul de informare a zborului și serviciul de alarmare.

Rețeaua serviciului fix de telecomunicații aeronautice (AFTN)

Rețea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje și/sau date numerice între stațiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicație identice sau compatibile.

Rezumat climatologic de aerodrom

Rezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice.

Satelit meteorologic

Satelit artificial al Pământului ce efectuează observații meteorologice și le transmite pe Pământ.

Serviciu fix aeronautic (AFS)

Serviciu de telecomunicații stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranța navigației aeriene precum și pentru operarea regulată, economică și eficienta a serviciilor aeronautice.

Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32)

Serviciu de telecomunicații mobil stabilit între stațiile aeronautice și stațiile de la bordul aeronavelor, sau între stațiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa și stații de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu stațiile radiobaliza indicatoare a poziției în situații de urgenta, pe frecventele de alarmare sau de urgenta desemnate.

Sistem de calitate

Structura organizatorică, procedurile, procesele și resursele, necesare pentru a implementa managementul calității (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității).

Sistem mondial de prognoze de zona (WAFS)

Sistemul mondial care asigura punerea la dispoziție, într-o formă unica, standardizata, a prognozelor meteorologice aeronautice pe ruta, prin intermediul centrelor mondiale și regionale de prognoze de zona.

Statie de telecomunicații aeronautice

Statie din cadrul serviciului de telecomunicații aeronautice.

Statie meteorologica aeronautica

Statie desemnată pentru efectuarea observațiilor și întocmirea mesajelor de observatie meteorologice utilizate în activitățile aeronautice civile.

Suprafața izobarica standard

Suprafața izobarica folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafica și analizarea condițiilor în atmosfera.

Supraveghere dependenta automată (ADS)

Tehnica de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigație și determinare a poziției, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziția sa cvadridimensionala precum și alte date suplimentare, după caz.

Tabel climatologic de aerodrom

Tabel care conține date statistice asupra apariției unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom.

Turn de control de aerodrom (TWR)

O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom.

Unitate de control de apropiere (APP)

O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.

Unitate a serviciilor de căutare și salvare

Termen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutator pentru salvare sau un post de alarmare.

Unitate a serviciilor de trafic aerian

Termen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).

Unitate meteorologica aeronautica

Entitate operationala indeplinind una sau mai multe din funcțiile de statie meteorologica aeronautica, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologica, desemnată să asigure asistența meteorologica a activităților aeronautice civile naționale și internaționale în zona sa de responsabilitate.

Veghe asupra vulcanilor în traficul aerian internațional (IAVW)

Acord internațional pentru monitorizarea și furnizarea către aeronave a avertizarilor de cenusa vulcanica în atmosfera. Sistemul internațional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unitățile operationale ale aviației și ale altor domenii ce utilizează informații derivate din sursele și rețelele de observare ale statelor. Veghea este coordonata de Organizația Aviației Civile Internaționale cu cooperarea altor organizații internaționale interesate.

Vizibilitate

Vizibilitatea orizontala utilizata în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:

a) distanța maximă la care poate fi observat și recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos;

b) distanța maximă la care pot fi observate și recunoscute lumini de aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond intunecat

Cele doua distanțe au valori diferite pentru același coeficient de transmitere dat și cea de la b) variaza cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezintă distanta optica meteorologica (MOR).

Vizibilitate predominanta

Valoarea vizibilitatii, observata în conformitate cu definitia "vizibilitatii", observata pe o jumătate de tur de orizont sau mai mult sau pentru cel puțin jumătate din suprafața aerodromului. Aceasta valoare poate să fie observata pentru o zona continua sau discontinuu, pe sectoare. Aceasta valoare poate fi observata de către meteorolog și/sau cu ajutorul instrumentelor. Când sunt instalate aceste instrumente trebuie să se țină seama de faptul ca vor fi utilizate pentru a obține cea mai buna estimare a vizibilitatii predominante.

VOLMET

Informații meteorologice pentru aeronavele în zbor.

VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET)

Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de observații meteorologice (METAR), mesajelor speciale de observații meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET și, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET;

Emisiune VOLMET

Emisiune radio cu caracter continuu și repetitiv, conținând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF și SIGMET.

Zona de responsabilitate (pentru sistemul mondial de prognoza de zona)

O zona geografică pentru care centrul mondial de prognoza de zona este responsabil cu emiterea prognozelor de zona către serviciile meteorologice și alți utilizatori.

Zona de contact

Parte din pista, situata imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizeaza realizează primul contact cu suprafața pistei.

1.2. Termeni cărora li se atribuie o definiție restrânsă

În prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizați cu înțelesul prezentat mai jos:

a) pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu și termenul "serviciu meteorologic" corespunzător notiunii de "funcție" sau de "serviciu asigurat", prima notiune este redata prin "administrație meteorologica" în timp ce a doua este redata prin "serviciu";

b) termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenței meteorologice sau a serviciului meteorologic aeronautic;

c) termenul "emite" se utilizează numai în acele cazuri când exista o obligație stabilită de autoritatea meteorologica aeronautica în privinta trimiterii de informații către un beneficiar;

d) termenul "a pune la dispoziție" se utilizează numai în acele cazuri când obligația se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informație,

e) termenul "a furniza" se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la c) sau d).

Capitolul 2 GENERALITATI

2.1. Scopul, stabilirea și asigurarea asistenței meteorologice a activităților aeronautice civile

2.1.1. Asistența meteorologica a activităților aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuția la siguranța, regularitatea și eficienta navigației aeriene naționale și internaționale.

2.1.2. Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităților serviciilor de trafic aerian, unităților serviciilor de căutare și salvare, administrațiilor aeroporturilor și altor agenți aeronautici civili implicați în desfășurarea activităților aeronautice civile naționale și internaționale, a informațiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcțiilor pe care le dețin.

2.1.3. Asistența meteorologica a activităților aeronautice civile în România este realizată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, de către administrația meteorologica aeronautica desemnată, prin unitățile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica. Asistența meteorologica a activităților aeronautice civile este asigurata în spațiul aerian al României. Detalii cu privire la administrația meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.

2.1.4. Reglementarea, supravegherea și controlul întregii activități de asistența meteorologica a activităților aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologica aeronautica. Detalii cu privire la autoritatea meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.

2.1.5. Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea și calificarile personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistența meteorologica a activităților aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare și prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerințelor Anexei 1 OACI și respectiv, Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educație și pregătire.

2.2. Furnizarea, asigurarea calității și utilizarea informațiilor meteorologice aeronautice

2.2.1. Administrația meteorologica aeronautica, în calitate de furnizor al informațiilor meteorologice aeronautice trebuie să mențină permanent legătură cu utilizatorii informațiilor meteorologice asupra aspectelor care pot afecta furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice.

2.2.2. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să stabilească și sa implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conțină procedurile, procesele și resursele necesare asigurării managementului calității informațiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menționați în paragraful 2.1.2.

2.2.3. Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calității seriile 9000 ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO) și trebuie să fie certificat de către o organizație de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calității seriile 9000 ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calității. Implementarea programului de asigurarea calității în cadrul administrației meteorologice aeronautice trebuie să țină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române și cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia.

2.2.4. Sistemul de calitate trebuie să confirme utilizatorilor ca informațiile meteorologice furnizate către aceștia sunt conforme cu cerințele prezentei reglementări în ceea ce privește acoperirea geografică și spatiala, formatul și conținutul, momentul de timp, frecventa emiterii, perioada de valabilitate, precum și acuratetea măsurătorilor, observațiilor și prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indica faptul ca informațiile meteorologice ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerințele prezentei reglementări și procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informații meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent).

2.2.5. Referitor la schimbul de informații meteorologice în scop operational, sistemul de calitate trebuie să includă procedurile de verificare a conformarii cu prevederile prezentei reglementări, de verificare și validare și resursele pentru monitorizarea conformarii cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale și buletinelor de mesaje necesar a fi transmise și momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil sa identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele și buletinele de mesaje primite.

2.2.6. Demonstrarea conformarii sistemului de calitate aplicat trebuie să fie realizată prin audit. În cazul identificarii neconformitatilor trebuie să fie inițiate acțiuni pentru a determina și corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidenta și corectitudinea documentelor.

2.2.7. Informațiile meteorologice furnizate către utilizatorii menționați la paragraful 2.1.2 trebuie să țină seama de principiile factorilor umani și trebuie să fie într-un format care să necesite o interpretare minima de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.

2.3. Notificări necesare din partea operatorilor aerieni

2.3.1. Un operator aerian care solicită furnizarea serviciului de asistența meteorologica aeronautica sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze, cu suficient timp înainte, unitățile meteorologice aeronautice sau administrația meteorologica aeronautica, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administrația meteorologica aeronautica sau unitățile meteorologice aeronautice, după caz și operatorul aerian interesat.

2.3.2. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistența meteorologica, atunci când:

a) se planifica noi rute sau noi tipuri de zbor;

b) se fac modificări de durata în orarul curselor regulate;

c) se planifica alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistența meteorologica aeronautica.

Aceste informații trebuie să conțină toate detaliile necesare pentru ca administrația meteorologica aeronautica să-și poată planifica activitățile respective.

2.3.3. Unitatea meteorologica aeronautica care asigura informarea meteorologica trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei:

a) despre orarul zborurilor;

b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; și

c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate.

2.3.4. Înștiințarea unității meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conțină următoarele informații, exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între unitatea meteorologica aeronautica și operatorul aerian, se poate renunța parțial sau total la toate aceste date:

a) aerodromul de plecare și ora estimată pentru decolare;

b) destinația și ora estimată pentru sosire;

c) ruta prevăzută și orele estimate de sosire și plecare pentru orice aerodrom intermediar;

d) aerodromurile de rezerva necesare pentru a completa planul operational de zbor selectate din lista continuta în planul regional de navigație aeriană;

e) nivelul de croaziera;

f) pentru zborurile supersonice, nivelul de croaziera subsonic și localizarea zonelor de accelerare sau decelerare transonica și traiectoriile de urcare sau de coborare în regim subsonic;

g) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental;

h) tipurile de informații meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentație de zbor și/sau expozeu verbal sau consultatie;

i) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultatia și/sau documentația de zbor.

Capitolul 3 UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE

3.1. Birouri meteorologice de aerodrom

3.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom și/sau alte unități meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru furnizarea serviciului de asistența meteorologica a activităților aeronautice civile, în scopul satisfacerii cerințelor navigației aeriene naționale și internaționale.

3.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parțial următoarele funcții necesare pentru îndeplinirea cerințelor operațiunilor de zbor la acel aerodrom:

a) elaborează și/sau obține prognoze sau alte informații meteorologice pentru zborurile a căror asistența o asigura; limita până la care sunt stabilite responsabilitățile unei asemenea unități privind elaborarea prognozelor trebuie să țină seama de: posibilitățile locale de receptionare și utilizare a materialelor de prognoza pentru ruta și de aerodrom primite de la alte unități meteorologice aeronautice, precum și de calificarea personalului meteorologic;

b) elaborează și/sau obține prognoze ale condițiilor meteorologice locale;

c) menține o supraveghere continua a condițiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat sa pregătească prognoze;

d) asigura expozeul verbal, consultatia și documentația de zbor membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal de operațiuni zbor;

e) furnizează alte informații meteorologice beneficiarilor aeronautici;

f) afișează informațiile meteorologice disponibile;

g) schimba informații meteorologice cu alte unități meteorologice aeronautice;

h) atunci când este cazul, furnizează informații primite referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica unității de trafic aerian asociate, unității de informare aeronautica și centrului de veghe meteorologica pe baza procedurii de coordonare dintre acestea.

3.1.3. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care este necesară documentație de zbor și regiunile pentru care trebuie emisă aceasta documentație sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviației civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica și publicate în EUR-ANP.

3.1.4. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care sunt necesare prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviației civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica și publicate în EUR-ANP.

3.1.5. Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice:

a) administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unități meteorologice aeronautice care să furnizeze informațiile meteorologice solicitate;

b) administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informații pot fi furnizate aerodromurilor interesate.

3.1.6. În cazul în care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parțial funcțiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice trebuie să stabilească o unitate meteorologica aeronautica care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

3.2. Centre de veghe meteorologica aeronautica

3.2.1. Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizarii serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologica aeronautica, autorizat de către autoritatea meteorologica aeronautica.

3.2.2. Centrul de veghe meteorologica aeronautica trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

a) menține veghea asupra condițiilor meteorologice care pot afecta operațiunile de zbor din zona sa de responsabilitate;

b) elaborează informații SIGMET și alte informații pentru zona sa de responsabilitate;

c) furnizează informații SIGMET și, la cerere, alte informații meteorologice către unitățile de trafic aerian asociate;

d) difuzează informații SIGMET;

e) în cazul în care EUR-ANP prevede acestea:

1) elaborează informații AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;

2) furnizează informații AIRMET către unitățile de trafic aerian asociate; și

3) difuzează informații AIRMET;

f) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite, referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea și către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; și

g) atunci când este cazul, furnizează informații primite referitoare la eliberarea accidentala în atmosfera a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele invecinate acesteia, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate și unităților de informare aeronautica, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informațiile trebuie să conțină localizarea, data și ora accidentului și traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informații sunt furnizate, la solicitarea autorității meteorologice naționale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecției mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administrației meteorologice naționale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administrația meteorologica aeronautica pe baza procedurilor între aceștia.

3.2.3. Limitele zonei de responsabilitate pentru menținerea supravegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologica trebuie să coincida, în măsura posibilității, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau a regiunii de control sau a combinatiei între regiunea de informare a zborurilor și/sau regiunile de control, după caz, în funcție de organizarea spațiului aerian din România.

3.2.4. Veghea meteorologica trebuie să fie menținută continuu; totuși, în zonele cu densitate scăzută a traficului, veghea poate fi restrictionata la perioada relevanta pentru operațiunile de zbor planificate.

Capitolul 4 OBSERVAȚII ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE

4.1. Stații și observații meteorologice aeronautice

4.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească, după cum considera necesar, stații meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru fiecare aerodrom și în orice alte puncte semnificative pentru navigația aeriană internationala de pe teritoriul României.

4.1.2. Autoritatea de stat în domeniul aviației civile, poate stabili stații meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operațiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigația aeriană internationala.

4.1.3. Stațiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observații regulate la intervale fixe de timp. Pe aerodrom, observațiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observații meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluția vantului la suprafața, a vizibilitatii orizontale, a distantei vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp prezent, a norilor și/sau temperaturii aerului.

4.1.4. În scopul menținerii unei înalte calități a observațiilor meteorologice, administrația meteorologica aeronautica trebuie să asigure inspectarea periodică a statiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure ca instrumentele și indicatoarele funcționează corect și trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ.

4.1.5. În scopul deservirii operațiunilor de zbor la apropierea finala, aterizare și decolare, la aerodromurile pe care se desfășoară operațiuni de apropiere și aterizare instrumentale de categoriile I, II și III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, și pentru monitorizarea și indicarea la distanta a vantului la suprafața solului, a vizibilitatii, a RVR-ului, a inaltimii norilor, a temperaturii aerului și temperaturii punctului de roua și a presiunii atmosferice. Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare, transmitere/afișare în timp real a parametrilor meteorologici semnificativi pentru operațiile de aterizare/decolare. Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să țină seama de principiile factorilor umani și trebuie să includă proceduri de rezerva. Categoriile de precizie pentru operațiunile de apropiere și precizie sunt definite în reglementarea aeronautica JAR-OPS 1, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Partea I. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.

4.1.6. Atunci când sunt utilizate sisteme integrate automate pentru difuzarea/afișarea informațiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate.

4.1.7. Observațiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observatie destinate a fi difuzate în cadrul aerodromului emitent și a mesajelor de observații care trebuie să fie difuzate în afară aerodromului.

4.1.8. Datorită variabilitatii elementelor meteorologice în spațiu și în timp, a limitelor tehnicilor de observare și a limitarilor cauzate de definițiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informațiilor trebuie să aibă în vedere ca valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observatie trebuie să fie înțelese ca cea mai buna aproximare posibila a condițiilor reale existente în momentul efectuării observatiei. Indicații asupra preciziei măsurătorilor și observațiilor dorita din punct de vedere operational și cea realizabila în prezent sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

4.1.9. Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în asa fel încât sa furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor și instalațiilor în zonele operationale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conținute în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8.

4.1.10. Aparatura meteorologica a statiei meteorologice aeronautice trebuie să fie instalata, exploatată și intretinuta conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologica aeronautica și ținând seama de practicile, procedurile și specificățiile emise de Organizația Meteorologica Mondială, precum și de reglementările naționale specifice.

4.1.11. Personalul meteorologic ce efectuează observații meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cat este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observații meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observații.

4.1.12. Dacă un echipament de observații meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observații meteorologice, afișările de date puse la dispoziția unităților serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor și afișate în paralel cu cele de la unitatea meteorologica locală. În aceste afisaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoțit de o specificare a locatiilor pentru care acel element este reprezentativ.

4.2. Procedura de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și autoritatea ATS

4.2.1. Între administrația meteorologica aeronautica și autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedură de coordonare care trebuie să conțină, printre altele, detalii privind:

a) furnizarea afisajelor sistemelor automate integrate la unitățile serviciilor de trafic aerian;

b) calibrarea și întreținerea acestor afisaje/instrumente;

c) modul în care trebuie utilizate aceste afisaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian;

d) informațiile meteorologice de la aeronavele care decoleaza, sau aterizeaza (de exemplu asupra forfecarii vantului);

e) dacă sunt disponibile, informații meteorologice obținute de la radarele meteorologice de sol.

Materiale de îndrumare cu privire la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 "Manualul de coordonare a serviciilor de trafic aerian, serviciilor de informare aeronautica și serviciilor meteorologice aeronautice".

4.3. Observații regulate și mesaje regulate de observații meteorologice

4.3.1. La aerodromuri, observațiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic, cu excepția celor în care administrația meteorologica aeronautica, administrația ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați au agreat în comun un alt program. Aceste observații trebuie efectuate la intervale de o jumătate de ora pentru toate aerodromurile deschise traficului internațional regulat sau de rezerva din România. Pentru alte stații meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul și intervalul de efectuare a observațiilor se stabilește de administrația meteorologica aeronautica, ținând seama de cerințele unităților serviciilor de trafic aerian și a operațiunilor de zbor.

4.3.2. Mesajele regulate de observații meteorologice corespunzătoare unei observații meteorologice regulate trebuie să fie emise ca:

a) mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc și care pleacă de la aerodrom); și

b) mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET și D-VOLMET).

Informațiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce și D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observații meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-ATS, capitolul 4, elaborata potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).

4.3.3. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR și mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puțin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica, unitățile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni și alți utilizatori locali interesați.

4.4. Observații speciale, mesaje speciale de observații meteorologice

4.4.1. Observațiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între administrația meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni și alți utilizatori interesați.

4.4.2. Mesajele speciale de observati meteorologice corespunzătoare unei observații meteorologice speciale trebuie să fie emise ca:

a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc și care pleacă de la aerodrom); și

b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET și D-VOLMET).

Informațiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce și D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observații meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).

4.4.3. Observațiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observații meteorologice regulate din ora în ora și aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere.

4.4.4. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observațiilor meteorologice, mesajele SPECI și mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe același principiu ca și mesajele regulate, conform prevederilor 4.3.3 de mai sus.

4.5. Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice

4.5.1. Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica potrivit prevederilor prezentei reglementări.

4.5.2. Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice în cod METAR și SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica pe baza codurilor OMM. Formele codificate METAR și SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul 1.1, Partea A - Coduri alfanumerice.

4.5.3. Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice în cod METAR și SPECI trebuie să fie furnizate băncilor de date OPMET internaționale și centrului responsabil pentru operarea SADIS.

4.5.4. Mesajele regulate de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unitățile serviciilor de trafic aerian și trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni și altor beneficiari la aerodrom.

4.5.5. Mesajele speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariția condițiilor meteorologice specifice. Totuși, pe baza procedurii de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica și unitățile serviciilor de trafic aerian, acestea pot sa nu fie emise pentru:

a) orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se afla un indicator similar cu cel existent la statia meteorologica și dacă exista procedurile corespunzătoare pentru utilizarea acestui indicator la actualizarea informațiilor incluse în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local;

b) RVR, când toate schimbările acestui element, corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizata, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom.

Mesajele speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni și altor beneficiari la aerodrom.

4.6. Conținutul mesajelor meteorologice

4.6.1. Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să conțină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos:

a) identificatorul tipului de mesaj;

b) indicatorul de localizare;

c) ora observatiei;

d) identificatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsa, când este cazul;

e) viteza și direcția vantului la suprafața;

f) vizibilitatea orizontala;

g) distanta vizuala în lungul pistei, când este cazul;

h) fenomenele meteorologice de timp prezent;

i) nebulozitatea, tipul norilor (doar pentru Cumulonimbus și Cumulus Congestus) și înălțimea bazei norilor, sau în cazul în care este masurata, vizibilitatea verticala;

j) temperatura aerului și temperatura punctului de roua; și

k) QNH și dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local).

Indicatorii de localizare menționați la punctul b) și semnificatia acestora este publicată în documentul OACI nr. 7910 - Indicatori de localizare.

4.6.2. Suplimentar față de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să conțină informații suplimentare și acestea trebuie incluse în mesaj după informațiile de la punctul k) de mai sus.

4.6.3. Elementele opționale care sunt raportate în grupa informațiilor suplimentare și care trebuie să fie incluse în mesajele METAR și SPECI sunt:

a) informațiile asupra temperaturii suprafeței marii și asupra stării marii de la stațiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operațiunilor de zbor cu elicoptere;

b) informațiile despre starea pistei furnizate de către administrația aeroportului;

4.7. Criterii de emitere a mesajelor SPECI și mesajelor speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local

4.7.1. Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observații meteorologice trebuie să includă următoarele:

a) acele valori care sunt apropiate cat mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv;

b) acele valori care să satisfacă alte cerințe locale ale unităților serviciilor de trafic aerian și ale operatorilor aerieni;

c) o creștere a temperaturii aerului de 2°C sau mai mult față de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau față de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administrația meteorologica aeronautica, serviciile de trafic aerian și operatorii aerieni interesați;

d) informațiile suplimentare disponibile asupra apariției condițiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere și urcare inițială în conformitate cu procedurile specifice; și

e) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI.

4.7.2. SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii:

a) direcția medie a vantului la suprafața s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparatie cu direcția indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vantului înainte și/sau după aceasta modificare este de 10 kt (20 km/h) sau mai mult;

b) viteza medie a vantului la suprafața s-a modificat cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult față de viteza indicată în ultimul mesaj de observatie;

c) variatia față de viteza medie a vantului la suprafața (rafala) a crescut cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult, în comparatie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte și/sau după modificare este de 15 kt (30 km/h) sau mai mult;

d) vantul se schimba trecând prin valori de importanța operationala. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice între administrația meteorologica aeronautica după consultarea cu operatorii aerieni și serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vantului care:

1) necesita schimbarea pistei în serviciu; și

2) indica componente ale vantului de spate și ale vantului lateral pe pista trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul;

e) vizibilitatea orizontala crește, se schimba la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:

1) 800, 1 500 sau 3 000 m; și

2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

f) RVR crește, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800;

g) apariția, încetarea și modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora:

- precipitatii care ingheata

- precipitatii moderate sau puternice (incluzând aversele)

- furtuna de praf

- furtuna de nisip;

h) apariția, încetarea și modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora:

- ace de gheața

- ceata care ingheata

- transport la sol de praf, nisip sau zapada

- transport la înălțime de praf, nisip, sau zapada

- oraj (cu sau fără precipitatii)

- vijelie

- tromba (terestra sau marina);

i) înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC crește, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori:

1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); și

2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;

j) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimba:

1) de la SKC, FEW sau SCT la BKN sau OVC, sau

2) de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; și

k) cerul este invizibil și vizibilitatea verticala crește, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft).

4.7.3. Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoțită de îmbunătățirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare.

4.7.4. Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condițiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observatie. Mesajul "SPECI" care reprezintă o imbunatatire a condițiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătățirea se menține pe un interval de timp de 10 minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condițiile predominante la sfârșitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătățirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observatiei.

4.8. Observarea și raportarea vantului la suprafața

Reprezentativitate

4.8.1. Direcția medie și viteza medie a vantului la suprafața, precum și variatiile semnificative ale direcției și vitezei vantului trebuie să fie măsurate și raportate în grade, față de Nordul adevărat și respectiv, noduri (sau km/h).

4.8.2. În cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observațiile asupra vantului la suprafața trebuie să fie reprezentative pentru condițiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observațiile asupra vantului la suprafața trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.

4.8.3. Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile asupra vantului la suprafața trebuie să fie reprezentative pentru condițiile deasupra întregii piste, unde este o singura pista și deasupra întregului complex de piste acolo unde exista mai multe piste.

Amplasare

4.8.4. Vantul la suprafața trebuie să fie observat la o înălțime de aproximativ 10 m (30 ft) deasupra pistei (pistelor).

4.8.5. Observațiile reprezentative asupra vantului la suprafața se pot obține prin utilizarea senzorilor, situați în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observațiilor asupra vantului la suprafața destinate mesajelor regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasati astfel încât sa furnizeze cea mai buna indicație posibila asupra condițiilor în lungul pistei și asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condițiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferențe însemnate ale vantului la suprafața pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalati senzori suplimentari. Deoarece, în practica, vantul la suprafața nu poate fi măsurat direct pe pista, observațiile asupra vantului la suprafața pentru aterizare și decolare trebuie să reprezinte cea mai buna aproximare a vantului pe care îl poate intalni aeronava la decolare sau aterizare.

Afișare

4.8.6. Indicatoarele pentru vantul la suprafața referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pista și tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător.

4.8.7. Direcția medie și viteza medie a vantului la suprafața, precum și variatiile semnificative ale direcției și vitezei vantului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate și afișate de către echipamentele automate.

Mediere

4.8.8. Perioada de mediere pentru vantul la suprafața trebuie să fie:

a) 2 minute pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru indicatoarele de vant amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și

b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor când direcția și/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute și în consecința, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecința. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca și prelungită a direcției vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/h) sau mai mult care se manifesta cel puțin 2 minute.

4.8.9. Perioada de mediere pentru măsurarea variatiilor față de viteza medie a vantului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde în cazul mesajelor regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor METAR și SPECI și pentru indicatoarele amplasate la unitățile de trafic aerian.

Raportare

4.8.10. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, direcția și viteza vantului la suprafața trebuie să fie raportate în praguri de 10 grade față de Nordul adevărat pentru direcție și respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteza. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată.

4.8.11. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) trebuie să fie indicate unitățile de măsura pentru viteza vantului;

b) variatiile de la direcția medie a vantului, cu o variatie totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează:

1) dacă variatia totală a direcției vantului este între 60° și 180° și viteza vantului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, variatia directionala trebuie să fie raportată ca cele doua direcții extreme între care a variat vantul la suprafața;

2) dacă variatia totală a direcției vantului este între 60° și 180° și viteza vantului este mai mica de 3 kt (6 km/h), direcția vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcția medie; sau

3) dacă variatia totală a direcției vantului este de 180° sau mai mult, direcția vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcția medie;

c) variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maxima a vantului depășește cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie,

d) când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mica de 2 km/h (1 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vant calm;

e) când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h (99 kt); și

f) direcția și/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute trebuie raportate numai variatiile de la direcția medie și viteza vantului observate după aceasta discontinuitate. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca și prelungită a direcției vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/h) sau mai mult care se manifesta cel puțin 2 minute.

4.8.12. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) dacă vantul la suprafața este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori;

b) atunci când se utilizează una sau mai multe piste și vantul la suprafața este observat pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori;

c) dacă variatia totală a direcției vantului de la direcția medie este între 60° și 180° și viteza vantului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, trebuie să fie raportate cele doua direcții extreme între care a variat vantul la suprafața;

d) dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depășesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime și maxime între care a variat vantul;

4.8.13. În mesajele METAR și SPECI, dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depășesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maxima atinsa.

4.9. Observarea și raportarea vizibilitatii orizontale

Reprezentativitate

4.9.1. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata sau observata și raportată în metri sau kilometri.

4.9.2. În cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observațiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condițiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observațiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.

4.9.3. Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom.

Amplasare

4.9.4. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, observațiile reprezentative asupra vizibilitatii trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilitatii trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicații ale vizibilitatii de-a lungul pistei și pentru zona de contact a rotilor cu pista. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata la o înălțime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei.

Afișare

4.9.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontala referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona, de exemplu pista și tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.

Mediere

4.9.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontala trebuie să fie:

a) 1 minut pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru indicatoarele de vizibilitate orizontala amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și

b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor în care vizibilitatea orizontala prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei și în consecința, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate.

O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca și prelungită a vizibilitatii orizontale, care se manifesta cel puțin 2 minute și care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.

Raportare

4.9.7. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mica de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontala este mai mare de 800 m dar mai mica sau egala cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontala este 5 km sau mai mult, dar mai puțin de 10 km; și trebuie să fie raportată ca 10 km atunci când vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult, cu excepția cazurilor când condițiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată. Specificații cu privire la utilizarea termenului "CAVOK" sunt precizate în continuare.

4.9.8. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontala de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unitățile de măsura.

4.9.9. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii orizontale, în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) dacă vizibilitatea orizontala este observata pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei și trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; și

b) atunci când se utilizează mai multe piste și vizibilitatea orizontala este observata pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori.

4.9.10. În mesajele METAR și SPECI vizibilitatea orizontala trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominanta. Când vizibilitatea nu este aceeași în toate direcțiile și

a) când vizibilitatea minima este diferita de vizibilitatea predominanta și mai mica de 1500 m sau mai puțin de 50% din vizibilitatea predominanta, vizibilitatea minima trebuie să fie raportată împreună cu direcția, indicată prin referința la unul din cele 8 puncte cardinale în care este observata, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minima este observata în mai multe direcții trebuie raportată direcția semnificativă din punct de vedere operational; și

b) când vizibilitatea fluctueaza rapid și vizibilitatea predominanta nu poate fi determinata trebuie să fie raportată doar vizibilitatea minima fără vreo indicație asupra direcției.

4.10. Observarea și raportarea distantei vizuale în lungul pistei (RVR)

Reprezentativitate

4.10.1. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria II și III. Materiale de îndrumare cu privire la RVR sunt conținute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare și de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).

4.10.2. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiții de vizibilitate redusă, inclusiv:

a) pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; și

b) pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimiteaza pista și/sau care identifica axul acesteia;

Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I "Piste instrumentale".

4.10.3. RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. și 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri și pe toată perioada în care ori vizibilitatea orizontala, ori RVR-ul sunt mai mici de 1500 m.

4.10.4. Evaluarile RVR trebuie să fie reprezentative pentru:

a) zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără precizie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I;

b) zona de contact și zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a II-a; și

c) zona de contact, zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a.

4.10.5. Unitățile serviciilor de trafic aerian și serviciul de informare aeronautica la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnica a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR.

Amplasare

4.10.6. RVR trebuie să fie măsurat la o înălțime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei.

4.10.7. RVR trebuie să fie evaluat la o distanta laterala față de axul pistei care să nu depășească 120 m. Ca observațiile să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista, punctul de observatie trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, masurati în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observațiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei, punctele de observatie trebuie să fie fixate la o distanta de 1000 m până la 1500 m față de pragul pistei și la o distanta de aproximativ 300 m față de cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observatie și după caz, a punctelor de observatie suplimentare trebuie stabilită în funcție de factori aeronautici, meteorologici și climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlastinoase sau a altor zone favorabile formării cetii.

Măsurare

4.10.8. Deoarece acuratetea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanțele acestuia. Calibrarea unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate și să fie verificata prin comparatie cu un transmisometru a cărui acuratete a fost verificata pentru intervalul operational planificat. Materiale de îndrumare cu privire la utilizarea transmisometrelor și vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conținute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare și de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).

4.10.9. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria II și III.

4.10.10. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I.

4.10.11. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pista în parte. Se recomanda ca RVR sa nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puțin decât intensitatea maxima disponibilă pe pista.

Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utilizata la calculul RVR se recomanda să fie:

a) în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizata în mod curent, și

b) în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treapta inferioară în funcție de nivelul operarii), intensitatea optima care este necesară pentru operare ținând seama de condițiile predominante la aerodrom.

În cazul mesajelor METAR și SPECI, la calcularea RVR trebuie să se ia în considerare intensitatea maxima a balizajului. Instrucțiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

Afișare

4.10.12. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afisaje trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu afisajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Afisajele de la statia meteorologica și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, afisajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista și tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.

4.10.13. În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observatiei.

Mediere

4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:

a) 1 minut pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru afisajele RVR amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și

b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei și în consecința, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate.

O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca și prelungită a RVR, care se manifesta cel puțin 2 minute și care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.

Raportare

4.10.15. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m și 800 m; și în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată.

4.10.16. Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afară acestor limite, mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să indice doar ca RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m.

4.10.17. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) atunci când RVR depășește valoarea maxima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și abrevierea "P" în mesajele METAR și SPECI, urmată de valoarea maxima pe care o poate determina sistemul utilizat; și

b) atunci când RVR este sub valoarea minima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "BLW" în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și abrevierea "M" în mesajele METAR și SPECI, urmată de valoarea minima pe care o poate determina sistemul utilizat.

4.10.18. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) trebuie să fie incluse și unitățile de măsura;

b) dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pista, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locatie;

c) dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei și trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; și

d) atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pista și trebuie să fie indicate și pistele la care se referă aceste valori.

4.10.19. În mesajele METAR și SPECI:

a) trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativa pentru zona de contact, fără referire la locatie; și

b) atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele și trebuie să fie indicate și pistele la care se referă aceste valori.

4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variatiile RVR în timpul celor 10 minute care preced imediat observatia trebuie să fie raportate în mesajele METAR și SPECI după cum urmează:

a) dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifesta o tendinta distinctă de variatie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variaza cu cel puțin 100 m față de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variatia valorilor RVR manifesta o tendinta de creștere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "U", iar dacă manifesta o tendinta de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuatiile apărute în perioada celor 10 minute nu indica o tendinta distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicațiile referitoare la tendinta nu sunt disponibile abrevierile mai sus menționate nu trebuie utilizate;

b) dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 10 minute ce precede momentul observatiei variaza față de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minima mediata pe un minut și valoarea maxima mediata pe un minut în locul valorii medii pe 10 minute. Dacă în cele 10 minute ce preced observatia se constata o discontinuitate marcanta în valorile de RVR se vor utiliza numai valorile observate după acea discontinuitate pentru a determina valorile medii și variatiile corespunzătoare.

O discontinuitate marcanta reprezintă o schimbare brusca și prelungită a valorilor RVR, adică o schimbare care durează cel puțin 2 minute și în cursul căreia valoarea RVR atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3 f) pentru emiterea mesajelor de observații speciale selecționate.

4.11. Observarea și raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent

Reprezentativitate

4.11.1. Observații asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom și/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate și raportate după cum este necesar.

4.11.2. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, informațiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom.

4.11.3. Pentru mesajele METAR și SPECI informațiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, și în vecinătatea acestuia.

4.11.4. Când observarea fenomenelor de timp prezent se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a acelor elemente ale fenomenelor de timp prezent care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.

Amplasare

4.11.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informațiile reprezentative trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător.

Raportare

4.11.6. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului și caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea față de aerodrom.

4.11.7. În mesajele METAR și SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului și caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea față de aerodrom.

4.11.8. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, ținând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:

a) Precipitatii

- Burnita

DZ

- Ploaie

RA

- Ninsoare

SN

- Ninsoare grauntoasa

SG

- Granule de gheața

PL

- Ace de gheața

IC

(ace de gheața foarte mici aflate în suspensie cunoscute și ca "pulbere de

diamant") - Fenomen semnalat doar când vizibilitatea corespunzătoare este

mai mica sau egala cu 5000 m

- Grindina

GR

Fenomen semnalat când granulele de gheața au diametrul mai mare sau cel puțin

egal cu 5 mm

- Mazariche tare și/sau mazariche moale

GS

Fenomen semnalat când granulele de gheața au diametrul sub 5 mm.

b) Fenomene obscurizante (litometeori)

- Ceata

FG

Fenomen semnalat când vizibilitatea este sub 1000 m, exceptând cazurile când

este însoțită de descriptorii "MI", "BC", "PR" sau "VC"

- Aer cetos

BR

Fenomen semnalat când vizibilitatea este de cel puțin 1000 m și până la 5000

m inclusiv

c) Fenomene obscurizante (litometeori)

Fenomenele menționate mai jos trebuie raportate numai când reducerea

vizibilitatii e datorată în majoritate de litometeori și când vizibilitatea

este mai mica sau egala cu 5000 m, în afară de cazul "SA" însoțit de "DR" și

de cenusa vulcanica.

- Nisip

SA

- Praf (răspândit pe o suprafața larga)

DU

- Pacla

HZ

- Fum

FU

- Cenusa vulcanica

VA

d) Fenomene diverse

- Vartejuri de praf/nisip

PO

- Vijelie

SQ

- Tromba (terestra sau marina)

FC

- Furtuna de praf

DS

- Furtuna de nisip

SS

4.11.9. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, ținând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:

- Oraj

TS

Utilizat pentru a raporta oraj cu ploaie "TSRA", oraj cu ninsoare "TSSN",

oraj cu granule de gheața "TSPL", oraj cu grindina "TSGR", sau oraj cu

mazariche tare și/sau mazariche moale "TSGS" sau cu combinatii ale acestora,

de exemplu "TSRASN"

Dacă tunetul se produce în timpul celor 10 minute care preced momentul

observatiei, dar nu se observa nici o precipitatie la aerodrom, trebuie să

se raporteze abrevierea "TS" fără alt calificativ.

- Aversa

SH

Utilizat pentru a raporta aversa de ploaie "SHRA", aversa de ninsoare

"SHSN", aversa de granule de gheața "SHPL", aversa de grindina "SHGR", sau

aversa de mazariche tare și/sau mazariche moale "SHGS" sau cu combinatii ale

acestora, de exemplu "SHRASN".

Aversele observate în vecinătatea aerodromului trebuie raportate sub forma

"VCSH" fără nici o indicație asupra tipului sau intensitatii precipitatiei.

- Care ingheata

FZ

(picaturi de apa sau precipitatii supraracite, acest descriptor insotind

numai "FG", "DZ", "RA")

- Transport la înălțime

BL

Descriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" (inclusiv pentru viscol),

ridicate de vant la o înălțime de 2 m (6 ft) sau mai mult deasupra solului;

poate fi folosit și în cazul zapezii căzute din nori amestecata cu zapada

ridicată de vant de la sol.

- Transport la sol

DR

Descriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" ridicate de vant la mai puțin

de 2 m deasupra solului

-

Subtire

MI

(ceata sub 2 m deasupra nivelului solului)

- Bancuri

BC

(bancuri de ceata acoperind din loc în loc aerodromul)

- Parțial

PR

(o mare parte a aerodromului este acoperită de ceata, în timp ce restul este

degajat)

4.11.10. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:

(mesaje regulate și speciale

(METAR și SPECI)

de observații meteorologice

difuzate pe plan local)

Slab

FBL

-

Moderat

MOD

(fără indicație)

Puternic

HVY

+

Se raportează numai cu: precipitatii sau în combinatii ale acestora (în aceste cazuri intensitatea se

referă la precipitatii), DS și SS (în aceste cazuri trebuie utilizate numai intensitatile moderat și puternic)

Apropiere (Vecinătate) VC

Fenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului;

Acest descriptor este utilizat numai în METAR și SPECI și se raportează numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS și VA când nu este raportat conform prevederilor de la 4.11.9.

4.11.11. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate, una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicandu-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea față de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operațiunile de zbor. La raportarea acestor informații, intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile și tipul fenomenului meteorologic. Când sunt observate doua tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în doua grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuși, dacă exista mai multe tipuri de precipitatii în momentul observatiei, acestea trebuie raportate într-o singura grupa, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul și precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.

4.12. Observarea și raportarea norilor

Reprezentativitate

4.12.1. Nebulozitatea, tipul norilor și înălțimea bazei norilor trebuie să fie observate și raportate pentru a descrie repartiția generală a norilor semnificativi din punct de vedere operational. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticala trebuie să fie observata și raportată, atunci când este masurata, în locul nebulozitatii, tipului norilor și inaltimii bazei norilor. Înălțimea bazei norilor și vizibilitatea verticala trebuie să fie raportate în picioare.

4.12.2. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, observațiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere.

4.12.3. Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom și pentru vecinătatea acestuia.

4.12.4. Când observarea norilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a nebulozitatii și când este cazul, a tipului norilor precum și a inaltimii straturilor sau maselor noroase care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.

4.12.5. Înălțimea bazei norilor trebuie raportată față de cota aerodromului, în cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie, iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult față de cota aerodromului, înălțimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire față de cota pragului pistei. În cazul mesajelor de la stațiile de pe platformele maritime, înălțimea bazei norilor trebuie raportată față de nivelul mediu al marii.

Amplasare

4.12.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozitatii și inaltimii bazei norilor, observațiile reprezentative trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozitatii și inaltimii bazei norilor trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicații ale nebulozitatii și inaltimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu ILS, la o distanta de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificații cu privire la zona markerului intermediar al ILS sunt date în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 OACI, Volumul I, Capitolul 3 și Anexei C.

Afișare

4.12.7. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea inaltimii bazei norilor, indicatoarele/afisajele pentru înălțimea bazei norilor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori.

Nivel de referința

4.12.8. Înălțimea bazei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizata o pista cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50 ft) sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabilite proceduri locale pentru ca înălțimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie masurata față de cota pragului, în cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălțimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului marii

Raportare

4.12.9. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI:

a) nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1-2 optimi), "SCT" (3-4 optimi), "BKN" (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi);

b) norii Cumulonimbus și norii Cumulus congestus trebuie raportati cu abrevierile "CB" și respectiv "TCU";

c) înălțimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 3000 m (10000 ft) și în multipli de 300 m (1000 ft) peste înălțimea de 3000 m (10000 ft).

d) vizibilitatea verticala trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 600 m (2000 ft);

e) în absenta norilor, în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala și dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizata, trebuie utilizata abrevierea "SKC";

f) în absenta norilor semnificativi din punct de vedere operational, în absenta norilor Cumulonimbus și în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala și dacă abrevierile "CAVOK" și "SKC" nu pot fi utilizate, trebuie utilizata abrevierea "NSC";

g) dacă mai multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operational sunt observate, nebulozitatea și înălțimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescatoare ținând seama de înălțimea bazei norilor și în conformitate cu următoarele criterii:

1) stratul sau masa noroasa cea mai joasa, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz;

2) următorul strat sau masa noroasa și care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau OVC după caz;

3) următorul strat sau masa noroasa și care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; și

4) norii Cumulonimbus și/sau Cumulus congestus oricând sunt observati dar nu au fost raportati la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus;

h) dacă baza norilor este neregulata, zdrentuita sau variaza rapid înălțimea minima a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportată; și

i) dacă un strat individual de nori sau o masa noroasa se compune din nori Cumulonimbus și TCU care au aceeași baza, tipul norilor trebuie raportat doar ca și Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticala.

4.12.10. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) trebuie să fie incluse și unitățile de măsura pentru înălțimea bazei norilor și vizibilitatea verticala, după caz; și

b) atunci când se utilizează mai multe piste și înălțimea bazei norilor este observata cu ajutorul instrumentelor pentru toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din acestea împreună cu pistele la care se referă aceste valori.

4.13. Utilizarea CAVOK

4.13.1. Atunci când următoarele condiții meteorologice apar simultan la momentul observatiei:

a) vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult (raportată conform prevederilor anterioare);

b) nici un nor sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minima de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m și nici un nor Cumulonimbus;

c) nici un fenomen meteorologic semnificativ pentru aviatie (conform prevederilor anterioare);

informațiile asupra vizibilitatii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent și nebulozitatii, inaltimii bazei norilor și tipului norilor trebuie să fie înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul "CAVOK".

4.14. Observarea și raportarea temperaturii aerului și temperaturii punctului de roua

Reprezentativitate

4.14.1. Temperatura aerului și temperatura punctului de roua trebuie să fie măsurate și raportate în grade Celsius.

4.14.2. Observațiile asupra temperaturii aerului și temperaturii punctului de roua pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și pentru mesajele METAR și SPECI trebuie să fie reprezentative pentru întregul complex de piste.

Afișare

4.14.3. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea temperaturii aerului și temperaturii punctului de roua, indicatoarele/afisajele pentru temperatura aerului și temperatura punctului de roua trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. indicatoarele de la statia meteorologica și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori.

Raportare

4.14.4. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI temperatura aerului și temperatura punctului de roua trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror prima zecimala este 5(0,5°) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior.

4.14.5. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI temperaturile sub 0°C trebuie să fie identificate în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări.

4.15. Observarea și raportarea presiunii atmosferice

Reprezentativitate

4.15.1. Presiunea atmosferica trebuie să fie masurata și valorile presiunilor QNH și/sau QFE trebuie să fie calculate și raportate în hectopascali.

Afișare

4.15.2. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea presiunii, indicatoarele/afisajele QNH-ului și, dacă este necesar a QFE-ului, în conformitate cu 4.15.5 b), trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu 4.15.5 d), indicatoarele/afisajele trebuie să identifice afisajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica la care se referă valorile afișate ale QFE.

Nivel de referința

4.15.3. La calcularea QFE trebuie utilizat ca nivel de referința cota aerodromului. Pentru piste cu apropiere fără precizie ce au pragurile situate cu 2 m sau mai mult sub sau deasupra cotei aerodromului și, dacă se considera necesar, pentru piste cu apropiere de precizie, valorile QFE trebuie calculate în funcție de cota pragului respectiv.

Raportare

4.15.4. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, QNH și QFE trebuie calculate cu zecimi de hectopascal și trebuie raportate în multipli de hPa întregi, utilizând 4 cifre. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la hectopascalul întreg inferior.

4.15.5. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local:

a) trebuie să fie inclus QNH-ul;

b) QFE trebuie inclus în mod regulat, doar dacă este solicitat de către utilizatori sau agreat pe plan local între serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de trafic aerian;

c) trebuie să fie incluse și unitățile de măsura pentru valorile QNH și QFE;

d) dacă valorile QFE sunt cerute pentru mai mult de o pista, valorile QFE trebuie să fie raportate pentru fiecare pista împreună cu indicarea pistei la care se referă fiecare din aceste valori.

4.15.6. În mesajele METAR și SPECI trebuie să fie raportate doar valorile QNH.

4.16. Informații suplimentare

4.16.1. Observațiile efectuate la aerodrom trebuie să conțină, după caz, informațiile suplimentare disponibile referitoare la condițiile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere și de urcare inițială. Atunci când este posibil, informațiile trebuie să identifice și localizarea fenomenelor meteorologice.

4.16.2. Dacă observațiile se fac cu ajutorul unui echipament de observații automat, acesta trebuie să permită posibilitatea introducerii manuale a informațiilor asupra condițiilor meteorologice semnificative, pe care acest echipament nu le poate determina în mod adecvat.

4.16.3. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima ora sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observații meteorologice dacă acesta este mai mic de o ora, dar nu mai sunt prezente în momentul observatiei trebuie să fie raportate, ca informații suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe:

- Precipitatii care ingheata

REFZDZ, REFZRA

- Precipitatii moderate sau puternice

REDZ, RERA, RESN, RESG, REPL,

(inclusiv aversele)

RESHRA, RESHSN, RESHGR, RESHGS

- Transport de zapada la înălțime

REBLSN

Furtuna de praf, furtuna de nisip

REDS, RESS

- Tromba (terestra sau marina)

REFC

- Cenusa vulcanica

REVA

4.16.4. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local următoarele fenomene meteorologice sau combinatii ale acestora trebuie să fie raportate ca informații suplimentare:

- Nori Cumulonimbus

CB

- Oraj

TS

- Turbulenta moderata sau puternica

MOD TURB, SEV TURB

- Forfecarea vantului

WS

- Grindina

GR

- Linie de gren puternica

SEV SQL

- Givraj moderat sau puternic

MOD ICE, SEV ICE

- Precipitatii care ingheata

FZDZ, FZRA

- Unde orografice puternice

SEV MTW

- Furtuna de praf, furtuna de nisip

DS, SS

- Transport de zapada la înălțime

BLSN

- Tromba (terestra sau marina)

FC

Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informații suplimentare în limbaj clar abreviat.

4.16.5. În mesajele METAR și SPECI, când condițiile locale o permit, trebuie să fie raportate informațiile cu privire la forfecarea vantului. Condițiile locale menționate anterior cuprind cazurile de forfecare a vantului de natura persistenta care pot fi legate de inversiuni de temperatura la joasa înălțime sau de topografie locală, dar ele nu sunt neapărat limitate la aceste cazuri.

4.16.6. În mesajele METAR și SPECI trebuie să fie incluse următoarele informații ca informații suplimentare:

a) informațiile asupra temperaturii suprafeței marii și asupra stării marii de la stațiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operațiunile de zbor cu elicoptere;

b) informațiile despre starea pistei furnizate de către administrația aeroportului;

Codificarile pentru starea marii și starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul I.1, partea A - Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519, 0919 și 1079.

4.17. Raportarea informațiilor meteorologice de la sisteme automate de observare

4.17.1. Mesajele METAR și SPECI de la sisteme automate de observare meteorologica trebuie să fie emise numai în intervalul de timp în care aerodromul nu este operational. Aceste mesaje METAR și SPECI automate trebuie să fie identificate prin cuvântul de cod "AUTO".

4.17.2. În mesajele METAR și SPECI automate vantul la suprafața, RVR-ul, temperatura aerului și temperatura punctului de roua și presiunea atmosferica trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior.

4.17.3. În mesajele METAR și SPECI automate vizibilitatea orizontala trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, când senzorii de vizibilitate sunt pozitionati astfel încât nu poate fi raportată variatia directionala, valorile vizibilitatii trebuie să fie raportate urmate de abrevierea "NDV".

4.17.4. În mesajele METAR și SPECI automate fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, în plus față de tipurile de precipitatii menționate, abrevierea "UP" trebuie să fie utilizata în cazul în care tipul de precipitatii nu poate fi identificat de echipamentele automate de observare meteorologica.

4.17.5. În mesajele METAR și SPECI automate norii și vizibilitatea verticala trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși:

a) când tipul norilor nu poate fi observat de echipamentul automat de observare meteorologica, tipul norilor din fiecare grupa de nori trebuie să fie înlocuit cu '///'; și

b) când norii nu pot fi detectati de echipamentul automat de observare meteorologica, acest fapt trebuie să fie indicat prin abrevierea "NCD".

4.17.6. În mesajele METAR și SPECI automate informațiile suplimentare trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, în plus față de fenomenele meteorologice de timp recent menționate anterior, abrevierea "REUP" trebuie să fie utilizata în cazul în care tipul de precipitatii recente nu pot fi identificate de echipamentele automate de observare meteorologica.

Capitolul 5 OBSERVAȚII ȘI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR

5.1. Obligații

5.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să organizeze în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, efectuarea observațiilor de către aeronavele înregistrate, ce operează pe rutele aeriene internaționale din spațiul aerian din România, precum și raportarea și înregistrarea acestor observații.

5.2. Tipuri de observații de la aeronavele în zbor

5.2.1. Următoarele observații trebuie să fie efectuate de la bordul aeronavelor aflate în zbor:

a) observații regulate pe ruta și în faza de urcare; și

b) observații speciale și alte tipuri de observații neregulate în timpul oricărei faze a zborului.

5.3. Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare

5.3.1. În cazul în care se aplică supravegherea dependenta automată (ADS) și este utilizata legătură de date aer - sol, trebuie să fie efectuate observații regulate în mod automat, la fiecare 15 minute în timpul zborului pe ruta și la fiecare 30 de secunde în faza de urcare, pentru primele 10 minute ale zborului.

5.3.2. În cazul în care se utilizează comunicațiile prin fonie, în timpul fazei de zbor pe ruta observațiile regulate trebuie să fie efectuate la intervalele și punctele de raportare utilizate de către serviciile de trafic aerian:

a) pentru care sunt stabilite rapoarte de poziție regulate prin procedurile serviciilor de trafic aerian aplicabile; și

b) care sunt separate prin distanțe ce corespund cel puțin unor intervale de o ora de zbor.

5.3.3. Pentru operațiunile cu elicoptere la și de la aerodromurile situate pe platforme maritime, observațiile regulate trebuie să fie efectuate de către elicoptere la punctele și la momentele de timp stabilite prin acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați.

5.3.4. În cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian (de exemplu rutele de traversare a oceanului), dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor, la intervale de aproximativ o ora, trebuie să fie stabilită o aeronava pentru a efectua observații regulate în conformitate cu 5.3.1 sau 5.3.2, după caz. Procedurile de desemnare aeronavelor care efectuează aceste observații regulate sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană.

5.3.5. În cazul în care exista cerința raportarii observațiilor în timpul fazei de urcare (după decolare), la intervale de aproximativ 1 ora, la fiecare aerodrom, trebuie să fie desemnată o aeronava care să facă observații regulate, în conformitate cu 5.3.1.

5.4. Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - excepții

5.4.1. Atunci când sunt utilizate comunicațiile în fonie, o aeronava trebuie să fie exceptată de a efectua observațiile regulate specificate în 5.3.2 în următoarele cazuri:

a) aeronava nu este echipata RNAV; sau

b) durata zborului este de 2 ore sau mai puțin; sau

c) aeronava este la o distanta echivalenta cu mai puțin de 1 ora de zbor de aterizare; sau;

d) nivelul de zbor este mai mic de 1500 m (5000 ft).

5.4.2. În cazul în care se utilizează comunicațiile în fonie, prin acord regional de navigație aeriană se fac exceptari suplimentare de efectuare a observațiilor pentru zborurile pe ruta și în zone cu densitate mare de trafic și/sau cu o rețea meteorologica sinoptica corespunzătoare. Astfel de proceduri trebuie să fie sub forma unor proceduri de exceptare sau de alocare și trebuie:

a) sa răspundă, în măsura posibilităților, cerințelor minime de observații efectuate de aeronave de la toate centrele (unitățile) meteorologice interesate; și

b) să fie exprimate cat mai simplu posibil și, de preferinta, sa nu ia în considerare cazurile individuale.

5.5. Observații speciale efectuate de aeronavele în zbor

5.5.1. Observațiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observa următoarele condiții:

a) turbulenta puternica; sau

b) givraj puternic; sau

c) unde orografice puternice; sau

d) oraj, fără grindina, obscurizat, inglobat în alte tipuri de nori, pe o zona extinsă sau care formează o linie de gren; sau

e) oraj, cu grindina, obscurizat, inglobat în alte tipuri de nori, pe o zona extinsă sau care formează o linie de gren; sau

f) furtuni puternice de praf sau nisip; sau

g) nori de cenusa vulcanica; sau

h) activitate vulcanica preeruptiva sau eruptie vulcanica. Activitatea vulcanica preeruptiva, în acest context, înseamnă o activitate vulcanica neobisnuita și/sau în creștere, care ar putea precede o eruptie vulcanica.

În plus, în cazul zborurilor transonice și supersonice:

i) turbulenta moderata; sau

j) grindina; sau

k) nori cumulonimbus.

5.6. Alte observații efectuate de aeronavele în zbor

5.6.1. Atunci când sunt intalnite condiții meteorologice altele decât cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vantului și care în opinia pilotului comandant poate afecta siguranța sau în mod deosebit eficienta operațiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie să anunțe cat mai curând serviciile de trafic aerian corespunzătoare. Givrajul, turbulenta și în mare măsura, forfecarea vantului, sunt elemente care, în prezent, nu pot fi observate în mod satisfăcător de la sol și în cele mai multe cazuri observațiile acestora de la bordul aeronavelor în zbor reprezintă singurele evidente disponibile.

5.6.2. Raportarea observațiilor de la aeronava asupra forfecarii vantului intalnita în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare trebuie să includă și tipul aeronavei.

5.6.3. În cazul în care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost intalnite condiții de forfecarea vantului în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare, pilotul comandant trebuie să anunțe unitățile serviciilor de trafic aerian cat mai curând posibil cu excepția situației când pilotul comandant cunoaște faptul ca unitățile serviciilor de trafic aerian au fost anunțate în prealabil de o aeronava precedenta.

5.7. Raportarea observațiilor de la aeronave în timpul zborului

5.7.1. Observațiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătură de date aer sol. În cazul în care legătură de date aer-sol nu exista sau nu este corespunzătoare, acestea trebuie raportate prin comunicații în fonie.

5.7.2. Observațiile de la aeronave în zbor trebuie să fie raportate în momentul în care sunt observate sau imediat după, cat mai curând posibil.

5.7.3. Observațiile de la aeronave trebuie să fie raportate sub forma de rapoarte din zbor.

5.7.4. Formatul și conținutul rapoartelor din zbor, precum și criteriile de raportare trebuie să respecte prevederile prezentei reglementări și trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate de către autoritatea meteorologica aeronautica în acest sens.

5.8. Distribuirea rapoartelor din zbor

5.8.1. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu autoritatea ATS astfel încât să fie asigurată receptionarea de către unitățile ATS a:

a) rapoartelor regulate și speciale din zbor, transmise prin comunicații prin voce, iar acestea să le transmită fără întârziere centrului de veghe meteorologica asociat;

b) rapoartelor regulate din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologica asociat pentru a fi înaintate către WAFC; și

c) rapoartelor speciale din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologica asociat pentru a fi înaintate către WAFC.

5.8.2. În cazul în care este cerută distribuirea suplimentară a rapoartelor din zbor pentru a răspunde unor cerințe speciale aeronautice sau meteorologice, aceasta distribuire trebuie să fie realizată prin acord între administrațiile meteorologice interesate.

5.9. Responsabilitățile centrului de veghe meteorologica cu privire la schimbul rapoartelor din zbor

5.9.1. Centrul de veghe meteorologica trebuie să colecteze rapoartele din zbor transmise prin comunicații prin voce și trebuie să le distribuie către WAFC Londra și către celelalte centre de veghe meteorologica în conformitate cu procedurile stabilite prin acord regional de navigație aeriană. În cazul în care exista un număr considerabil de mesaje acestea pot fi schimbate din ora în ora în colective de mesaje.

5.9.2. Centrul de veghe meteorologica trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicații prin voce, către WAFC Londra și către celelalte centre de veghe meteorologica a căror arie de responsabilitate este cuprinsă total sau parțial într-o arie de 1850 km (1000 NM) față de centrul emitent al mesajelor pentru a asigura distribuția acestora către unitățile serviciilor de trafic aerian și birourilor meteorologice de aerodrom.

5.9.3. Centrul de veghe meteorologica trebuie să transmită fără întârziere către VAAC rapoartele speciale din zbor primite în ceea ce privește activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norul de cenusa vulcanica.

5.9.4. În cazul în care este primit un raport special din zbor la centrul de veghe meteorologica, dar meteorologul prognozist considera ca fenomenul meteorologic ce a cauzat emiterea respectivului raport a fost prognozat sa înceteze și, drept urmare, nu face obiectul emiterii unui mesaj SIGMET, raportul special din zbor trebuie să fie transmis către banca de date OPMET Viena.

5.9.5. Rapoartele din zbor trebuie să fie transmite în formatul în care au fost primite, cu excepția cazurilor când sunt utilizate comunicațiile prin voce, caz în care dacă este data poziția aeronavei prin referire la un punct de raportare ATS, aceasta trebuie să fie transformata de către centrul de veghe meteorologica în latitudinea și longitudinea corespunzătoare.

5.10. Înregistrarea și raportarea după zbor a observațiilor de la aeronava în ceea ce privește activitatea vulcanica

5.10.1. Observațiile speciale de la aeronave în ceea ce privește activitatea vulcanica preeruptiva, o eruptie vulcanica sau nori de cenusa vulcanica trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate vulcanica. O copie a formularului trebuie să fie inclusă în documentația de zbor furnizată operațiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia autorității meteorologice interesate pot fi afectate de norii de cenusa vulcanica. Instrucțiuni detaliate cu privire la înregistrarea și raportarea observațiilor privind activitatea vulcanica sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1.

5.10.2. După sosirea unei aeronave la aerodrom, raportul privind activitatea vulcanica, completat, trebuie să fie predat la sosire de către operatorul aerian sau de către un membru al echipajului către unitatea meteorologica de aerodrom sau în cazul în care unitatea meteorologica aeronautica nu este ușor accesibila membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administrația meteorologica aeronautica și operatorul aerian în cauza.

5.10.3. Raportul privind activitatea vulcanica, completat, primit de către unitatea meteorologica aeronautica, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologica din regiunea de informare a zborurilor în care a fost observata activitatea vulcanica.

Capitolul 6 PROGNOZE

6.1. Interpretarea și utilizarea prognozelor

6.1.1. Datorită variabilitatii elementelor meteorologice în spațiu și timp, limitarilor tehnicilor de prognoza și a limitarilor datorate definitiilor unor elemente meteorologice, valoarea specifică a oricărui element indicat într-o prognoza trebuie să fie inteleasa ca valoarea cea mai probabila a acelui element din timpul perioadei de prognoza. Similar, dacă ora de aparitie sau de variatie a unui element este indicată într-o prognoza, aceasta ora trebuie să fie inteleasa ca cea mai probabila ora. Indicații asupra preciziei dorite din punct de vedere operational pe care ar trebui sa o aibă prognozele sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

6.1.2. Emiterea unei noi prognoze, de către o unitate meteorologica aeronautica, de exemplu o prognoza regulată de aerodrom, trebuie să fie inteleasa ca o anulare a oricărei alte prognoze de același tip, emisă anterior, pentru același loc, aceeași perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade.

6.2. Prognoze de aerodrom

6.2.1. O prognoza de aerodrom trebuie să fie elaborata de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

6.2.2. O prognoza de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat și trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condițiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinata.

6.2.3. Prognozele de aerodrom și amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF și trebuie să includă următoarele informații în ordinea indicată mai jos:

a) identificarea tipului prognozei;

b) indicator de localizare;

c) momentul de timp al emiterii prognozei;

d) identificarea unei prognoze care lipsește, când este cazul;

e) data și perioada de valabilitate a prognozei;

f) identificarea unei prognoze anulate, când este cazul;

g) vantul la suprafața;

h) vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilitatea predominanta prognozata;

i) fenomenele meteorologice;

j) norii; și

k) schimbările semnificative prognozate pentru unui sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate.

Grupele opționale din codul TAF nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 9 ore, iar grupele opționale pentru prognoza turbulentei și givrajului nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 18 ore. Totuși, grupele opționale pentru prognoza temperaturii pot să fie incluse pentru aerodromurile stabilite pe baza acordului între administrația meteorologica aeronautica și utilizatorii interesați.

6.2.4. Unitățile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să emita prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoza și numărul de schimbări indicate în prognoza trebuie să fie menținut la minimum.

6.2.5. Mesajele TAF care nu pot fi menținute sub o revizuire continua trebuie să fie anulate.

6.2.6. Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore și/sau 18 ore și trebuie să fie emise ținând seama de următoarele cerințe:

a) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internațional planificat (RS) și aerodromurile utilizate ca rezerva de către transportul aerian internațional planificat (AS);

b) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internațional neplanificat (RNS) specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1);

c) prognozele TAF valabile 18 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1).

6.2.7. Intervalele de valabilitate și orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 9 ore trebuie să fie: 00-09, 03-12, 06-15, 09-18, 12-21, 15-24, 18-03, 21-06 UTC exceptând cazul prognozelor de aerodrom pentru acele aerodromuri care sunt difuzate prin MOTNE, perioada de disponibilitate fiind cea precizată în programul MOTNE.

6.2.8. Intervalele de valabilitate și orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 18 ore trebuie să fie: 00-18, 06-24, 12-06, 18-12 UTC.

6.2.9. Fiecare prognoza TAF trebuie să se refere la un singur aerodrom.

6.2.10. TAF trebuie să fie emis în conformitate cu forma specificată în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata TAF sunt conținute în publicația OMM Nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. Acuratetea operationala dorita în cazul prognozelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

6.2.11. Prognozele TAF și amendamentele la acestea trebuie să fie transmise către banca de date OPMET Viena și către centrul desemnat pentru operarea sistemului SADIS, respectiv WAFC Londra.

6.3. Prognoze de aterizare

6.3.1. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile legale în vigoare; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali și aeronavelor care se găsesc la mai puțin de o ora de zbor de aerodrom.

6.3.2. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub forma de prognoze de tip TREND, în conformitate cu formatul și criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

6.3.3. Prognoza de aterizare de tip tendinta trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendintei prognozate pentru condițiile meteorologice la acel aerodrom și trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observații meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendinta trebuie să fie de 2 ore, începând de la ora mesajului de observații care face parte din prognoza de aterizare.

6.3.4. Prognoza de aterizare de tip tendinta trebuie să indice schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vant la suprafața, vizibilitate, fenomene meteorologice și nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care se prognozeaza o evoluție semnificativă. În cazul unei evolutii semnificative a nebulozitatii, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluției semnificative a vizibilitatii, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozeaza nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea "NOSIG".

6.3.5. Emiterea prognozelor de aterizare trebuie să fie limitată la acele perioade de timp stabilite prin acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați.

6.4. Prognoze pentru decolare

6.4.1. Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

6.4.2. O prognoza pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinata și trebuie să conțină informații despre condițiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce privește direcția și viteza vantului la suprafața precum și orice variatii a acestora, temperatura, presiunea (QNH) și orice alte elemente dacă acestea au fost agreate, pe plan local.

6.4.3. O prognoza pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor și membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării.

6.4.4. Unitățile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare.

6.4.5. Formatul prognozei de decolare trebuie să fie agreat pe baza unui acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii interesați. Ordinea elementelor, terminologia, unitățile și scarile de valori utilizate în prognozele pentru decolare trebuie să coincida cu cele utilizate în mesajele de observatie pentru același aerodrom.

6.4.6. Criteriile pentru emiterea amendamentelor la prognozele pentru decolare pentru direcția și viteza vantului la suprafața, temperatura, presiune (QNH) și orice alte elemente agreate pe plan local trebuie să fie agreate pe baza unui acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii interesați. Aceste criterii trebuie să corespundă cu criteriile existente pentru emiterea mesajelor speciale de observații pentru aerodromul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Capitolul 4.

6.5. Prognoze de zona și prognoze de ruta emise pe plan național

6.5.1. Prognozele de zona și de ruta trebuie să conțină informații despre vantul și temperatura în altitudine, fenomenele meteorologice semnificative pe ruta și norii asociați. La cerere, prin acord între administrația meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați, se pot adauga și alte elemente la acestea. Aceste informații trebuie să țină seama de orarul, altitudinea și extinderea geografică a zborurilor cărora le sunt destinate.

6.5.2. Unitățile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica sa elaboreze prognoze de zona și de ruta trebuie să urmărească permanent aceste prognoze și trebuie să emita amendamente când este necesar.

6.5.3. Prognozele de zona și de ruta și amendamentele la acestea, distribuite pe plan local trebuie să fie în formatul ROFOR stabilită de Organizația Meteorologica Mondială pentru schimbul acestor informații între unitățile meteorologice aeronautice sau în alt format după cum a fost agreat pe plan local, cu acordul autorității meteorologice aeronautice. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata ROFOR sunt conținute în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, Volumul I.

6.5.4. Ordinea elementelor în prognozele de zona și de ruta (sau în amendamentele la aceste prognoze) elaborate în limbaj clar abreviat, trebuie să urmeze, în mod normal, ordinea elementelor din forma codificata a mesajului. Terminologia și unitățile utilizate trebuie să corespundă cu cele utilizate în mesajele de observatie de aerodrom și prognozele de aerodrom. Indicativul folosit trebuie să fie "AREA FCST" respectiv "ROUTE FCST" precedat, în cazul unui amendament, de "AMD". Procedura CAVOK utilizata în prognozele de aerodrom nu trebuie folosită în prognozele de zona și de ruta.

6.5.5. Lista criteriilor utilizate pentru amendamentele la prognozele de zona și de ruta trebuie să fie stabilite de administrația meteorologica aeronautica, cu consultarea operatorilor și a altor utilizatori interesați.

6.5.6. Amendamentele la prognozele de zona și de ruta trebuie să fie emise în conformitate cu criteriile stabilite prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

6.6. Prognoze de zona pentru zboruri la niveluri joase

6.6.1. Frecventa emiterii, formatul și momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum și criteriile de amendare a acestora trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări și trebuie să fie stabilite de către administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, pe baza acordului cu operatorii aerieni interesați.

6.6.2. Prognozele de zona destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în formatul stabilit în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări și agreat între unitățile meteorologice aeronautice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunile de informare a zborului corespunzătoare. Când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborata ca prognoza de zona GAMET utilizând abrevieri OACI aprobate și valori numerice. Prognozele de zona trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de la sol până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasa, sau mai sus dacă este necesar) și trebuie să conțină informații despre fenomenele meteorologice pe ruta care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informațiilor AIRMET, precum și informații suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase.

6.6.3. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase elaborate în sprijinul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie emise la intervale de 3 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore și trebuie să fie transmise unităților meteorologice aeronautice interesate, în conformitate cu acordul încheiat cu acestea, cel mai târziu cu o ora înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.

6.6.4. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase în format GAMET trebuie să fie elaborate cu formatul și conținutul specificat în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

6.6.5. În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zona GAMET și fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozat, trebuie emis un amendament GAMET AMD, ce amendeaza elementul meteorologic în cauza. Prevederile pentru elaborarea și difuzarea informațiilor AIRMET care amendeaza prognozele de zona în ceea ce privește fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enunțate în Capitolul 7 al prezentei reglementări.

6.6.6. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unitățile meteorologice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor în cauza.

Capitolul 7 INFORMAȚII SIGMET ȘI AIRMET, AVERTIZARI DE AERODROM ȘI DE FORFECAREA VANTULUI

7.1. Informații SIGMET

7.1.1. Informațiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologica și trebuie să constituie o descriere concisă, în limbaj clar abreviat asupra apariției și/sau apariției prognozate a fenomenelor meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranța operațiunilor de zbor, precum și evoluția acestor fenomene în timp și spațiu.

7.1.2. Informațiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zona.

7.1.3. Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore și de preferinta nu mai mult de 4 ore.

7.1.4. În cazurile speciale în care sunt emise mesaje SIGMET pentru nori de cenusa vulcanica și cicloni tropicali, acestea trebuie să includă și o prognoza de până la 12 ore dincolo de perioada de valabilitate specificată la punctul 7.1.3 de mai sus și care să ofere informații cu privire la traiectoria norului de cenusa vulcanica, respectiv a centrului ciclonului tropical.

7.1.5. Mesajele SIGMET emise în conformitate cu punctul 7.1.4 de mai sus, cu privire la norii de cenusa vulcanica și ciclonii tropicali trebuie să se bazeze pe informațiile consultative furnizate de către VAAC și respectiv de TCAC, desemnate prin acord regional de navigație aeriană pentru regiunea EUR. Pentru regiunea EUR, VAAC Toulouse este desemnat sa furnizeze centrelor de veghe meteorologica informații consultative cu privire la traiectoria norului de cenusa vulcanica.

7.1.6. Între centrul de veghe meteorologica și ACC/FIC asociat trebuie menținută o strânsă coordonare, pentru ca informațiile cu privire la cenusa vulcanica incluse în mesajele SIGMET și NOTAM să fie coroborate.

7.1.7. Mesajele SIGMET cu privire la apariția prognozata a fenomenelor meteorologice pe ruta, cu excepția norilor de cenusa vulcanica și ciclonilor tropicali, trebuie să fie emise cu cel mult 6 ore și de preferinta, nu mai mult de 4 ore, înainte de ora estimată de aparitie a fenomenelor.

7.1.8. Atunci când se prognozeaza ca un nor de cenusa vulcanica sau un ciclon tropical vor afecta o regiune de informare a zborului, mesajele SIGMET corespunzătoare trebuie să fie emise cu până la 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate sau cat mai curând posibil, în cazul în care existenta acestor fenomene nu a făcut obiectul unei avertizari prealabile. Mesajele SIGMET pentru cenusa vulcanica și cicloni tropicali trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 6 ore.

7.2. Forma mesajelor SIGMET

7.2.1. Conținutul, ordinea elementelor și criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj SIGMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și sunt detaliate prin proceduri specifice.

7.2.2. Mesajele ce includ informații SIGMET pentru aeronavele subsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET" iar acelea care conțin informații SIGMET despre aeronavele supersonice în timpul zborurilor supersonice sau transonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET SST".

7.2.3. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Pentru mesajele "SIGMET" și "SIGMET SST" trebuie utilizate serii separate ale numerelor de ordine. Centrele de veghe meteorologica ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR și/sau o zona de control trebuie să emita mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR și/sau zona de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate.

7.2.4. Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie inclus într-un mesaj SIGMET, folosind abrevierile după cum urmează:

a) la nivele de croaziera subsonica:

oraje

- obscurizate

OBSC TS

- inglobate în nori

EMBD TS

- frecvente

FRQ TS

- linie de vijelie

SQL TS

- obscurizate, cu grindina

OBSC TSGR

- inglobate în nori, cu grindina

EMBD TSGR

- frecvente, cu grindina

FRQ TSGR

- linie de gren, cu grindina

SQL TSGR

ciclon tropical

- ciclon tropical având o viteză medie a vantului la

TC (+ numele

suprafața de 63 km/h (34 kt) sau mai mult

ciclonului)

turbulenta

- turbulenta puternica

SEV TURB

givraj

- givraj puternic

SEV ICE

- givraj puternic datorat ploii care ingheata

SEV ICE (FZRA)

unde orografice

- unde orografice puternice

SEV MTW

furtuna de praf

- furtuna de praf puternica

HVY DS

furtuna de nisip

- furtuna de nisip puternica

HVY SS

cenusa vulcanica

- cenusa vulcanica

VA (+ numele

(fără a se tine seama de altitudine)

vulcanului

dacă este cunoscut)

b) la nivele de croaziera transonice și supersonice:

turbulenta

- turbulenta moderata

MOD TURB

- turbulenta puternica

SEV TURB

cumulonimbus

- cumulonimbus izolati

ISOL CB

- cumulonimbus ocazionali

OCNL CB

- cumulonimbus frecventi

FRQ CB

grindina

- grindina

GR

cenusa vulcanica

- cenusa vulcanica

VA (+ numele vulcanului,

(fără a se tine seama de altitudine)

dacă este cunoscut)

7.2.5. Informațiile SIGMET trebuie să conțină doar elementele descriptive care sunt necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care mesajul SIGMET este emis, trebuie incluse doar elementele descriptive menționate în 7.2.4. Informațiile SIGMET cu privire la oraje sau ciclon tropical nu trebuie să includă referiri la turbulenta și givrajul care le sunt asociate.

7.2.6. Centrele de veghe meteorologica pot sa emita informații SIGMET pentru nori de cenusa vulcanica și cicloni tropicali sub forma grafica utilizând forma codificata BUFR a OMM, suplimentar față de emiterea acestora în limbaj clar abreviat ca informații SIGMET în conformitate cu 7.2.1. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata BUFR sunt conținute în publicația OMM nr. 306, Manualul de Coduri, vol. I.2, partea B - Coduri Binare.

7.3. Distribuirea mesajelor SIGMET

7.3.1. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologica a căror arie de responsabilitate este total sau parțial într-o arie de 1850 km (1000 NM) de central emitent al mesajelor pentru a asigura distribuția acestora către unitățile serviciilor de trafic aerian și birourilor meteorologice de aerodrom. Suplimentar, toate informațiile SIGMET trebuie transmise către WAFC Londra și în cazul informațiilor SIGMET asupra cenusii vulcanice și ciclonilor tropicali, distribuirea trebuie să fie și către Banca de date OPMET Viena, la adresa LOZZMMSS pentru a asigura distribuția mai departe către toate centrele de veghe meteorologica în regiunea EUR și în consecința, disponibilitatea pentru planificarea înaintea zborului. Mesajele SIGMET referitoare la cenusa vulcanica trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAA, inclusiv a celor din afară regiunii EUR.

7.3.2. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite și către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigație aeriană pentru exploatarea sistemelor de distribuție prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe.

7.4. Informații AIRMET

7.4.1. Informațiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologica, luând în considerare densitatea traficului aerian ce se desfășoară sub nivelul de zbor 100. Informațiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă, în limbaj clar abreviat, asupra apariției sau apariției prognozate a fenomenelor meteorologice pe ruta specifice, care nu au fost incluse în în secțiunea I a prognozelor de zona pentru zborurile la nivele joase emise conform Capitolului 6 și care pot afecta siguranța zborurilor la nivele joase, precum și evoluția acestor fenomene în timp și în spațiu.

7.4.2. Informațiile AIRMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zona.

7.4.3. Perioada de valabilitate a unui mesaj AIRMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore, și de preferinta nu mai mult de 4 ore.

7.5. Forma mesajelor AIRMET

7.5.1. Conținutul, ordinea elementelor și criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj AIRMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și sunt detaliate prin proceduri specifice.

7.5.2. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje AIRMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Centrele de veghe meteorologica ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR și/sau o CTA trebuie să emita mesaje AIRMET diferite pentru fiecare FIR și/sau CTA din cuprinsul ariilor lor de responsabilitate.

7.5.3. Regiunea de informare a zborurilor poate să fie împărțită în sectoare, dacă este necesar.

7.5.4. Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie incluse într-un mesaj AIRMET, folosind abrevierile indicate mai jos:

la nivele de croaziera sub nivelul de zbor 100 (sau sub nivelul de zbor 150 în zonele de munte, sau mai sus, după cum este necesar):

- viteza vantului la suprafața

- viteza medie a vantului la suprafața pe o arie

SFC WSPD (+ viteza vantului și unitățile

extinsă, viteza mai mare de 60 km/h (30 kt)

de măsura)

- vizibilitatea la suprafața

- suprafețe extinse afectate de reducerea

SFC VIS

vizibilitatii la mai puțin de 5000 m, inclusiv

(+ vizibilitatea)

fenomenele meteorologice care au cauzat

(+ unul dintre următoarele fenomene

reducerea vizibilitatii

meteorologice sau combinatii ale

acestora: BR, DS, DU, DZ, FC, FG, FU,

GR, GS, HZ, IC, PL, PQ, RA, SA, SG, SN,

SQ, SS sau VA)

- oraje

- izolate fără grindina

ISOL TS

- ocazionale fără grindina

OCNL TS

- izolate cu grindina

ISOL TSGR

- ocazionale cu grindina

OCNL TSGR

- obscurizarea montană

- munti obscurizati

MT OBSC

- nori

- suprafețe intinse cu acoperire (nebulozitate)

fragmentata sau totală, cu înălțimea bazei

norilor sub 300 m (1000 ft) deasupra solului:

- fragmentati

BKN CLD (+ înălțimea bazei norului și

vârful acestuia, precum și unitățile de

măsura)

- cer total acoperit

OVC CLD (+ înălțimea bazei norului și

vârful acestuia, precum și unitățile de

măsura)

- nori cumulonimbus care sunt:

- izolati

ISOL CB

- ocazionali

OCNL CB

- frecventi

FRQ CB

- nori cumulus congestus care sunt:

- izolati

ISOL TCU

- ocazionali

OCNL TCU

- frecventi

FRQ TCU

- givraj

- givraj moderat

MOD ICE

(exceptând givrajul în nori convectivi)

- turbulenta

- turbulenta moderata

MOD TURB

(exceptând turbulenta în nori convectivi)

- unde orografice

- unde orografice moderate

MOD MTW

7.5.5. Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4. Informațiile AIRMET referitoare la oraje sau la norii cumulonimbus nu trebuie să includă mențiuni în legătură cu turbulenta și givrajul asociate. Detalii în legătură cu informațiile SiGMET care sunt, de asemenea, aplicabile zborurilor la nivele joase sunt date la 7.2.4.

7.6. Distribuirea mesajelor AIRMET

7.6.1. Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologica în regiunile de informare a zborurilor invecinate și către alte unități meteorologice, conform procedurilor de coordonare între administrațiile meteorologice interesate.

7.6.2. Mesajele meteorologice de tip AIRMET trebuie transmise către banca de date OPMET Viena și către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigație aeriană, pentru exploatarea sistemelor de distribuție prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe, după cum va fi stabilit prin acord regional de navigație aeriană.

7.7. Avertizari de aerodrom

7.7.1. Avertizarile de aerodrom trebuie să fie emise de către unitățile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica și trebuie să conțină informații concise despre condițiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilitățile și serviciile de aerodrom.

7.7.2. Avertizarile de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condițiile semnalate încetează și/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom.

7.7.3. În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni și serviciile de aerodrom, avertizarile de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice și trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administrația meteorologica aeronautica și cei interesați.

7.7.4. Avertizarile de aerodrom trebuie să se refere la apariția sau apariția prognozata a unuia sau mai multora din următoarele fenomene meteorologice:

- oraj;

- grindina;

- ninsoare (inclusiv depozitul de zapada observat sau prognozat);

- precipitatiile care ingheata;

- givraj sub forma de bruma sau de chiciura;

- furtuna de nisip;

- furtuna de praf;

- nisip sau praf transportat la înălțime;

- vant puternic la suprafața și rafale;

- vijelie;

- tornada;

- alte fenomene, după cum s-a agreat pe plan local.

7.7.5. Utilizarea unui text suplimentar la abrevierile specificate prin procedurile specifice de abreviere a acestor avertizari trebuie să fie minim. Textul suplimentar trebuie să fie întocmit în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate și valorile numerice corespunzatore. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie întocmit utilizând limbajul clar în limba engleza.

7.7.6. Când sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizari de aerodrom ca de exemplu, viteza maxima a vantului prognozata sau căderea de zapada prognozata, criteriile trebuie să fie stabilite prin procedurile de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și utilizatorii avertizarilor.

7.8. Avertizari despre forfecarea vantului

7.8.1. Avertizarile despre forfecarea vantului trebuie să fie întocmite de către unitățile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica și trebuie să conțină informații concise despre existenta observata sau prognozata a forfecarii vantului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizarii sau decolarii sau în tur de pista între nivelul pistei și 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum și aeronavele aflate pe pista în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecarii vantului este semnificativă și la înălțimi care depășesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Material de îndrumare cu privire la forfecarea vantului sunt detaliate în documentul nr. 9817 OACI, Manualul despre forfecarea vantului.

7.8.2. Avertizarile despre forfecarea vantului destinate aeronavelor care sosesc și/sau aeronavelor care pleacă trebuie să fie anulate atunci când rapoartele de la aeronave indica încetarea forfecarii, sau după trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizari de forfecare a vantului trebuie să fie stabilite pe plan local, pentru fiecare aerodrom în parte, prin procedurile de coordonare încheiate între administrația meteorologica aeronautica, unitățile ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați.

7.8.3. Dovezi asupra existenței forfecarii vantului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la:

a) un echipament de detectie de la distanta a forfecarii vantului, instalat la sol, de ex. radar Doppler;

b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecarii vantului, de ex. rețea de senzori la suprafața pentru măsurarea vantului și/sau a presiunii destinați a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere și depărtare asociate;

c) observații ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate în conformitate cu Capitolul 5 ale prevederilor prezentei reglementări; sau

d) alte informații meteorologice obținute, de exemplu, cu ajutorul senzorilor specifici, instalati pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe inaltimile inconjuratoare.

Condițiile de forfecare a vantului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene:

- oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) și fronturi de rafale;

- suprafețe frontale;

- vanturi puternice la suprafața asociate cu topografia locală;

- fronturi de briza marina;

- unde orografice (inclusive rotori la nivele joase în zona terminala);

- inversiuni de temperatura la nivele joase

7.8.4. Avertizarile de forfecare a vantului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice și trebuie să fie difuzate pentru acele aerodromuri unde forfecarea vantului este considerată un factor de risc în conformitate cu cele agreate prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica desemnată sa furnizeze servicii pentru aerodromul respectiv, cu administrația ATS corespunzătoare și operatorii interesați sau trebuie să fie distribuita direct de la senzori sau de la echipamentele automate de teledetectie de la sol menționate la 7.8.3 a) și b).

7.8.5. Informațiile asupra forfecarii vantului trebuie, de asemenea, să fie incluse ca informații suplimentare în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate la nivel local, precum și în mesajele METAR și SPECI în conformitate cu procedurile specifice.

7.8.6. În cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloti sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetectie a forfecarii vantului de la sol, avertizarile de forfecare a vantului trebuie să includă referințe specifice despre microrafale.

7.8.7. În cazul în care informațiile de la senzori sau echipamente automate de teledetectie de la sol a forfecarii vantului sunt utilizate pentru elaborarea avertizarilor de forfecarea vantului, avertizarea, dacă se poate, trebuie să se refere la porțiuni specifice ale pistei și distanțe de-a lungul pantei de apropiere sau decolare în conformitate cu procedurile de coordonare agreate între administrația meteorologica aeronautica, administrația ATS corespunzătoare și operatorii interesați.

7.8.8. În cazul în care un raport de la o aeronava este utilizat pentru elaborarea avertizarilor de forfecare a vantului sau pentru a confirma o avertizare emisă anterior, raportul de la aeronava corespunzător, inclusiv tipul aeronavei, trebuie inclus în avertizare, fără modificări.

7.8.9. Dacă forfecarea vantului este semnalata pe de o parte de către aeronavele care sosesc și pe de altă parte de către aeronavele care pleacă, pot exista doua avertizari de forfecare a vantului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc și alta aeronavelor care pleacă. Detalii privind raportarea intensitatii forfecarii vantului sunt încă în lucru pe plan internațional. Totuși, este recunoscut faptul ca atunci când pilotii semnaleaza forfecarea vantului, pot utiliza calificativele: "moderata", "puternica" sau "foarte puternica", bazate într-o mare măsura pe evaluarea lor subiectiva asupra intensitatii forfecarii vantului intalnite, în conformitate cu prevederile de mai sus, astfel de rapoarte urmează să fie adăugate, fără modificări, în avertizarile de forfecare a vantului.

7.8.10. Utilizarea unui text suplimentar la forma codificata specificată în procedurile specifice trebuie să fie cat mai redusă. Textul suplimentar trebuie să fie elaborat în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate și valorile numerice corespunzătoare. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, atunci textul poate fi întocmit utilizând limbajul clar în limba engleza.

7.9. Transmiterea rapoartelor speciale din zbor către aeronave

7.9.1. Rapoartele speciale din zbor trebuie transmise către aeronava într-un interval de 60 de minute de la emiterea acestora.

7.9.2. Informațiile despre vant și despre temperatura aerului incluse în rapoartele speciale automate din zbor nu trebuie transmise și către alte aeronave aflate în zbor.

Capitolul 8 INFORMAȚII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE

8.1. Prevederi generale

8.1.1. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să satisfacă cerințele de informații climatologice aeronautice la nivel național și trebuie să asigure colectarea, procesarea și înregistrarea datelor de observatie cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel național. În cazul în care, în practica nu este posibil să se satisfacă cerințele de informații climatologice aeronautice la nivel național, precum și colectarea, procesarea și stocarea datelor de observatie, acestea pot fi asigurate cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel internațional și responsabilitatea pentru elaborarea informațiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorității aeronautice de stat.

8.1.2. Informațiile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub forma de tabele climatologice de aerodrom și rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informații trebuie să fie furnizate utilizatorilor aeronautici conform acordului încheiat între administrația meteorologica aeronautica și aceștia. Datele climatologice necesare în scopul planificarii de aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautica RACR-AD-PETA, Capitolul 3 și Anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I.

8.1.3. Informațiile climatologice aeronautice trebuie să se bazeze pe observații efectuate pe o perioadă de cel puțin cinci ani și la furnizarea informațiilor trebuie indicată această perioadă.

8.1.4. Datele climatologice referitoare la amplasarea a noi aerodromuri și a pistelor suplimentare la aerodromurile existente trebuie să fie colectate cat mai devreme posibil, înainte de a fi date în funcțiune aceste aerodromuri sau piste.

8.1.5. Observațiile meteorologice pentru aerodromurile permanente și pentru aerodromurile de rezerva trebuie colectate, procesate și înregistrate în forma adecvată pentru elaborarea informațiilor climatologice de aerodrom.

8.1.6. Informațiile climatologice aeronautice trebuie schimbate, la cerere, între administrațiile meteorologice aeronautice. Operatorii aerieni și alți beneficiari aeronautici care au nevoie de asemenea informații trebuie să se adreseze administrației meteorologice aeronautice responsabilă pentru elaborarea acestora.

8.2. Tabele climatologice de aerodrom

8.2.1. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să se asigure ca este efectuată colectarea și înregistrarea datelor meteorologice de observații necesare de către unități meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica și acestea trebuie să dețină capabilitatea de a:

a) întocmi tabele climatologice de aerodrom pentru fiecare aerodrom internațional de destinație și de rezerva din zona sa de responsabilitate; și

b) pune la dispoziția beneficiarilor aeronautici aceste tabele climatologice de aerodrom în intervalul de timp stabilit prin acord cu aceștia.

8.2.2. Tabelul climatologic de aerodrom trebuie să indice, în funcție de disponibilitatea datelor:

a) valorile medii și variatiile în raport de acestea, inclusiv valorile maxime și minime ale elementelor meteorologice (de exemplu, temperatura aerului); și/sau

b) frecventa apariției fenomenelor meteorologice de timp prezent care influențează operațiunile de zbor în zona aerodromului (de exemplu, orajele); și/sau

c) frecventa apariției valorilor specifice a unuia sau a unei combinatii de doua sau mai multe elemente (de exemplu, o combinație de vizibilitate redusă și nori josi).

8.2.3. Tabelele climatologice de aerodrom trebuie să conțină informațiile necesare pentru întocmirea rezumatelor climatologice de aerodrom în concordanta cu prevederile de mai jos.

8.3. Rezumate climatologice de aerodrom

8.3.1. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să fie elaborate conform procedurilor stabilite de Organizația Meteorologica Mondială. Atunci când exista mijloacele informatice care să permită înregistrarea, procesarea și extragerea informațiilor, rezumatele trebuie publicate, sau puse la dispoziția beneficiarilor aeronautici, la cererea acestora. Când aceste facilități nu sunt disponibile, rezumatele trebuie să fie elaborate folosind modele specificate de Organizația Meteorologica Mondială și trebuie să fie publicate și aduse la zi după caz.

8.3.2. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să cuprindă:

a) frecventele cazurilor când distanta vizuala în lungul pistei/vizibilitatea și/sau înălțimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau OVC sunt inferioare unor valori specifice, la momente de timp precizate;

b) frecventele cazurilor când vizibilitatea este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate;

c) frecventele cazurilor când înălțimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau OVC, este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate;

d) frecventele de aparitie simultană a unor valori specifice ale direcției și vitezei vantului în intervale precizate;

e) frecventele temperaturii la suprafața în intervale de 5°C precizate, la momente de timp precizate;

f) valorile medii și variatiile în raport cu aceste medii, inclusiv valorile maxime și minime ale elementelor meteorologice cerute în scopul planificarii operațiunilor de zbor, inclusiv pentru calcule ale performantelor la decolare.

Modelele rezumatelor climatologice de aerodrom menționate de la a) până la e) sunt date în publicația OMM Nr. 49, Regulamentul tehnic, vol. II, C.3.2.

8.4. Copii ale datelor de observații meteorologice

8.4.1. La cerere și în măsura posibilităților, administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, poate să pună la dispoziția oricărei alte administrații meteorologice aeronautice, operatorilor aerieni și tuturor celor interesați de aplicarea meteorologiei în navigația aeriană internationala, datele de observații meteorologice necesare pentru cercetări, investigații sau alte analize operationale.

Capitolul 9 ASISTENȚA METEOROLOGICA PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR

9.1. Prevederi generale

9.1.1. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor pentru:

a) planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni;

b) replanificarea în timpul zborului efectuată de către operatorii aerieni care utilizează control operational centralizat a operațiunilor de zbor;

c) utilizarea de către membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare;

d) aeronavele în zbor.

9.1.2. Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să acopere cerințele zborului ținând seama de ora, altitudinea și extinderea geografică. Astfel, aceste informații trebuie să se refere la o anumită ora sau anumit interval de timp și trebuie să fie extinse, pentru asigurarea întregului traiect, până la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigura obținerea unor informații noi. La cerere, sau atunci când condițiile meteorologice creează incertitudini asupra posibilității aterizarii pe un anumit aerodrom trebuie să fie incluse informații suplimentare despre condițiile meteorologice prevăzute între aerodromul de destinație și aerodromul de rezerva stabilit de către operatorul aerian. În plus, conform acordului între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni, se pot pune la dispoziție informații meteorologice până la un aerodrom mai îndepărtat (altul decât cel de destinație sau de rezerva).

9.1.3. Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să cuprindă date despre vantul și temperatura în altitudine, fenomene meteorologice de timp semnificativ pe ruta, mesaje METAR și SPECI (incluzând prognoze de aterizare), prognoze TAF, prognozele pentru decolare, informații SIGMET și rapoartele din zbor speciale care n-au făcut obiectul unei informații SIGMET și informații AIRMET, care sunt disponibile la unitatea meteorologica aeronautica și care prezintă importanța pentru zborurile planificate.

9.1.4. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să initieze coordonarea cu alte administrații meteorologice aeronautice, dacă este cazul, pentru a obține de la acestea mesajele de observații și/sau prognoze cerute de operatorii aerieni sau membrii echipajelor aeronavelor.

9.1.5. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor în locația stabilită de administrația meteorologica aeronautica, în urma consultării operatorilor aerieni și la ora care se stabilește în baza acordului între unitatea meteorologica aeronautica și operatorul aerian interesat. Asistența meteorologica trebuie să fie limitată în mod normal la zborurile provenind de pe teritoriul național, exceptând cazul existenței unui acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorul aerian interesat. La un aerodrom fără birou meteorologic, modalitatea de comunicare a informațiilor meteorologice trebuie să se stabilească între administrația meteorologica aeronautica și operatorul aerian interesat.

9.1.6. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor prin una sau mai multe mijloace de mai jos, pe baza acordului între administrația meteorologica aeronautica și operatorul aerian interesat și în ordinea de mai jos, fără ca aceasta sa impună o anume prioritate:

a) text scris de mana sau imprimat, inclusiv harti și formulare specifice;

b) date digitale în puncte de grila;

c) expozeu verbal (briefing);

d) consultatie;

e) afisaj; sau

f) în locul celor specificate de la a) la e) mai sus, prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare și facilități pentru documentația de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultatie, după cum este necesar, cu unitatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

9.1.7. Administrația meteorologica aeronautica, în urma consultării operatorilor aerieni, trebuie să stabilească:

a) tipul și formatul informațiilor meteorologice ce vor fi furnizate; și

b) metodele și mijloacele utilizate pentru furnizarea acestor informații.

9.1.8. La cererea operatorului aerian, informarea meteorologica furnizată pentru planificarea zborului trebuie să includă datele necesare pentru determinarea celui mai jos nivel de zbor utilizabil.

9.2. Informații destinate planificarii preliminare a zborului de operatorii aerieni și replanificarii în timpul zborului sub control operational centralizat

9.2.1. Informațiile meteorologice pentru operatorii aerieni destinate planificarii preliminare a zborului și replanificarii în timpul zborului, trebuie să cuprindă parțial sau în totalitate următoarele informații, după cum a fost stabilit prin acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați:

a) date actuale și prognozate asupra: vantului în altitudine, temperaturii în altitudine și umiditatii;

b) înălțimea și temperatura tropopauzei și direcția, viteza și înălțimea vantului maxim;

c) date existente și prevăzute asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe ruta și amendamentelor la acestea;

d) o prognoza pentru decolare;

e) mesaje METAR și, unde sunt disponibile, mesaje SPECI (incluzând prognoze de aterizare) pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezerva la decolare, aerodromurile de aterizare și de rezerva la destinație;

f) mesaje TAF și amendamente la acestea pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezerva la decolare, aerodromurile de aterizare și de rezerva la destinație;

g) informații SIGMET și mesajele speciale din zbor corespunzătoare relevante pentru întreaga ruta; mesajele speciale din zbor corespunzătoare trebuie să fie acelea care un au fost deja incluse în informațiile SIGMET; și

h) informații AIRMET pentru zborurile la niveluri joase, după cum se stabilește prin acord regional de navigație aeriană.

9.2.2. Când informațiile privind condițiile în altitudine sunt furnizate sub forma de harti, acestea trebuie să fie harti ale nivelelor de zbor standard.

9.2.3. Informațiile asupra vantului și temperaturii în altitudine și informațiile asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe ruta cerute pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informații meteorologice cerute pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile.

9.2.4. Informațiile pentru nivele înalte furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului sunt transmise și trebuie să fie recepționate în forma codificata GRIB. Forma codificata GRIB este continuta în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B - coduri binare.

9.2.5. Informațiile despre fenomenele meteorologice semnificative furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului sunt transmise și trebuie să fie recepționate în forma codificata BUFR. Forma codificata BUFR este continuta în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B - coduri binare.

9.2.6. Informațiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru aeronave supersonice, trebuie să conțină date despre nivelele utilizate în regim transonic și supersonic, împreună cu nivelele care pot fi utilizate în zborul subsonic. Trebuie menționate, în mod particular, apariția sau apariția prognozata a norilor cumulonimbus, turbulentei și precipitatiilor, precizând localizarea și extinderea lor verticala.

9.2.7. Informațiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborurilor și replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru zborurile elicopterelor către platformele maritime trebuie să conțină date referitoare la stratul de la nivelul marii și până la nivelul de zbor 100. Trebuie menționate, în mod particular, prognoza vizibilitatii la suprafața, nebulozitatii, tipului norilor (când sunt disponibile), bazei și vârfului norilor sub nivelul de zbor 100, stării marii și temperaturii suprafeței marii, presiunii la nivelul mediu al marii și apariției și apariției prognozate a turbulentei și givrajului.

9.3. Expozeul verbal (briefing), consultatie și afișare

9.3.1. Expozeul verbal și/sau consultatia trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal operational de zbor. Scopul acestora este furnizarea ultimelor informații disponibile asupra condițiilor meteorologice existente și prevăzute de-a lungul rutei de zbor, la aerodromul de destinație, la aerodromurile de rezerva și la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica și completa informațiile conținute în documentația de zbor sau, în baza acordului încheiat între administrația meteorologica și operatorul aerian, pentru a înlocui documentația de zbor.

9.3.2. Informațiile meteorologice folosite pentru expozeul verbal și pentru consultatie trebuie să cuprindă, parțial sau total, informațiile de la 9.2.1.

9.3.3. Dacă unitatea meteorologica aeronautica exprima o părere diferita despre evoluția condițiilor meteorologice la un aerodrom, care se deosebește substanțial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentația de zbor, trebuie să fie atrasa atenția membrilor echipajului aeronavei asupra diferenței respective. Partea care conține diferența menționată trebuie să fie înregistrată la momentul expozeului verbal, și aceasta înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziția operatorilor aerieni.

9.3.4. Expozeul verbal, consultatia, afișarea și/sau documentația de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de către unitatea meteorologica asociata aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informațiile necesare pentru a răspunde cerințelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați. În situații excepționale, de exemplu o întârziere neprevăzută, unitatea meteorologica asociata aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o noua consultatie și/sau o noua documentație de zbor, după cum este necesar.

9.3.5. Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operational de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultatia și/sau documentația de zbor trebuie să se prezinte la unitatea meteorologica aeronautica la ora convenită între unitatea meteorologica și operatorul aerian interesat. Acolo unde condițiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultații sau a expozeului verbal, unitatea meteorologica trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicații.

9.3.6. Expozeul verbal și/sau consultatia pentru membrii echipajelor aeronavelor supersonice trebuie să conțină informații meteorologice pentru nivelele de zbor transonice și supersonice. Trebuie menționate, în mod particular, apariția sau apariția prognozata a norilor cumulonimbus, a turbulentei și precipitatiilor, precizând localizarea și extinderea lor verticala.

9.3.7. Expozeul verbal și/sau consultatia efectuate pentru zborurile la nivele joase, inclusiv cele efectuate după reguli de zbor la vedere, trebuie să conțină informații meteorologice până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar). Trebuie menționate, în mod particular, apariția sau apariția prognozata a oricăror fenomene meteorologice pe o suprafața extinsă și care pot reduce vizibilitatea sub 5000 m, precum și apariția sau apariția prognozata a norilor care pot afecta zborul.

9.3.8. Pentru a asista membrii echipajelor aeronavelor și alt personal interesat care participa la pregătirea zborului și în scopul asigurării expozeului verbal și a consultatiei, unitatea meteorologica aeronautica trebuie să afiseze ultimele informații disponibile, după cum urmează:

a) mesaje METAR și SPECI;

b) mesaje TAF și prognoze de aterizare;

c) avertizari de aerodrom referitoare la aerodromul local;

d) prognoze pentru decolare;

e) informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor care nu fac obiectul unei informații SIGMET;

f) harti ale condițiilor prezente și prognozate;

g) imagini sau combinatii de imagini de la satelitii meteorologici și/sau nefanalize; și

h) informații furnizate de radarul meteorologic de la sol;

9.3.9. Materialele afișate trebuie să fie ușor accesibile pentru membrii echipajelor aeronavelor sau personalului de operațiuni zbor interesați. Prin acord între administrația meteorologica aeronautica și beneficiari, afisajul poate fi utilizat în locul expozeului verbal și/sau a consultatiei.

9.4. Documentația de zbor

Generalitati

9.4.1. Documentația de zbor trebuie să se refere la toată ruta pe care se zboara și trebuie să conțină informațiile specificate la 9.2.1. a), c) și de la e) la h). Totuși, pe baza acordului între administrația meteorologica aeronautica și operatorii interesați, documentația de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puțin, după o scurta escala intermediara sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, poate fi limitată la minimul necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentația de zbor trebuie să conțină cel puțin informații asupra elementelor indicate în 9.2.1 e), f), g) și, dacă este necesar, h).

9.4.2. Pentru documentația de zbor, unitățile meteorologice aeronautice trebuie să furnizeze informațiile primite din cadrul sistemului mondial de prognoze de zona. Documentația de zbor trebuie să fie prezentată sub forma de harti, tabele sau texte în limbaj clar abreviat. Prognozele TAF trebuie să fie prezentate în forma codificata sau sub forma tabelara în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice. Modelele hartilor și formularelor utilizate pentru documentația de zbor în România trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Modelele utilizate la nivel internațional și modul în care trebuie să fie completate sunt specificate în procedurile specifice pe baza celor stabilite de Organizația Meteorologica Mondială pe baza cerințelor operationale relevante, formulate de Organizația Aviației Civile Internaționale.

9.4.3. Ori de câte ori apare situația în care informațiile meteorologice care trebuie incluse în documentația de zbor vor diferi semnificativ decât cele care au fost puse la dispoziția operatorilor aerieni pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anuntat imediat și dacă este posibil, sa îi fie furnizate informațiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologica aeronautica și operatorii aerieni.

9.4.4. De fiecare data când este necesar și posibil, documentația de zbor trebuie să fie innoita, în scris sau oral, înainte de a fi furnizată membrilor echipajului. Dacă este necesară amendarea unei documentații de zbor care a fost deja furnizată și dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local unitatea meteorologica aeronautica trebuie să comunice amendamentul sau informațiile actualizate operatorilor aerieni sau unității serviciilor de trafic aerian, pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologica aeronautica și operatorii aerieni.

9.4.5. Formularele și hartile incluse în documentația de zbor trebuie tipărite și completate în limba engleza sau în limba română, după caz. Abrevierile corespunzătoare trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și procedurile specifice asociate. Unitățile de măsura folosite pentru fiecare element trebuie raportate; acestea trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și procedurile specifice asociate.

9.4.6. Unitatea meteorologica aeronautica care a furnizat documentația de zbor, trebuie să păstreze o copie scrisă sau tiparita a acestei documentații, cuprinzând hartile sau formularele specifice, furnizate membrilor echipajelor aeronavelor, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile de la data furnizarii. Aceste informații trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigații și, în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigatiei.

9.4.7. Hartile incluse în documentația de zbor trebuie să fie foarte clare și lizibile și trebuie să aibă următoarele caracteristici fizice:

a) pentru facilitare, dimensiunea maxima ale hartilor trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3) și dimensiunea minima de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste doua formate trebuie să depindă de lungimea rutei și de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate pe harta, după cum a fost agreat între administrația meteorologica aeronautica și beneficiari;

b) principalele caracteristici geografice precum liniile de coasta, principalele cursuri de apa și principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod ușor de recunoscut;

c) pentru hartile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informațiilor cartografice de baza, primele anulandu-le pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun;

d) principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte și indicate prin prima litera a numelui orașului pe care îl deservesc, nume care se găsește în Tabelul AOP din EUR-ANP;

e) o grila geografică formată din meridiane și paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, punctate la intervale de 10°, atât în latitudine cat și în longitudine; spațiul între puncte trebuie să fie de 1°;

f) valorile de latitudine și longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe harta (și nu numai pe marginile acesteia);

g) legenda hartilor trebuie să fie clara și simpla și trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoza care emite harta, tipul hârtii, data și ora de valabilitate și, dacă este necesar, tipul de unități de măsura utilizat.

9.4.8. Informațiile meteorologice utilizate în documentația de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează:

a) vantul trebuie să fie reprezentat pe harti prin sageti cu barbule și fanioane pline pe o grila suficient de deasa;

b) temperaturile trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grila suficient de deasa;

c) datele de vant și temperatura selecționate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zona trebuie să fie reprezentate pe o grila de latitudini și longitudini suficient de deasa;

d) sagetile vantului trebuie să aibă prioritate față de temperaturi și oricare din aceste doua elemente trebuie să aibă prioritate față de fondul hartilor.

9.4.9. Pentru zborurile scurt-curier, hartile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, la scara de 1/15.000.000, după caz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.4.10. Numărul minim de harti pentru zborurile efectuate între nivelele de zbor 250 și 630 trebuie să includă o harta cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivele superioare (între nivelele de zbor 250 și 630) și o harta cu prognoza vantului și temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Hartile actuale cu fenomene meteorologice semnificative furnizate pentru planificarea înaintea și în timpul zborului și pentru documentația de zbor trebuie să fie cele stabilite prin acord între administrația meteorologica aeronautica și beneficiari, din zona de responsabilitate.

9.4.11. Setul de harti care va fi procurat din cadrul sistemului mondial de prognoze de zona pentru zborurile efectuate sub nivelul de zbor 250, trebuie să fie agreat între statele utilizatoare și beneficiari.

9.4.12. Indicațiile de înălțime din documentația de zbor trebuie să fie date după cum urmează:

a) toate referințele la condițiile meteorologice pe ruta, ca de exemplu indicațiile de înălțime pentru vantul la nivele înalte, turbulenta sau bazele și vârfurile norilor, trebuie să fie exprimate în nivele de zbor; acestea pot fi exprimate și în presiune, altitudine sau, pentru zborurile la nivele joase, înălțimi deasupra nivelului solului; și

b) toate referințele la condițiile meteorologice la aerodrom, ca de exemplu indicațiile de înălțime pentru bazele norilor trebuie să fie exprimate în înălțimi deasupra cotei aerodromului.

Informații asupra vantului și temperaturii în altitudine

9.4.13. Când informațiile asupra vantului și temperaturii în altitudine sub forma de harta sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei, înainte de plecare, acestea trebuie să fie harti prognozate pentru momente fixe de timp, pentru nivele de zbor standard. În zonele tropicale sau pentru zboruri de durata scurta, pot fi furnizate harti ale condițiilor prezente în locul hartilor prognozate; în aceste cazuri nivelele descrise trebuie să corespundă suprafețelor izobarice standard.

9.4.14. Hartile de vant și temperatura în altitudine pentru zborurile la niveluri joase trebuie să fie furnizate pentru puncte situate la o distanta de nu mai mult de 500 km (300 NM) și pentru cel puțin următoarele altitudini: 600, 1500 și 3000 (2000, 5000 și 10000 ft).

9.4.15. Când informațiile asupra vantului și temperaturii în altitudine sunt furnizate sub forma de tabel, acesta trebuie să conțină date pentru aceleași nivele de zbor standard ca și hartile. Aceste informații trebuie să fie furnizate în puncte stabilite pe o grila normală. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor de vant și temperatura în altitudine sub forma de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

Informații asupra fenomenelor meteorologice semnificative

9.4.16. Atunci când informațiile asupra fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta sub forma de harti sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei înainte de plecare, acestea trebuie să fie harti de timp semnificativ valabile pentru un moment fix de timp. Aceste harti trebuie să reprezinte, conform rutei de zbor, următoarele elemente:

a) oraje;

b) cicloni tropicali;

c) linii de vijelie puternice;

d) turbulenta moderata sau puternica (în nori sau în aer clar);

e) givraj moderat sau puternic;

f) furtuni de nisip/praf pe suprafețe extinse;

g) pentru nivele de zbor de la 100 la 250, norii asociați fenomenelor de la a) la f) de mai sus;

h) deasupra nivelului de zbor 250, norii cumulonimbus asociați fenomenelor de la a) la f) de mai sus; pentru aeronavele care operează peste nivelul de zbor 250, fenomenele de la a) la f) trebuie să fie indicate pe harta doar dacă sunt prognozate să se manifeste deasupra acestui nivel și în cazul fenomenului de la punctul a), doar acele oraje care au făcut subiectul emiterii unui mesaj SIGMET în condițiile prevăzute în prezenta reglementare. Indicații cu privire la utilizarea termenului "FRQ TS" sunt date în procedurile specifice;

i) poziția la suprafața a zonelor de convergenta bine definite;

j) poziția la suprafața, viteza și direcția de deplasare a sistemelor frontale când sunt asociate cu fenomenele meteorologice semnificative pe ruta;

k) inaltimile tropopauzei;

l) curentii jet;

m) informații asupra locului eruptiilor vulcanice care produc nori de cenusa semnificativi pentru operațiunile de zbor, inclusiv a celor care produc doar aburi și care conțin: simbolul de eruptie vulcanica la locația în care se afla vulcanul și la marginea hârtii, simbolul eruptiei vulcanice, numele vulcanului, numărul sau internațional, latitudinea/longitudinea, data și ora primei eruptii, dacă este cunoscută și referința la informațiile SIGMET și NOTAM sau ASHTAM emise pentru zona respectiva; și

n) informații asupra locului eliberării accidentale în atmosfera a materialelor radioactive cu semnificație pentru operațiunile de zbor și care conțin: simbolul radioactiv la locația la care s-a produs accidentul, data și ora accidentului și o atenționare a utilizatorilor de a revedea mesajul NOTAM emis pentru zona respectiva.

În cazul în care o eruptie vulcanica sau eliberarea accidentala a materialelor radioactive în atmosfera impun includerea simbolului de activitate vulcanica sau a simbolului de activitate radioactiva pe hartile de fenomene meteorologice semnificative, aceste simboluri trebuie să fie incluse în toate hartile pe înălțimi diferite (nivele joase, medii și înalte) la care se raportează sau care sunt prevăzute să fie atinse de coloana de cenusa sau de materialul radioactiv.

Numărul internațional al vulcanului este alocat de Asociația Internationala Vulcanologica și a Chimiei Interiorului Pământului (IAVCEI) și pot fi regasite în documentul OACI nr. 9691, Manualul asupra norilor de cenusa vulcanica, material radioactiv și substanțe chimice toxice.

9.4.17. Abrevierea "CB" sau simbolul orajului care figurează pe hartile cu fenomene meteorologice semnificative trebuie să fie interpretată ca ingloband toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus sau orajelor, respectiv givraj moderat sau puternic, turbulenta moderata sau puternica și grindina. Abrevierea "CB" este inclusă doar atunci când se face referire la existenta sau la apariția prognozata a unei zone intinse de nori Cumulonimbus sau de nori Cumulonimbus dispusi în linie în care exista sau nu spații mici între nori individuali, sau pentru norii Cumulonimbus inglobati în alte straturi noroase sau mascati de pacla. Aceasta abreviere nu este folosită pentru norii Cumulonimbus izolati sau imprastiati, neinglobati în straturi noroase sau nemascati de pacla.

9.4.18. Hartile cu fenomene meteorologice semnificative destinate zborurilor la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să indice, în măsura în care ele se referă la zbor, următoarele elemente:

a) fenomenele meteorologice care impun emiterea unui mesaj SIGMET conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 7 și care sunt prognozate sa afecteze zborurile la niveluri joase; și

b) elementele incluse în prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 6 exceptând elementele de la r) și u) referitoare la vantul și temperatura în altitudine și respectiv, prognoza celei mai mici valori a QNH.

Modelele formularelor care reprezintă hartile fenomenelor meteorologice semnificative sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Indicații cu privire la utilizarea termenilor "ISOL", "OCNL" și "FRQ" referitoare la norii Cumulonimbus și oraje sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.4.19. Când documentația de zbor pentru condițiile meteorologice semnificative pe ruta nu este furnizată sub forma de harta, aceasta poate fi furnizată sub forma de tabel și/sau text în limbaj clar abreviat. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor sub forma de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

Prevederi pentru prognozele TAF

9.4.20. Documentația de zbor trebuie să conțină în toate cazurile prognoze de aerodrom pentru aerodromul de plecare și pentru aerodromul de aterizare planificat. În plus, documentația de zbor trebuie să conțină prognoze de aerodrom pentru unul sau mai multe aerodromuri de rezerva corespunzătoare, după cum este necesar pentru completarea planului de zbor operational, și care sunt stabilite pe baza unui acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați și care fac parte din lista publicată în EUR-ANP.

9.4.21. Mesajele TAF primite de la alte unități meteorologice aeronautice trebuie să fie incluse în documentația de zbor fără modificări de conținut.

9.4.22. În baza acordului între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni, documentația de zbor trebuie să conțină mesaje TAF pentru aerodromuri de rezerva pe ruta și pentru aerodromuri pe care sunt planificate escale.

9.4.23. Mesajul TAF trebuie să fie prezentat în forma codificata specificată prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; de asemenea, poate fi prezentat sub forma de tabel sau sub forma de text în limbaj clar abreviat. Indicatorii de localizare și abrevierile folosite trebuie să fie explicate în documentația de zbor. Mesajele TAF pentru aerodromurile de plecare, de destinație și de rezerva trebuie să acopere cel puțin 1 ora înainte și 2 ore după ora estimată de sosire. Dacă sunt incluse mai multe mesaje TAF, acestea trebuie să fie prezentate într-o maniera care să permită identificarea imediata a inceputului și sfarsitului fiecărei prognoze. Modele pentru formele de prezentare ale mesajelor TAF sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.4.24. Când un mesaj TAF nu este primit la timp, unitatea meteorologica aeronautica asociata aerodromului de plecare trebuie să depună eforturile necesare pentru a obține prognoza, iar dacă aceasta nu poate fi obținută, trebuie să pregătească, în măsura în care este posibil, o prognoza provizorie. Unitatea meteorologica aeronautica trebuie să informeze membrii echipajului aeronavei ca aceasta prognoza este provizorie și trebuie să o introducă în documentația de zbor.

Informații pentru zborurile la niveluri joase

9.4.25. Atunci când prognozele sunt furnizate sub forma de harta, documentația de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conțină, următoarele elemente necesare zborului:

a) informații din mesajele SIGMET și AIRMET relevante;

b) harti pentru vant și temperatura în altitudine conform prevederilor de mai sus; și

c) harti de fenomene meteorologice semnificative conform prevederilor de mai sus.

9.4.26. Atunci când prognozele nu sunt furnizate sub forma de harta, documentația de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conțină, următoarele elemente necesare zborului:

a) informații SIGMET și AIRMET; și

b) informații incluse în prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor Capitolului 6 sau în cazul în care prognozele sunt emise sub forma de text în limbaj clar abreviat, prognozele de zona GAMET. Modele de prognoza de zona GAMET sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

9.5. Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultatie, planificarea zborurilor și documentația de zbor

9.5.1. În cazul în care unitatea meteorologica aeronautica utilizează sisteme automate de informare înaintea zborului pentru a furniza și afișa informațiile meteorologice pentru operatorii aerieni și membrii echipajelor aeronavelor în scopul autoinformarii, planificarii zborurilor și documentației de zbor, informațiile furnizate și afișate trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

9.5.2. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesarii din același loc a informațiilor meteorologice și a informării realizată de serviciile de informare aeronautica de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor și alte categorii de personal interesate trebuie să fie stabilite prin acord între administrația meteorologica aeronautica și administrația serviciilor de informare aeronautica stabilită în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, 3.1.1 c) și trebuie să fie autorizate corespunzător de către autoritatea meteorologica aeronautica. Informațiile meteorologice la care se face referire trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, iar informarea realizată de serviciile de informare aeronautica trebuie să țină seama de prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, 8.1 și, respectiv 8.2.

9.5.3. În cazul în care sunt utilizate sisteme automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesarii din același loc a informațiilor meteorologice și a informării realizată de serviciile de informare aeronautica de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor și alte categorii de personal interesate, administrația meteorologica aeronautica trebuie să fie responsabilă pentru managementul și controlul calității informațiilor meteorologice prin mijloacele specificate la Capitolul 2. Responsabilitățile referitoare la informarea realizată de serviciile de informare aeronautica și asigurarea calității acestei informări trebuie să fie în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, capitolul 3.

9.5.4. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilități de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultatie, după caz, cu o unitate meteorologica aeronautica, prin intermediul telefonului sau a altor mijloace de telecomunicații.

9.5.5. Sistemele automate de informare înaintea zborului pentru furnizarea informațiilor meteorologice pentru autoinformare, planificarea înaintea zborului și documentația de zbor trebuie să:

a) permită actualizarea continua și la timp a bazei de date a sistemului și să monitorizeze valabilitatea și integritatea (corectitudinea) informațiilor meteorologice stocate;

b) permită accesul la sistem a operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor, precum și a altor utilizatori aeronautici prin intermediul mijloacelor de comunicație adecvate;

c) utilizeze procedurile de interogare și acces utilizând limbajul clar abreviat și, după cum este necesar, indicatorii de localizare OACI și indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în forma codificata OMM sau bazate pe interfata pentru utilizator pe bază de meniu de acces sau alte mecanisme pe baza acordului între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați; și

d) furnizeze răspuns rapid pentru o cerere de informații a utilizatorului.

Materiale de îndrumare cu privire la codurile și abrevierile OACI și indicatorii de localizare sunt date în documentele OACI nr. 8400 PANS-ABC și nr. 7910, Indicatori de localizare iar pentru indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în forma codificata în documentul OMM nr. 386, Manualul sistemului global de telecomunicații.

9.6. Informații pentru aeronavele în zbor

9.6.1. Informațiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de către unitatea meteorologica aeronautica către unitatea serviciilor de trafic aerian asociata și prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET. Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după cum a fost agreat între administrația meteorologica aeronautica și operatorul aerian interesat.

9.6.2. Informațiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate către unitățile serviciilor de trafic aerian în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 10.

9.6.3. Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate prin intermediul emisiunilor D-VOLMET sau VOLMET după cum a fost stabilit prin acord regional de navigație aeriană și în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 11.

9.6.4. Dacă o aeronava în zbor solicita informații meteorologice, unitatea meteorologica aeronautica responsabilă trebuie să îi furnizeze informațiile, cu ajutorul, dacă este necesar, a altei unități meteorologice aeronautice.

9.6.5. Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizată în timpul duratei zborului și trebuie să conțină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente:

a) mesaje de observații meteorologice, mesaje TAF și prognozele de aterizare;

b) informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor relevante pentru zborul respectiv, în cazul în care aceste informații nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET; și

c) informații asupra vantului în altitudine și temperaturii în altitudine.

9.6.6. Pentru aeronavele supersonice în zbor, unitatea meteorologica aeronautica care deservește aerodromul planificat pentru aterizare trebuie să furnizeze, la cererea operatorului aerian, o prognoza care acoperă fazele de decelerare transonica și coborare subsonica. Aceasta prognoza trebuie transmisă centrului regional de dirijare și control sau centrului de informare a zborului, într-un interval de doua ore înainte de sosire. Operatorul aerian trebuie să anunțe, în timp util, unitatea meteorologica aeronautica asupra localizarii traiectoriei de coborare și a orei la care avionul este asteptat sa înceapă coborârea.

Capitolul 10 INFORMAȚII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE ȘI SALVARE ȘI SERVICIILE DE

INFORMARE AERONAUTICA

10.1. Informații pentru serviciile de trafic aerian

10.1.1. Administrația meteorologica aeronautica, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte o unitate meteorologica aeronautica, autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica, asociata fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Unitatea meteorologica asociata trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informațiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar a fi executate funcțiile acestuia.

10.1.2. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui turn de control de aerodrom (TWR) sau unei unități pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să fie un birou meteorologic de aerodrom.

10.1.3. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare și control (ACC) trebuie să fie un centru de veghe meteorologica.

10.1.4. În cazul în care, datorită circumstanțelor locale, este convenabil pentru atribuțiile unei unități meteorologice aeronautice asociate să fie împărțite între doua sau mai multe unități meteorologice aeronautice, împărțirea responsabilităților trebuie să fie efectuată de către administrația meteorologica aeronautica prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorității meteorologice aeronautice.

10.1.5. Orice informații meteorologice solicitate de o unitate a serviciilor de trafic aerian aflată în legătură cu o aeronava într-o situație de urgenta trebuie să fie furnizată cat mai curând posibil.

10.1.6. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje meteorologice regulate și speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECI, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv;

b) informații SIGMET și AIRMET, avertizari de forfecare a vantului și avertizari de aerodrom;

c) orice informații meteorologice suplimentare stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vantului la suprafața pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; și

d) informații primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologica aeronautica și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauza.

10.1.7. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unei unități pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje meteorologic regulate și speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECI, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate;

b) informații SIGMET și AIRMET, avertizari de forfecare a vantului și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate și avertizari de aerodrom;

c) orice informații meteorologice suplimentare stabilite pe plan local; și

d) informații primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologica aeronautica și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauza.

10.1.8. Centrul de veghe meteorologica asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare și control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice:

a) mesaje METAR și SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri și alte locatii, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) și la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de dirijare și control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine;

b) prognoze ale vantului în altitudine și temperaturii în altitudine și ale fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta și amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate; rapoartele speciale din zbor asupra fenomenelor meteorologice pe ruta care nu au fost incluse în mesaje SIGMET deja emise sau care vor fi emise trebuie să fie transmise și către centrele de veghe meteorologica a căror zone de responsabilitate sunt incluse total sau parțial în 1850 km (1000 NM) de la centrul emitent al mesajului astfel încât să fie asigurată distribuirea acestuia către unitățile ATS și unitățile meteorologice de aerodrom;

c) orice alta informație meteorologica solicitată de către centrul de informare a zborului (FIC) sau de către centrul regional de dirijare și control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologica nu dispune de informația solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unități meteorologice pentru a-i fi furnizată;

d) informații primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate;

e) informații primite asupra activității vulcanice preeruptive și/sau asupra eruptiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate; și

f) informații primite referitoare la eliberarea accidentala a materialelor radioactive în atmosfera, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate.

10.1.9. Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cat mai curând posibil, informațiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care își desfășoară activitatea și alte informații SIGMET care pot afecta aeronava în zbor pe ruta, pe o distanta în limita a 925 km (500 NM).

10.1.10. Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cat mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor pe o distanta în limita a 925 km (500 NM).

10.1.11. Informațiile furnizate centrelor de informare a zborului (FIC) și centrelor regionale de dirijare și control (ACC) pentru aeronavele supersonice trebuie să acopere nivelele utilizate pentru zborul transonic și supersonic și trebuie să conțină prognoze pentru traiectoriile de coborare, în regim subsonic, spre aerodromurile situate în regiunea de informare a zborului.

10.1.12. În cazul în care sunt necesare pentru planificarea zborurilor, mesaje actuale de observații și prognoze meteorologice trebuie să fie transmise statiilor de telecomunicații aeronautice desemnate. O copie a informațiilor transmise trebuie să fie furnizată, dacă este solicitat, centrului de informare a zborului (FIC) sau centrului regional de dirijare și control (ACC).

10.1.13. Mesajele meteorologice regulate și speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR și SPECI, prognozele TAF și prognozele de aterizare, informațiile SIGMET și AIRMET, prognozele vantului și temperaturii în altitudine și amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităților de trafic aerian în formatul în care sunt elaborate și distribuite către alte centre meteorologice sau primite de la acestea, cu excepția cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale.

10.1.14. Atunci când datele de altitudine în puncte de grila sunt disponibile, în forma digitala, unităților serviciilor de trafic aerian, pentru a fi utilizate în sistemele computerizate ale acestora, conținutul, formatul și procedeul de transmitere a datelor trebuie stabilite pe baza procedurii de coordonare dintre administrația meteorologica aeronautica și cea a serviciilor de trafic aerian interesate. Datele trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, după terminarea prelucrării lor pentru prognoze.

10.2. Informații pentru serviciile de căutare și salvare

10.2.1. Unitățile meteorologice aeronautice desemnate de către autoritatea de stat în domeniul aviației civile și autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica trebuie să furnizeze unităților care asigura serviciul de căutare și salvare informațiile meteorologice stabilite în procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să mențină o legătură permanenta, în timpul întregii operațiuni de căutare și salvare, cu unitatea serviciului de căutare și salvare. Unitățile meteorologice aeronautice desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP.

10.2.2. Informațiile furnizate către centrele de coordonare a serviciului de căutare și salvare trebuie să includă informații privind condițiile meteorologice existente în zona ultimei poziții cunoscute a aeronavei dispărute și pe ruta planificata a aeronavei respective, în mod particular asupra:

a) fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta;

b) nebulozitatii și tipului norilor, în special Cumulonimbus; înălțimea bazei și vârfului norilor;

c) vizibilitatii și fenomenelor care au determinat reducerea vizibilitatii;

d) vantului la suprafața și vantului în altitudine;

e) stării solului, în special, prezentei stratului de zapada sau a inundațiilor;

f) temperaturii suprafeței marii, stării suprafeței marii, acoperirea cu gheața, dacă este cazul, curentii marini, atunci când sunt necesare pentru zona de căutare; și

g) valorilor de presiune la nivelul marii.

10.2.3. La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de căutare și salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să ia măsurile necesare pentru a obține detalii privind conținutul documentației de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor.

10.2.4. Pentru a facilita operațiunile de căutare și salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să pună la dispoziție, la cerere:

a) informații complete și amanuntite asupra condițiilor meteorologice actuale și prognozate în regiunea de căutare;

b) condițiile actuale și prognozate pe ruta, pentru zborurile aeronavei de la și înspre aerodromul de la care sunt efectuate operațiunile de căutare.

10.2.5. La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informațiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operațiuni de căutare și salvare.

10.2.6. Informațiile disponibile cu privire la prezenta ghetii pe mare, lacuri sau râuri trebuie să fie furnizate în cazul în care acestea sunt relevante pentru acțiunile de căutare și salvare.

10.3. Informații destinate unităților serviciilor de informare aeronautica

10.3.1. Administrația meteorologica aeronautica în colaborare cu autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să se asigure ca sunt furnizate cele mai recente informații meteorologice către unitățile serviciilor de informare aeronautica relevante, după caz, pentru îndeplinirea funcțiilor ce le revin pe baza procedurilor de coordonare cu unitățile meteorologice aeronautice corespunzătoare, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica în acest sens.

10.3.2. Următoarele informații trebuie să fie furnizate, după caz, unităților serviciilor de informare aeronautica:

a) informații asupra funcționarii serviciilor meteorologice destinate navigației aeriene naționale și internaționale pentru a fi incluse în publicațiile de informare aeronautica în cauza; detalii asupra acestor informații sunt date în reglementarea aeronautica RACR-AIS, elaborata în conformitate cu Anexa 15, Suplimentul 1, partea 1, 3.5 și partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 și 3.11;

b) informații necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informații despre:

1) înființarea, retragerea și schimbările semnificative în funcționarea serviciilor meteorologice aeronautice. Aceste informații trebuie comunicate unităților serviciilor de informare aeronautica cu suficient timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-AIS, elaborata potrivit prevederilor Anexei 15, 5.1.1 și 5.1.1.1;

2) începutul unei activități vulcanice; informațiile specifice cerute sunt date în capitolele 3 și 4 ale prezentei reglementări; și

3) eliberarea accidentala în atmosfera a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de informare aeronautica; informațiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări;

c) informațiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautica cuprinzând, în particular, informații despre:

1) modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile și facilitățile meteorologice aeronautice oferite; și

2) efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operațiunilor de zbor.

Capitolul 11 CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE ȘI UTILIZAREA ACESTORA

11.1. Cerințe privind comunicațiile

11.1.1. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să decidă în funcție de capabilitatile sale interne asupra organizării și responsabilităților pentru implementarea facilităților de telecomunicații la care se face referire în acest capitol.

11.1.2. Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom și, după caz, statiilor meteorologice de aerodrom sa furnizeze informațiile meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian la aerodromurile pentru care aceste birouri sau stații sunt responsabile și, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităților de control a apropierii și statiilor de telecomunicații aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri. Circuitele serviciului fix aeronautic sunt utilizate pentru colectarea și schimbul regional și inter-regional al informațiilor meteorologice operationale, precum și pentru accesul la băncile internaționale de date meteorologice operationale. Sunt utilizate trei sisteme de distribuție satelitara ale serviciului fix aeronautic, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional și inter-regional de informații meteorologice operationale. Prevederi referitoare la sistemele de distribuție satelitara se regăsesc în procedurile PIACCNS, potrivit prevederilor Anexei 10, volumul III, Partea 1, 10.1 și 10.2.

11.1.3. Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie puse la dispoziția centrului de veghe meteorologica pentru a-i permite furnizarea informațiilor meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian și serviciilor de căutare și salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de dirijare și control și regiunea de căutare și salvare pentru care acest centru este responsabil și în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de dirijare și control, centrelor de coordonare a cautarii și salvării și statiilor de telecomunicații aeronautice asociate.

11.1.4. Facilitățile de telecomunicații între birourile meteorologice sau, dacă este necesar, stațiile meteorologice aeronautice și turnurile de control de aerodrom sau unitățile controlului de apropiere trebuie să permită comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde.

11.1.5. Facilitățile de telecomunicații între unitățile meteorologice aeronautice, pe de o parte și centrele de informare a zborului, centrele regionale de dirijare și control, centrele de coordonare a cautarii și salvării și stațiile de telecomunicații aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:

a) comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; și

b) comunicațiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depășească 5 minute.

Exprimarile "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicații telefonice care implica utilizarea unui panou de comutare și "5 minute" se referă la comunicații prin telex care pot implica retransmiterea lor.

11.1.6. Facilitățile de telecomunicații necesare în conformitate cu 11.1.4 și 11.1.5 de mai sus trebuie să fie suplimentate, după cum și unde sunt necesare, prin alte forme de comunicații vizuale sau auditive, de exemplu televiziune cu circuit închis sau sisteme informatice distincte.

11.1.7. Prin acord între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni, se pot stabili mijloacele de telecomunicație corespunzătoare pentru obținerea informațiilor meteorologice de către operatorii aerieni de la birourile meteorologice de aerodrom sau de la alte surse corespunzătoare.

11.1.8. Pentru a permite unităților meteorologice aeronautice sa schimbe informații meteorologice operationale cu alte unități meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilități de telecomunicații adecvate.

Pentru schimbul informațiilor meteorologice operationale, facilitățile de telecomunicații utilizate trebuie să apartina serviciului fix aeronautic. Sistemul satelitar de distribuție (SADIS) este implementat și utilizat ca o componenta a sistemului fix aeronautic. SADIS furnizează un serviciu internațional cap - cap multiderivație și duplex protejat cu același grad de prioritate a informațiilor, pe un interval de 24 de ore. SADIS trebuie să fie utilizat pentru a receptiona produse WAFS, precum și pentru colectarea și distribuirea informațiilor OPMET în format alfanumeric oriunde este necesar în zona de acoperire a sistemului. SADIS este capabil sa transmită produse meteorologice aeronautice adiționale în cazul în care este necesar.

11.1.9. Toate informațiile meteorologice operationale (excluzând produsele sistemului de prognoza de zona) schimbate la nivel internațional pentru a fi utilizate în regiunea EUR trebuie să fie transmise către băncile internaționale de date EUR OPMET.

11.1.10. Informațiile meteorologice operationale necesare în regiunea EUR după cum sunt specificate în Partea a VI a - MET a EUR-ANP FASID trebuie să fie schimbate între stațiile la sol și trebuie să fie puse la dispoziția utilizatorilor aeronautici atât cat este necesar pentru a răspunde cerințelor operațiunilor existente. În ceea ce privește schimbul mesajelor TAF trebuie să fie luate în considerare următoarele:

a) schimburile de mesaje TAF trebuie să fie implementate numai când sunt cerute din punct de vedere operational;

b) schimburile regulate de mesaje individuale TAF trebuie să fie implementate doar pentru zborurile care se desfășoară cu o frecventa mai mare de 5 zboruri pe săptămâna; și

c) schimburile de mesaje TAF adiționale pot fi realizate pentru a răspunde unor cerințe speciale de prognoze pentru aerodromuri de rezerva pe ruta sau pentru operațiuni de zbor neplanificate.

11.1.11. Colectarea și distribuția mesajelor TAF, METAR, SPECI și SIGMET de avertizare asupra cenusii vulcanice și ciclonilor tropicali, precum și a rapoartelor speciale din zbor trebuie să fie efectuate utilizând componentele corespunzătoare ale serviciului fix aeronautic.

11.1.12. Mesajele și buletinele AFTN conținând informații meteorologice operationale trebuie să realizeze timpi de tranzit mai mici decât următoarele valori:

Mesaje SIGMET, AIRMET, informații de avertizare cu privire la cenusa vulcanica și

ciclonii tropicali și rapoarte speciale din zbor ................................ 5 minute

Amendamente în limbaj clar abreviat referitoare la prognoze ale fenomenelor

meteorologice semnificative și prognoze de altitudine ........................... 5 minute

Amendamente și corectii la TAF .................................................. 5 minute

Mesaje METAR

+

Prognoze de aterizare

+ 0-900 km ........ 5 minute

Prognoze de aerodrom

| mai mult de

Mesaje SPECI

+ 900 km ......... 10 minute

11.1.13. Amendamentele mesajelor TAF trebuie să fie transmise cu ajutorul acelorași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea mesajelor TAF.

11.1.14. Mesajele SPECI trebuie să fie transmise cu ajutorul acelorași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea mesajelor METAR.

11.1.15. Mesajele SIGMET și rapoartele speciale din zbor trebuie să fie întocmite fără întârziere și trebuie să fie transmise cu prioritate în rețeaua de telecomunicații.

11.1.16. În cazul în care datele de altitudine în puncte de grila sub forma digitala sunt puse la dispoziția serviciilor de trafic aerian pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și administrația serviciilor de trafic aerian.

11.1.17. În cazul în care datele de altitudine în puncte de grila sub forma digitala sunt puse la dispoziția operatorilor aerieni pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate la planificarea zborurilor, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administrația meteorologica aeronautica și operatorii aerieni interesați, cu acordul autorității meteorologice aeronautice.

11.1.18. Amendamentele la datele WAFS în puncte de grila trebuie să fie transmise cat mai curând posibil utilizând aceleași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea datelor inițiale.

11.1.19. În cazul apariției unor cerințe pentru noi zboruri, schimbul informațiilor meteorologice operationale trebuie să fie agreat bilateral între administrațiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităților meteorologice aeronautice și trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP.

11.2. Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric

11.2.1. Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operationale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să fie emise de către centrul, biroul meteorologic aeronautic sau de statia meteorologica aeronautica corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conțin informații meteorologice operationale care sunt autorizate să fie transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum și prioritățile și indicativele de prioritate relevante, sunt specificate în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 (OACI), Volumul II, Capitolul 4.

11.2.2. Ori de câte ori este posibil, schimbul informațiilor meteorologice operationale trebuie făcut în buletine compacte ce conțin același tip de informații meteorologice.

11.2.3. Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programata la ore fixe trebuie să fie completate regulat și la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observatiei. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internațional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puțin 30 minute înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 9 ore și cu cel puțin 6'bd ora înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 18 ore.

11.2.4. Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operationale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente:

a) o grupa de identificare din patru litere și doua cifre;

b) indicatorul OACI de localizare din patru litere corespunzător poziției geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic;

c) o grupa data-ora; și

d) dacă este necesar, un indicator din trei litere.

Specificații detaliate despre forma și conținutul antetului figurează în Manualul sistemului mondial de telecomunicații (OMM), Volumul I; de asemenea, sunt menționate în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizati în Doc. 7910 - Indicatori de localizare.

11.2.5. Buletinele meteorologice care conțin informații meteorologice operationale ce sunt transmise prin rețeaua serviciului fix de telecomunicații aeronautice (AFTN) trebuie să fie conținute în partea de text a formei de mesaj AFTN.

11.3. Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Produsele sistemului mondial de prognoze de zona

11.3.1. Administrația meteorologica aeronautica trebuie să asigure receptionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zona transmise utilizând tehnici de comunicații de date binare. Mijloacele de distribuție pentru produsele sistemului mondial de prognoze de zona trebuie să garanteze disponibilitatea acestor produse pentru a răspunde necesităților operationale.

11.3.2. Facilitățile de comunicații utilizate pentru receptionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zona trebuie să fie serviciul fix aeronautic.

11.3.3. Hartile WAFS trebuie să fie disponibile către utilizatori:

a) cu 7 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile în regiunea EUR și zona Mediteraneana;

b) cu 9 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile din regiunea EUR către alte regiuni.

11.3.4. Atunci când produsele sistemului mondial de prognoze de zona sunt distribuite sub forma de harta, calitatea hartilor recepționate trebuie să permită reproducerea într-o formă suficient de lizibila în documentația de zbor și pentru planificarea zborurilor. Hartile recepționate trebuie să fie lizibile în peste 95% din suprafața lor.

11.3.5. Transmisiile trebuie efectuate astfel încât să se asigure ca întreruperea lor nu depășește 10 minute pe o perioadă de 6 ore.

11.3.6. Buletinele meteorologice conținând produse WAFS în forma digitala care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice trebuie să conțină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4.

11.3.7. Amendamentele la hartile WAFS furnizate pentru documentația de zbor trebuie să fie emise ca mesaje în limbaj clar abreviat transmise pe AFTN sau alte circuite de comunicație, cat mai curând posibil, utilizând aceleași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea hartilor originale.

11.4. Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului mobil aeronautic

11.4.1. Conținutul și formatul informațiilor meteorologice transmise către și de la aeronavele în zbor trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

11.4.2. Conținutul buletinului meteorologic transmis prin intermediul serviciului mobil aeronautic trebuie să rămână neschimbat în raport cu buletinul de origine.

11.5. Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului aeronautic prin legătură de date - conținutul emisiunilor D-VOLMET

11.5.1. D-VOLMET trebuie să conțină mesaje actuale METAR și SPECI împreună cu prognozele de aterizare TREND, în cazul în care sunt disponibile, mesaje TAF, SIGMET, rapoarte speciale din zbor care nu au fost înlocuite de SIGMET și informații AIRMET, în cazul în care sunt disponibile.

Cerințele pentru furnizarea mesajelor METAR și SRECI pot fi îndeplinite de serviciul de informare a zborurilor prin legătură de date (D-FIS), aplicatia numita "Serviciul de legături de date - mesaj meteorologic regulat de aerodrom (D-METAR)"; cerințele pentru furnizarea mesajelor TAF pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicatia numita "Serviciul de legături de date - prognoza de aerodrom (D-TAF)"; și cerințele pentru furnizarea mesajelor SIGMET și AIRMET pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicatia numita "Serviciul de legături de date - SIGMET (D-SIGMET)". Detalii cu privire la aceste servicii de legături de date sunt precizate în Manualul aplicatiilor pentru legături de date pentru serviciile de trafic aerian, Doc. 9694.

11.5.2. Aerodromurile pentru care sunt disponibile mesaje METAR, SPECI și TAF pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană.

11.5.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care sunt disponibile mesaje SIGMET și AIRMET pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană.

11.5.4. Mesajele METAR, SPECI, TAF, SIGMET și AIRMET transmise prin legătură de date către aeronava în zbor trebuie să fie ultimele disponibile.

11.5.5. Mesajul TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecința pentru a asigura ca prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a unității meteorologice responsabile cu emiterea acestuia.

11.5.6. În cazul în care nici un mesaj SIGMET nu este disponibil pentru regiunea de informare a zborurilor, indicația "NIL SIGMET" trebuie să fie inclusă în D-VOLMET.

11.5.7. Conținutul și formatul mesajelor de observații, prognoza și informații SIGMET și AIRMET incluse în D-VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

11.6. Utilizarea serviciului de emisie a informațiilor aeronautice - conținutul emisiunilor VOLMET

11.6.1. Emisiunile VOLMET continue, utilizând în mod normal frecvente foarte înalte (VHF), trebuie să conțină mesaje actuale de observații de aerodrom, cu prognoza de aterizare TREND, atunci când este disponibilă.

11.6.2. Aerodromurile pentru care mesajele de observatie și de prognoza sunt incluse în emisiunile VOLMET, ordinea în care sunt transmise și orele de emitere sunt publicate în EURANP.

11.6.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care mesajele SIGMET trebuie să fie incluse în emisiunile VOLMET sunt stabilite conform acordului regional de navigație aeriană și sunt publicate în EUR-ANP. Atunci când acest aspect este implementat, mesajul SIGMET sau indicația "NIL SIGMET" trebuie să fie transmise la începutul emisiei sau la intervale de 5 minute.

11.6.4. Dacă un mesaj de observatie nu a fost primit de la un aerodrom în timpul necesar emiterii, trebuie să fie inclus în emisie ultimul mesaj disponibil împreună cu ora de observatie corespunzătoare.

11.6.5. Prognozele de aerodrom incluse în emisiile VOLMET la ore fixe trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de 9 ore; acestea trebuie să fie elaborate și comunicate la fiecare 3 ore și, între aceste ore regulate, ele trebuie să fie amendate după caz, astfel încât în momentul când sunt transmise ele sa reflecte ultima opinie a unității meteorologice aeronautice emitente.

11.6.6. Conținutul și formatul mesajelor de observatie, prognozelor și informațiilor SIGMET incluse în emisiunea VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

11.6.7. Emisiunile VOLMET trebuie să utilizeze frazeologia standard utilizata în radiotelefonie în conformitate cu procedurile specifice. Materiale de îndrumare cu privire la frazeologia standard utilizata în radiotelefonie sunt în documentul OACI nr. 9377, Manualul de coordonare între serviciile de trafic aerian, serviciile de informare aeronautica și serviciile meteorologice aeronautice, Anexa A.

----------