Ordinul nr. 916/2006

Anexa I I. Criteriile de definire a infecției nosocomiale

Infecția nosocomială (IN) este infecția contractată în unități sanitare cu paturi (de stat și private), care se referă la orice boală infecțioasă ce poate fi recunoscută clinic și/sau microbiologic și pentru care există dovada epidemiologică a contractării în timpul spitalizării/actului medical sau manevrelor medicale, care afectează fie bolnavul - datorită îngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorită activității sale și este legată prin incubație de perioada asistării medicale în unitatea respectivă, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizării.

Definiția infecției nosocomiale se bazează pe date clinice, epidemiologice, de laborator, precum și pe alte tipuri de teste de diagnostic.

Fiecare caz de infecție nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării sau îngrijirilor medico-sanitare ambulatorii în unități sanitare și că nu era în incubație sau în faza de debut/evoluție clinică în momentul internării/actului medical/manevrei medicale.

II. Organizarea activităților de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private cu paturi

1. Unitățile sanitare publice cu paturi (spitalul și alte unități sanitare cu paturi definite prin

art. 172 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății) asigură organizarea și funcționarea unor servicii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, după cum urmează:

a) la nivelul spitalelor județene și al sectoarelor municipiului București, spitalelor clinice și universitare, respectiv al institutelor de asistență medicală, se organizează servicii specializate de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.

Activitatea specifică este asigurată prin personal propriu, angajat în acest scop.

Serviciul este organizat cu minimum 7 posturi, din care cel puțin un medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, cu funcție de șef serviciu, 2 clinicieni (specialități chirurgicale și, respectiv, medicală), un farmacist, 1-2 cadre cu pregătire postliceală de profil asistent medical și personal cu pregătire medie cu o calificare adecvată activităților, o persoană din serviciul administrativ;

b) la nivelul spitalelor municipale, orășenești, comunale sau al altor unități cu paturi de asistență medicală definite prin lege ( art. 172 din Legea nr. 95/2006 ), prin crearea/reorganizarea unui colectiv funcțional cu minimum 3 posturi normate, din care, în funcție de numărul paturilor din unitate, 0,5-1 normă de medic specialist, 1-1,5 normă de cadre medii cu pregătire de asistent medical și o normă de muncitor cu calificare adecvată activității.

Pentru coordonarea profesională a activității specifice sunt necesare specialitățile de medic specialist epidemiolog, microbiolog, boli infecțioase sau, în lipsa acestora, medic specialist pediatru, neonatolog, obstetrician-ginecolog etc., atestat ca absolvent al unui curs de perfecționare profesională specifică, organizat de autoritatea de sănătate publică județeană și a municipiului București sau de institutul regional de sănătate publică. Pentru posturile de cadre medii - asistenți medicali, se vor angaja asistenți de igienă sau asistenți încadrați la stația centrală de sterilizare, servicii de neonatologie, ATI, obstetrică-ginecologie etc., cu condiția absolvirii unui curs de perfecționare specifică organizat în condiții similare;

c) unitățile sanitare publice cu paturi, altele decât cele menționate, unitățile sanitare ambulatorii de specialitate și de asistență medicală primară cu paturi de zi sau de o zi, unitățile sanitare de asistență medico-socială, sanatoriile, alte tipuri de unități sanitare, indiferent de forma de organizare, vor desemna, din personalul propriu, un medic responsabil pentru activitățile specifice de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, cu activitate de 0,5 normă, remunerată ca ore suplimentare sau din venituri proprii, în conformitate cu legea.

2. Unitățile sanitare private cu paturi vor răspunde pentru activitățile de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, prin asumarea responsabilității profesionale și juridice de către personalul astfel angajat sau de unitatea astfel contractată, în conformitate cu legislația.

3. Unitățile medico-sanitare care nu pot asigura activitatea de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale cu personal vor contracta serviciile specifice acestei structuri cu autoritatea de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care își asumă responsabilitatea profesională ori juridică, după caz, pentru serviciile contractate în prevenirea infecțiilor nosocomiale.

4. Îndrumarea metodologică a personalului și a activităților desfășurate în cadrul structurii de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale din unitățile sanitare publice se realizează de compartimentul de specialitate din cadrul autorității de sănătate publică. Pentru unitățile sanitare private aceste activități se asigură, la solicitare, de către autoritatea de sănătate publică, pe bază de contract de prestări servicii.

5. Intervenția și expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situații de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea unității ori prin autosesizare, de către compartimentele specializate ale autorității de sănătate publică județene și a municipiului București, cu titlu de gratuitate, din bugetul de stat, în cadrul programelor naționale de sănătate.

III. Atribuțiile instituționale și individuale în activitatea de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private

1. Atribuțiile comitetului director al unității sanitare:

- solicită și aprobă planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale;

- organizarea și funcționarea serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și/sau realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii și controlului infecțiilor nosocomiale;

- asigură condițiile de implementare în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale;

- asigură analiza anuală a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate, rezultatele obținute, eficiența economică a măsurilor și investițiilor finanțate;

- verifică și aprobă alocarea bugetului aferent derulării activităților fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale și îmbunătățirea continuă a condițiilor de desfășurare a activităților și a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infecție nosocomială;

- derularea legală a achizițiilor și aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situația epidemiologică din unitate, în vederea diminuării ori evitării situațiilor de risc sau combaterii infecțiilor nosocomiale;

- comitetul director al spitalului va asigura condițiile de igienă, privind cazarea și alimentația pacienților;

- deliberează și decide, la propunerea Colegiului Medicilor din România sau ca urmare a sesizării asistaților în privința responsabilității instituționale ori individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situații care au dus la lezarea drepturilor ori au prejudiciat starea de sănătate a asistaților prin infecție nosocomială depistată și declarată;

- asigură dotarea necesară organizării și funcționării sistemului informațional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infecțiile nosocomiale.

2. Atribuțiile managerului unității sanitare:

- răspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale în conformitate cu prevederile prezentului ordin, diferențiat în funcție de încadrarea unității în conformitate cu legea;

- participă la definitivarea propunerilor de activitate și achiziții cuprinse în planul anual al unității pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale;

- răspunde de asigurarea bugetară aferentă activităților cuprinse în planul anual aprobat pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale;

- controlează și răspunde pentru organizarea și derularea activităților proprii ale compartimentului/serviciului sau, după caz, ale responsabilului nominalizat cu supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, ca structură de activitate în directă subordine și coordonare;

- controlează respectarea normativelor cuprinse în planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale de la nivelul secțiilor și serviciilor din unitate, în colaborare cu responsabilul coordonator al activității specifice și cu medicii șefi de secție;

- analizează și propune soluții de rezolvare, după caz, alocare de fonduri, pentru sesizările compartimentului/ serviciului/responsabilului de activitate specifică în situații de risc sau focar de infecție nosocomială;

- verifică și aprobă evidența internă și informațiile transmise eșaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activității de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică, și măsurile de control al focarului de infecție nosocomială din unitate;

- solicită, la propunerea coordonatorului de activitate specializată sau din proprie inițiativă, expertize și investigații externe, consiliere profesională de specialitate și intervenție în focarele de infecție nosocomială;

- angajează unitatea pentru contractarea unor servicii și prestații de specialitate;

- reprezintă unitatea în litigii juridice legate de răspunderea instituției în ceea ce privește infecțiile nosocomiale, respectiv acționează în instanță persoanele fizice, în cazul stabilirii responsabilității individuale pentru infecție nosocomială.

3. Atribuțiile directorului medical:

- utilizarea în activitatea curentă, la toate componentele activităților medicale de prevenție, diagnostic, tratament și recuperare, a procedurilor și tehnicilor prevăzute în protocoalele unității, a standardelor de sterilizare și sterilitate, asepsie și antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentația și condițiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;

- pentru spitalele care nu îndeplinesc condițiile legale de a avea director de îngrijiri, funcția acestuia este preluată de directorul adjunct medical, care va avea aceleași responsabilități ca acesta.

4. Atribuțiile directorului de îngrijiri:

- răspunde de aplicarea Precauțiunilor universale și izolare specială a bolnavilor;

- răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta;

- urmărește circulația germenilor în spital, menține legătura cu laboratorul de microbiologie și sesizează orice modificare;

- urmărește respectarea circuitelor funcționale din spital/secție în funcție de specific;

- răspunde de starea de curățenie din secție, de respectarea normelor de igienă și antiepidemice;

- propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionării cu materiale necesare prevenirii infecțiilor nosocomiale și menținerii stării de igienă;

- controlează respectarea măsurilor de asepsie și antisepsie;

- controlează igiena bolnavilor și a însoțitorilor și face educația sanitară a acestora;

- urmărește efectuarea examenului organoleptic al alimentelor distribuite bolnavilor și însoțitorilor și le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, situație pe care o aduce la cunoștință medicului șef de secție și managerului spitalului;

- constată și raportează managerului spitalului deficiențe de igienă (alimentare cu apă, instalații sanitare, încălzire) și ia măsuri pentru remedierea acestora;

- organizează și supraveghează pregătirea saloanelor pentru dezinfecții periodice și ori de câte ori este nevoie;

- participă la recoltarea probelor de mediu și testarea eficacității dezinfecției și sterilizării împreună cu echipa compartimentului/serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale;

- urmărește în permanență respectarea de către personal și însoțitori a măsurilor de izolare și controlează prelucrarea bolnavilor la internare;

- anunță la serviciul de internări locurile disponibile, urmărește internarea corectă a bolnavilor în funcție de grupe de vârstă, infecțiozitate sau receptivitate;

- urmărește aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecțios și a măsurilor pentru supravegherea contacților;

- instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor și urmărește aplicarea acestor măsuri;

- semnalează medicului șef de secție cazurile de boli transmisibile pe care le observă în rândul personalului;

- instruiește și supraveghează personalul din subordine asupra măsurilor de igienă care trebuie respectate de vizitatori și personalul spitalului care nu lucrează la paturi (portul echipamentului, evitarea aglomerării în saloane);

- instruiește personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea și păstrarea lenjeriei murdare, dezinfecția lenjeriei de la bolnavii infecțioși, transportul lenjeriei murdare, transportul și păstrarea lenjeriei curate;

- urmărește modul de colectare a deșeurilor infecțioase și neinfecțioase, a depozitării lor, a modului de transport și neutralizare a acestora;

- controlează și instruiește personalul din subordine asupra ținutei și comportamentului igienic, precum și asupra respectării normelor de tehnică aseptică și propune medicului șef de secție măsuri disciplinare în cazurile de abateri.

5. Atribuțiile directorului financiar-contabil:

- planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat;

- derularea achizițiilor și plăților în conformitate cu legislația;

- evaluarea prin bilanțul contabil al eficienței indicatorilor specifici.

6. Atribuțiile medicului șef de secție:

- organizează, controlează și răspunde pentru derularea activităților proprii secției, conform planului anual de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale din unitatea sanitară;

- răspunde de activitățile desfășurate de personalul propriu al secției.

7. Atribuțiile medicului curant (indiferent de specialitate):

- protejarea propriilor lor pacienți de alți pacienți infectați sau de personalul care poate fi infectat;

- aplicarea procedurilor și protocoalelor din planul anual de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale;

- obținerea specimenelor microbiologice necesare atunci când o infecție este prezentă sau suspectă;

- raportarea cazurilor de infecții intraspitalicești echipei și internarea pacienților infectați;

- consilierea pacienților, vizitatorilor și personalului în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor;

- instituirea tratamentului adecvat pentru infecțiile pe care le au ei înșiși și luarea de măsuri pentru a preveni transmiterea acestor infecții altor persoane, în special pacienților.

8. Atribuțiile medicului șef de compartiment/serviciu sau medicului responsabil pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale:

- elaborează și supune spre aprobare planul anual de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale din unitatea sanitară;

- solicită includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, condiție a autorizării sanitare de funcționare, respectiv componentă a criteriilor de acreditare;

- organizează activitatea serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale pentru implementarea și derularea activităților cuprinse în planul anual de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale al unității;

- propune și inițiază activități complementare de prevenție sau de control cu caracter de urgență, în cazul unor situații de risc sau focar de infecție nosocomială;

- răspunde pentru planificarea și solicitarea aprovizionării tehnico-materiale necesare activităților planificate, respectiv pentru situații de urgență;

- răspunde pentru activitatea personalului subordonat direct din cadrul structurii;

- asigură accesibilitatea la perfecționarea/pregătirea profesională, răspunde pentru instruirea specifică a subordonaților direcți și efectuează evaluarea performanței activității profesionale a subordonaților;

- elaborează cartea de vizită a unității care cuprinde: caracterizarea succintă a activităților acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitară și tehnică a unității în ansamblu și a subunităților din structură; facilitățile prin dotări edilitar-comunitare de aprovizionare cu apă, încălzire, curent electric; prepararea și distribuirea alimentelor; starea și dotarea spălătoriei; depozitarea, evacuarea și neutralizarea, după caz, a reziduurilor menajere, precum și a celor rezultate din activitățile de asistență medicală; circuitele organice și funcționale din unitate etc., în vederea caracterizării calitative și cantitative a riscurilor pentru infecție nosocomială;

- întocmește harta punctelor și segmentelor de risc pentru infecție nosocomială privind modul de sterilizare și menținerea sterilității în unitate, decontaminarea mediului fizic și curățenia din unitate, zonele "fierbinți" cu activitate de risc sau cu dotare tehnică și edilitară favorizantă pentru infecții nosocomiale;

- elaborează "istoria" infecțiilor nosocomiale din unitate, cu concluzii privind cauzele facilitatoare ale apariției focarelor;

- coordonează elaborarea și actualizarea anuală, împreună cu consiliul de conducere și cu șefii secțiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infecțiilor nosocomiale, care va cuprinde: legislația în vigoare, definițiile de caz pentru infecțiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere și tehnici de îngrijire, precauții de izolare, standarde aseptice și antiseptice, norme de sterilizare și menținere a sterilității, norme de dezinfecție și curățenie, metode și manopere specifice secțiilor și specialităților aflate în structura unității, norme de igienă spitalicească, de cazare și alimentație etc. Ghidul este propriu fiecărei unități, dar utilizează definițiile de caz care sunt prevăzute în anexele la ordin;

- colaborează cu șefii de secție pentru implementarea măsurilor de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale în conformitate cu planul de acțiune și ghidul propriu al unității;

- verifică respectarea normativelor și măsurilor de prevenire;

- organizează și participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienței activităților derulate;

- participă și supraveghează - în calitate de consultant - politica de antibiotico-terapie a unității și secțiilor;

- supraveghează, din punct de vedere epidemiologic, activitatea laboratorului de diagnostic etiologic pentru infecțiile suspecte sau clinic evidente;

- colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoașterea circulației microorganismelor patogene de la nivelul secțiilor și compartimentelor de activitate și a caracteristicilor izolatelor sub aspectul antibiocinotipiilor;

- solicită și trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referință, atât în scopul obținerii unor caracteristici suplimentare, cât și în cadrul auditului extern de calitate;

- supraveghează și controlează buna funcționare a procedurilor de sterilizare și menținere a sterilității pentru instrumentarul și materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

- supraveghează și controlează efectuarea decontaminării mediului de spital prin curățare chimică și dezinfecție;

- supraveghează și controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea și distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activității la bucătăria dietetică, lactariu, biberonerie etc.;

- supraveghează și controlează calitatea prestațiilor efectuate la spălătorie;

- supraveghează și controlează activitatea de îndepărtare și neutralizare a reziduurilor, cu accent față de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală;

- supraveghează și controlează respectarea circuitelor funcționale ale unității, circulația asistaților și vizitatorilor, a personalului și, după caz, a studenților și elevilor din învățământul universitar, postuniversitar sau postliceal;

- supraveghează și controlează respectarea în secțiile medicale și paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic și tratament pentru infecțiile nosocomiale;

- supraveghează și controlează corectitudinea înregistrării suspiciunilor de infecție la asistați, derularea investigării etiologice a sindroamelor infecțioase, operativitatea transmiterii informațiilor aferente la structura de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale;

- răspunde prompt la informația primită din secții și demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecție nosocomială;

- dispune, după anunțarea prealabilă a directorului medical al unității, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecției, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice și investigații paraclinice necesare;

- întocmește și definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informațiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislația, întreprinde măsuri și activități pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

- solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform reglementărilor în vigoare;

- coordonează activitatea colectivului din subordine în toate activitățile asumate de compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.

- întocmește, pentru subordonați, fișa postului și programul de activitate;

- raportează șefilor ierarhici problemele depistate sau constatate în prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale, prelucrează și difuzează informațiile legate de focarele de infecții interioare investigate, prezintă activitatea profesională specifică în fața consiliului de conducere, a direcțiunii și a consiliului de administrație;

- întocmește rapoarte cu dovezi la dispoziția managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităților pentru infecție nosocomială.

9. Atribuțiile șefului laboratorului de microbiologie:

- implementarea sistemului de asigurare a calității, care reprezintă un ansamblu de acțiuni prestabilite și sistematice necesare pentru a demonstra faptul că serviciile oferite (analize medicale) satisfac cerințele referitoare la calitate;

- elaborarea ghidurilor pentru recoltarea, manipularea, transportul și prezervarea corectă a probelor biologice, care vor fi însoțite de cererea de analiză completată corect;

- elaborarea manualului de biosiguranță al laboratorului, utilizând recomandările din Ghidul național de biosiguranță pentru laboratoarele medicale (ediția 1/2005 sau cea mai recentă ediție) în scopul evitării contaminării personalului și a mediului;

- întocmirea și derularea programului de instruire a personalului din subordine în domeniul specific al prevenirii și controlului infecțiilor nosocomiale;

- identificarea corectă a microorganismelor patogene; în cazul suspiciunii de infecție nosocomială va asigura identificarea cât mai rapidă a agentului etiologic al infecțiilor nosocomiale, în colaborare cu epidemiologul și medicul clinician (membri ai serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale), din produsele patologice recoltate de la bolnavi/purtători (dacă este necesar, până la nivel de tipare intraspecie);

- furnizarea rezultatelor testărilor într-o formă organizată, ușor accesibilă, în cel mai scurt timp;

- testează sensibilitatea/rezistența la substanțe antimicrobiene a microorganismelor cu semnificație clinică, utilizând metode standardizate; își va selecta seturile de substanțe antimicrobiene adecvate pe care le va testa, în funcție de particularitățile locale/regionale ale rezistențelor semnalate în ultima perioadă de timp, și antibioticele utilizate, cu respectarea integrală a recomandărilor standardului aplicat;

- furnizează rezultatele testării cât mai rapid, pentru îmbunătățirea calității actului medical, prin adoptarea unor decizii care să conducă la reducerea riscului de apariție a unor infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, dificil sau imposibil de tratat;

- realizează baza de date privind rezistența la antibiotice, preferabil pe suport electronic;

- monitorizează rezultatele neobișnuite și semnalează riscul apariției unui focar de infecție nosocomială pe baza izolării repetate a unor microorganisme cu același fenotip (mai ales antibiotip), a unor microorganisme rare ori prin izolarea unor microorganisme înalt patogene sau/și multirezistente;

- raportează, în regim de urgență, aspectele neobișnuite identificate prin monitorizarea izolărilor de microorganisme și a rezistenței la antibiotice și periodic, trimestrial, serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale rezultatele cumulate privind izolarea microorganismelor patogene și evoluția rezistenței la antibiotice;

- monitorizează rezultatele tratamentului pentru fiecare pacient, la recomandarea clinicianului și medicului epidemiolog;

- monitorizează impactul utilizării de antibiotice și al politicilor de control al infecțiilor la nivelul spitalului;

- spitalele care primesc finanțare pentru controlul infecțiilor nosocomiale asigură în cadrul programului național de supraveghere a infecțiilor nosocomiale în sistem santinelă izolarea, identificarea și testarea rezistenței la antibiotice a microorganismelor patogene, conform metodologiei transmise de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, și colaborează la nivel național pentru aplicarea protocoalelor Sistemului european de supraveghere a rezistenței la antibiotice;

- stochează tulpini microbiene de importanță epidemiologică în vederea studiilor epidemiologice comparative, cu respectarea reglementărilor legale privind biosecuritatea și biosiguranța (de exemplu,

Legea nr. 339/2005

privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope);

- trimite tulpini microbiene, conform metodologiei de supraveghere în sistem santinelă a infecțiilor nosocomiale și protocoalelor EARSS și/sau în orice suspiciune de infecție nosocomială, pentru identificare prin tehnici de biologie moleculară și aprofundarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.

10. Atribuțiile farmacistului:

- obținerea, depozitarea și distribuirea preparatelor farmaceutice, utilizând practici care limitează posibilitatea transmisiei agentului infecțios către pacienți;

- distribuirea medicamentelor antiinfecțioase și ținerea unei evidențe adecvate (potență, incompatibilitate, condiții de depozitare și deteriorare);

- obținerea și depozitarea vaccinurilor sau serurilor și distribuirea lor în mod adecvat;

- păstrarea evidenței antibioticelor distribuite departamentelor medicale;

- înaintarea către serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale a sumarului rapoartelor și tendințelor utilizării antibioticelor;

- păstrarea la dispoziție a următoarelor informații legate de dezinfectanți, antiseptice și de alți agenți antiinfecțioși: proprietăți active în funcție de concentrație, temperatură, durata acțiunii, spectrul antibiotic, proprietăți toxice, inclusiv senzitivitatea sau iritarea pielii și mucoasei, substanțe care sunt incompatibile cu antibioticele sau care le reduc potența, condiții fizice care afectează în mod negativ potența pe durata depozitării (temperatură, lumină, umiditate), efectul dăunător asupra materialelor;

- participarea la întocmirea normelor pentru antiseptice, dezinfectanți și produse utilizate la spălarea și dezinfectarea mâinilor;

- participarea la întocmirea normelor pentru utilizarea echipamentului și materialelor pacienților;

- participarea la controlul calității tehnicilor utilizate pentru sterilizarea echipamentului în spital, inclusiv selectarea echipamentului de sterilizare (tipul dispozitivelor) și monitorizarea.

11. Atribuțiile asistentei/sorei medicale responsabile de un salon:

- implementează practicile de îngrijire a pacienților în vederea controlului infecțiilor;

- se familiarizează cu practicile de prevenire a apariției și răspândirii infecțiilor și aplicarea practicilor adecvate pe toată durata internării pacienților;

- menține igiena, conform politicilor spitalului și practicilor de îngrijire adecvate din salon;

- monitorizează tehnicile aseptice, inclusiv spălarea pe mâini și utilizarea izolării;

- informează cu promptitudine medicul de gardă în legătură cu apariția semnelor de infecție la unul dintre pacienții aflați în îngrijirea sa;

- inițiază izolarea pacientului și comandă obținerea specimenelor de la toți pacienții care prezintă semne ale unei boli transmisibile, atunci când medicul nu este momentan disponibil;

- limitează expunerea pacientului la infecții provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alți pacienți sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;

- menține o rezervă asigurată și adecvată de materiale pentru salonul respectiv, medicamente și alte materiale necesare îngrijirii pacientului;

- identifică infecțiile nosocomiale;

- investighează tipul de infecție și agentul patogen, împreună cu medicul curant;

- participă la pregătirea personalului;

- participă la investigarea epidemiilor;

- asigură comunicarea cu instituțiile de sănătate publică și cu alte autorități, unde este cazul.

12. Atribuțiile autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București:

- desemnează din compartimentul de specialitate persoane care asigură suport tehnic profesional pentru organizarea și funcționarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale, la solicitare;

- Inspecția sanitară de stat verifică existența și modul de aplicare a planului propriu al spitalului de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, respectarea normelor de igienă, funcționalitatea circuitelor, dezinfecția, sterilizarea, respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale și dacă sunt respectate măsurile serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și/sau ale coordonatorului programului/subprogramului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale din compartimentele de specialitate ale autorității de sănătate publică județene.

Anexa II DEFINIȚIILE DE CAZ PENTRU INFECȚIILE NOSOCOMIALE:

Grupele de Infecții Nosocomîale cu frecvență crescută

Anexa III SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A INFECȚIILOR NOSOCOMIALE

1. Considerații generale
Supravegherea epidemiologică este activitatea sistematică și/sau continuă de colectare, analiză, prelucrare, interpretare a datelor, necesară pentru cunoașterea frecvenței infecțiilor nosocomiale și identificarea factorilor de risc.
Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.
Datele obținute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea și evaluarea acțiunilor/programelor de acțiuni, având ca scop prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale.
2. Obiective:
2.1. Să determine incidența infecțiilor nosocomiale pe baza definițiilor de caz.
2.2. Să determine tendința evoluției precum și modificările caracteristicilor infecțiilor nosocomiale.
2.3. Să identifice factorii de risc.
2.4. Să determine promovarea acțiunilor / programelor de prevenire și control
2.5. Să evalueze activitățile / programele de prevenire și control.
3. Definițiile infecțiilor nosocomiale.
Supravegherea epidemiologică a infecțiilor nosocomiale se bazează pe definițiile clinice de caz ale infecțiilor nosocomiale prevăzute în prezentul ordin.
4. Populația supravegheată:
Reprezintă numărul total de persoane aflate la risc pentru dobândirea unei infecții nosocomiale (ex.: pacienții internați în secțiile de chirurgie, pacienții internați în secția de pediatrie, sugarii alimentați artificial în secția de pediatrie, etc.).
5. Colectarea datelor
5.1. Identificarea infecțiilor nosocomiale constituie sarcina permanentă a medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat și privat. Diagnosticul de infecție nosocomialâ se va menționa în actele medicale cu care lucrează medicul (ex.: foaia de observație clinică, fișa de consultație, registrul de consultație, etc.).
5.2. Înregistrarea și declararea infecțiilor nosocomiale se face pe Fișa cazului de infecție nosocomială (model prezentat în Figura 1), de către asistența desemnată (asistența șefa) din fiecare secție sau directorul de îngrijiri din unitatea sanitară respectivă.
5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul.
5.4. Fișele cazurilor de infecții nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului /serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.
6. Controlul înregistrării și declarării cazurilor de infecție nosocomială
6.1. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor tiosocomiale stabilește un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate și neanunțate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile).
6.2. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale înregistrează și declară cazurile de infecție nosocomială descoperite la verificările pe care le face la nivelul secțiilor, după consult cu medicul care îngrijește pacientul
6.3. Centralizarea datelor se face de către asistența compartimentului/serviciului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale pentru spitalul pe care îl deservește.
Unitățile sanitare private înregistrează și declară cazurile de infecții nosocomiale în același regim ca și unitățile sanitare de stat.
7. Analiza datelor.
7.1. Datele se prelucrează și se analizează săptămânal de către compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.
7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale care poate solicita în acest sens medicul care are în îngrijire pacientul.
8. Calculul și interpretarea indicilor se face de către compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale cu un ritm săptămănal.
- Incidența infecțiilor nosocomiale reprezintă numărul de cazuri noi de infecții într-o săptămână, raportate la populația asistată în același interval de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, în unitățile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populația de pacienți externați.
- Prevalența la un moment dat reprezintă numărul de cazuri de infecții nosocomiale existente în evoluție la un moment dat (o zi, o săptămână, etc.) într-o populație analizată.
9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate către:
9.1. secții, pentru informare și completarea măsurilor;
9.2. Consiliul de administrație, care prin analiză ia decizii legate de obiectivele menționate în prezenta Anexa, în legătură directă cu asigurarea actului medical;
9.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale are obligația întocmirii "Dării de seamă statistice trimestriale" și transmiterea acesteia către Autoritatea de Sănătate Publică județeană, respectiv a municipului București
10. Atitudinea în caz de izbucnire epidemică.
10.1. Izbucnirea epidemică reprezintă înregistrarea unui număr de cazuri de infecție nosocomială în exces net față de numărul de cazuri așteptat.
10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine în exclusivitate unității care l-a generat.
10.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale stabilește din punct de vedere tehnic conduita în rezolvarea izbucnirii epidemice. Odată cu informarea operativă a Autorității de Sănătate Publică Județeană, conform reglementărilor Ministerului Sănătății Publice, Compartimentul/Serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.
10.4. Secțiile la nivelul cărora se înregistrează izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale în vederea rezolvării episodului epidemic.
10.5. Comitetul director al unității sanitare este abilitat să stabilească măsurile administrative corespunzătoare în cazul unei izbucniri epidemice.
Figura 1.
FIȘA CAZULUI BE INFECȚIE NOSOCOMIALĂ*)
ÎN SECȚIA..........
SPITALUL ...........
Data completării (zz/ll/aa): .......
Bolnavul: Nume.........................
Prenume...................
Sexul.....
Data nașterii (zz/ll/aa): .............
Vârsta la data internării.............
Data internării (zz/ll/aa): ...........
Nr. FO ...............................
Diagnostic la internare........................................................
Diagnostic la 72 de ore........................................................
Salon Nr...... Dacă a fost mutat se specifică salonul și data mutării: ........
În secțiile cu profil chirurgical:
Denumirea operației............................................................
data intervenției (zz/ll/aa):...............................................
Infecție nosocomială:
Diagnostic clinic: .................................................... debut
(zz/ll/aa):.......................................................
Examene microbiologice pentru diagnosticul de infecție nosocomială:
┌───────────────────────┬─────────────────────┬────────────────┬─────────────┐
│ Data recoltării probei│
Denumirea
│Germeni izolați │ Diagnostic
│
│
(zz/ll/aa)
│ examenului efectuat │
│
│
├───────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
├───────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
├───────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
└───────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┴─────────────┘
Antibiograma: .................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Data externării (zz/ll/aa): ..........................
Nr. total zile spitalizare: ......................
Starea la externare (vindecat, ameliorat, staționar, transferat, decedat): ....
Diagnosticul la externare (sau deces): ........................................
...............................................................................
Nr. zile de tratament pentru infecția nosocomială: ............................
Factori de risc..................................,.,...........................
...............................................................................
...............................................................................
Semnătura
--------

Anexa IV PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)

SCOPUL aplicării PU:

prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere sanguină,

la locul de muncă al personalului.

CONCEPTUL de PU se referă la: - măsurile care se aplică în vederea

prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC și alți agenți microbieni cu cale de

transmitere sangvină, în timpul actului medical.

- sânge, alte fluide biologice și țesuturile tuturor pacienților se

consideră a fi potențial infectate cu HIV, VHB, VHC și alți agenți

microbieni cu cale de transmitere parenterală (sanguină)

- toți pacienții se consideră potențial infectați cu HIV, VHB, VHC sau cu

alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece:

- cei mai mulți dintre purtătorii de HIV, VHB, VHC și alți agenți microbieni

sunt asimptomatici și nu-și cunosc propria stare de portaj;

REGULI de bază în aplicarea Precauțiunilor Universale:

1. Consideră toți pacienții potențial infectați;

2. Consideră că sângele, alte fluide biologice și țesuturile sunt

contaminate cu HIV, HBV, HCV.

3. Consideră că acele și alte obiecte folosite în practica medicală sunt

contaminate după utilizare.

CONTACTUL

tegumentelor și mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat

LA RISC:

- sânge;

- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,

lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;

- sperma, secreții vaginale;

- țesuturi;

- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA:

1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECȚIE ADECVAT, COMPLET, CORECT;

1.1. DEFINIȚIE "ECHIPAMENT DE PROTECȚIE": bariera între lucrător și sursa de infecție, utilizată în timpul activităților care presupun risc de infecție.

1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauțiunilor universale:

1.2.1. MĂNUȘI

a) TREBUIE UTILIZATE în următoarele situații:

- anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, țesuturi umane;

- abord venos sau arterial;

- recoltare de LCR;

- contact cu pacienți care sângerează, au plăgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;

- manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curățirii, decontaminării.

b) FELUL MĂNUȘILOR

- de uz unic sterile:

- chirurgie

- examinare internă

- intervenții care implică un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori sunt necesare mănuși duble;

- abord vascular prin puncție;

- tegument pacient cu soluții de continuitate;

- manipularea unor materiale potențial contaminate;

- nesterile curate:

- examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară;

- manipularea de materiale contaminate;

- curățenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;

- de uz general, menaj, de cauciuc:

- activități de întreținere, care implică un contact cu sânge și alte produse biologice considerate a fi contaminate;

- colectare materiale contaminate, curățire și decontaminare instrumentar, material moale, suprafețe contaminate;

- manipularea de materiale contaminate;

- curățenie, îndepărtare de produse biologice;

c) MOD DE FOLOSIRE:

- schimbare după fiecare pacient;

- după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănuși, după care acestea se îndepărtează, prinzând marginea primei prin exterior aruncând-o în containerul pentru colectare și apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoțând-o cu grijă și aruncând-o în același container aflat la îndemână;

- după îndepărtarea mănușilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănușile nu prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activității încheiate; mănușile de unică utilizare nu se reutilizează, deci nu se curăță, dezinfectează;

- mănușile de uz general se pot decontamina și reutiliza, dacă nu prezintă semne de deteriorare (perforare, îmbătrânire cauciuc, etc.)

1.2.2. HALATE OBIȘNUITE

- în timpul tuturor activităților din unitățile medicale.

1.2.3. ȘORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potențial contaminate, protejând tegumentele personalului medical din:

- secții cu profil chirurgical;

- laboratoare;

- servicii de anatomie patologică, medicină legală;

- unele activități administrative;

- servicii de urgență,

1.2.4. MASCA, protejează:

- tegumentele;

- mucoasele bucală, nazală ale personalului medical

1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejează:

- tegumentele;

- mucoasele bucală, nazală, oculară.

Tipuri de protectoare faciale : - OCHELARI

- ECRAN PROTECTOR, etc.

1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respirației artificiale.

1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile

1.2.8. CIZME DE CAUCIUC

2. SPĂLAREA MÂINILOR și a altor părți ale tegumentelor

- IMPORTANȚA

- cel mai important și uneori singurul mod de prevenire a contaminării și diseminării agenților microbieni.

- CÂND?

- la intrarea în serviciu și la părăsirea locului de muncă;

- la intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi;

- înainte și după examinarea fiecărui bolnav; atenție bolnavii cu mare receptivitate;

- înainte și după aplicarea unui tratament;

- înainte și după efectuarea de investigații și proceduri invazive;

- după scoaterea mănușilor de protecție;

- după scoaterea măștii folosită la locul de muncă;

- înainte de prepararea și distribuirea alimentelor și a medicamentelor administrate per os;

- după folosirea batistei;

- după folosirea toaletei;

- după trecerea mâinii prin păr;

- după activități administrative, gospodărești,

- CUM?

- îndepărtarea bijuteriilor (inele, brățări), ceasurilor;

- unghii îngrijite, tăiate scurt;

- utilizare de apă curentă și săpun pentru spălarea obișnuită;

- două săpuniri consecutive;

- în cazuri de urgență este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;

- în unele situații spălarea este completată de dezinfecția mâinilor:

- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioși și a celor cu imunodepresie severă;

- înainte și după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare și efectuarea de puncții lombare este obligatoriu portul mănușilor), schimbarea pansamentelor (atenție - mănuși), termometrizare intrarectală, clisme, toaleta lehuzei (atenție - mănuși);

- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;

- după manipularea și transportul cadavrelor;

- înainte și după efectuarea examenelor și tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice și în general înainte și după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluții de continuitate (atenție-mănuși).

- spălarea, dezinfecția mâinilor și portul mănușilor: - ȘTERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE

- cu hârtie prosop;

- prosop de unică întrebuințare.

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ȘI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALĂ

3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ

- prin inoculări percutane:

- înțepare;

- tăiere.

- contaminarea tegumentelor care prezintă soluții de continuitate;

- contaminarea mucoaselor.

- în timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace și instrumente ascuțite;

- manipulării de produse biologice potențial contaminate;

- manipulării instrumentarului și a altor materiale sanitare, după utilizarea în activități care au dus la contaminarea cu produse biologice potențial infectate.

- prin intermediul:

- instrumentelor ascuțite;

- materialului moale;

- suprafețelor, altor materiale utilizate în activitatea din unitățile sanitare;

- reziduurilor din activitatea medicală;

3.2. METODE DE PREVENIRE

- obiecte ascuțite:

- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

- colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înțepare și tăiere, amplasate la îndemână și marcate corespunzător conform reglementarilor MSP pentru:

- pregătire în vederea utilizării;

- distrugere;

- evitarea recapișonării, îndoirii, ruperii acelor utilizate.

- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

- lenjerie:

- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge și alte produse biologice potențial contaminate cât mai puțin posibil;

- sortare și prelucrare cu echipament de protecție potrivit, în spații special destinate;

- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcați în mod corespunzător

- evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect și complet de prelucrare - decontaminare.

- curățenie și decontaminare:

- folosirea mănușilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau țesuturi;

- decontaminarea inițială cu substanțe clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbantă care se colectează în containere sau saci de plastic marcați;

- dezinfecție cu soluție germicidă;

- uscarea suprafeței prelucrate;

- folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curățeniei, sterilizării, decontaminării echipamentului medical, a pavimentelor, pereților, mobilierului, veselei, sticlăriei, tacâmurilor, conform reglementarilor MSP.

- reziduuri infectante

- neutralizare prin ardere sau autoclavare

- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferențierea clară prin culoare și etichetare.

- igiena personală:

- spălarea mâinilor (pct. 2);

- spălarea altor părți ale corpului care au venit în contact cu produse biologice potențial contaminate sau cu materiale potențial contaminate;

- evitarea activităților cu risc de expunere:

- existența de leziuni cutanate;

- prezența unui deficit imunitar;

- graviditate;

- asistența de urgență, principii:

- viața pacientului este prețioasă;

- obligatorie aplicarea precauțiunilor universale;

- chiar și în situații imprevizibile se vor asigura cele necesare respectării principiilor precauțiunilor universale.

3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protecție:

- masca;

- ochelari, ecran;

- mănuși;

- șorț impermeabil când se anticipează producerea de:

- epanșamente

- sânge;

- salivă cu urme vizibile de sânge.

- alte recomandări:

- sistem de aspirație rapidă;

- poziția adecvată a scaunului;

- instrumentar:

- corect utilizat;

- corect colectat, spălat, decontaminat și/sau dezinfectat

3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ:

- mască, ochelari, ecran protector, mănuși, halat, șorturi impermeabile, cizme, bonete;

'ad decontaminare după efectuarea necropsiilor:

- instrumentar;

- suprafețe, mobilier,

3.5. LABORATOARE CLINICE ȘI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precauțiunilor universale trebuie completate cu:

- colectarea flacoanelor care conțin produse biologice în containere marcate, care să împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;

- evitarea contaminării pereților exteriori ai flacoanelor colectoare;

- utilizarea echipamentului potrivit cu prestațiile laboratorului:

- mănuși;

- mască, ochelari de protecție, ecran protector;

- halat, șorț impermeabil, bonetă,

- spălarea atentă a mâinilor (pct. 2);

- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru înlăturarea tehnicilor de pipetare cu gura;

- atenție la utilizarea de material ascuțit în activitatea de laborator;

- curățenia, dezinfecția, sterilizarea în mod corect, standardizat;

- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

- chimică;

- fizică-ardere;

- autoclav.

- aparatură defectă-decontaminare înainte de reperare;

- la terminarea activității, echipamentul utilizat rămâne în laborator până la colectarea și îndepărtarea în vederea prelucrării;

- amplasarea de afișe avertizoare asupra riscului de contaminare.

ÎNTREAGA ASISTENȚĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ ("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFĂȘURA NUMAI PE BAZĂ DE CONSIMȚĂMÂNT ȘI CONFIDENȚIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:

- respectarea drepturilor omului;

- schimbarea locului de muncă, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, când:

- se dovedește că nu-și protejează pacienții;

- este necesară protecția sa medicală.

- conducerea unității va asigura un alt loc de muncă.

5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCĂ ȘI ACTIVITĂȚI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR ÎN FUNCȚIE DE CONTACTUL CU SÂNGE ȘI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.

I - contact permanent, inevitabil, consistent;

II - contact imprevizibil, inconstant;

III - contact inexistent;

PENTRU CATEGORIILE APARȚINÂND GRUPELOR I ȘI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.

Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precauțiunile obișnuite.

Anexa V METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL AL ACCIDENTELOR CU EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE LA PERSONALUL CARE LUCREAZĂ ÎN DOMENIUL SANITAR

1. Justificare:
În prezent, în România nu sunt colectate suficiente informații pentru a evalua riscul de expunere și de a estima incidența infecțiilor postexpunere la sânge și produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.
Din datele culese de către Comisia de Luptă Anti SIDA a Ministerului Sănătății (CNLAS), prin intermediul Centrelor Regionale de Monitorizare (CR) reiese că în anul 2003 au fost raportate 94 de expuneri profesionale cu risc de infecție, la 70 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare. În anul 2004 au fost raportate 96 de expuneri, la 75 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare.
Raportări expuneri profesionale culese de CNLAS în perioada 2003 - 2004:
Numar expuneri profesionale
Număr profilaxii post-
expunere profesională
2003
94
70
2004
96
75
TOTAL
190
145
La nivelul Institutului de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș" (IBI) au fost înregistrate 37 cazuri în anul 2003 și 55 în 2004. Pentru toate aceste cazuri s-a aplicat Protocolul de Profilaxie Post-expunere Profesională (PPEP), incluzând vaccinarea anti hepatită B și chimioprofilaxia cu antiretrovirale.
Categoriile profesionale expuse accidentelor cu risc de infecție, din cazuistica institutului, sunt:
Categoria profesionala
Numar cazuri/expuneri
Procent (%)
medic chirurg
3
3,3
medic stomatolog
1
1,1
medic alte specialități
32
34,8
medic rezident
8
8,7
student
7
7,6
student stomatolog
5
5,4
asistentă medicală
29
31,5
infirmieră
2
2,2
tehnician dentar
1
1,1
îngrijitoare
1
1,1
brancardier
2
2,2
voluntar
1
1,1
TOTAL
92
100
Nu reiese din datele culese de CNLAS dacă din cele 190 cazuri de expunere profesională au aparut seroconversii pentru HIV, HBV sau HCV.
La cele 92 cazuri înregistrate și asistate în IBI nu s-a semnalat nici un caz de infecție cu HIV, HBV, HCV.
Supravegherea este unul din cele mai importante mijloace de cunoaștere a riscului prin expunere profesională la sânge și produse biologice și de dezvoltare a unor strategii de prevenire și control.
2. Scop
Reducerea riscului de infecție post-expunere la sânge și produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.
3. Obiective:
- estimarea incidenței accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar;
- ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, instruire, respectarea Precauțiilor Universale, statusul sursei, altele);
- evaluarea respectării precauțiunilor universale (PU);
- obținerea de date standardizate la nivel național;
- responsabilizarea personalului medical în sensul cunoașterii riscului expunerii la sânge și produse biologice și a aplicării măsurilor de prevenire a acestor accidente și a consecințelor acestora;
- estimarea riscului de infecție post-expunere profesională cu: HIV, VHB, VHC;
- aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare și secundare.
4. Tip de supraveghere:
- modul de colectare a datelor: pasiv
- instrumente de colectare a datelor:
- fișa de supraveghere tip
- fișa privind datele despre spital
- Fișa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecție HIV.
5. Definiții:
- Persoana care lucrează în sistemul sanitar: orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activități implică contactul cu pacienți, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacienți, în cabinete, secții, compartimente sau laboratoare.
- Expunere cu risc de infecție HIV, VHB, VHC, care necesita profilaxie post-expunere profesională (PPEP): accidentarea transcutană (exemplu: înțepătură cu ac sau tăietură cu un obiect tăios), contactul mucoaselor sau al pielii, care prezintă leziuni ce-i afectează integritatea (ex: expunerea pe o piele cu excoriații, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afecțiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită (ex: câteva minute și chiar mai mult) sau implicarea unei suprafețe intinse de contact cu sânge, țesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sânge.
- Produse biologice: a) sperma, secreții vaginale; b) fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic); c) concentrate de HIV (în laboratoare).
În absența sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infecție HIV și nu impun măsuri de profilaxie antiretrovirală și de supraveghere medicală PPEP.
- Caz de expunere profesională: orice persoană care lucrează în sistemul sanitar și care a suferit o expunere accidentală cu risc de infecție HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau produse biologice considerate cu risc de infecție.
6. Populația Țintă:
- persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar și de îngrijire/auxiliar/tehnic, persoane aflate într-o formă de învățământ, voluntari.
7. Unitățile Ținta:
A. unitățile sanitare cu paturi;
B. unitățile sanitare fără paturi.
8. Atribuții:
A. Atribuții în unitățile sanitare cu paturi
B. Atribuții în unități sanitare fără paturi
C. Atribuții ale altor unități sanitare/structuri de sănătate publică
A. Atribuții în unitățile sanitare cu paturi
A.1. compartimentul/secția în care a avut loc accidentul
a) persoana accidentată
* aplică imediat protocolul din "Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice"
* în prima oră de la accident se prezintă la medicul șef de secție/compartiment sau la medicul șef de gardă
* în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale;
* anunță medicul de medicina muncii pentru luarea în evidență;
b) medicul șef de secție/compartiment sau medicul șef de gardă:
* înregistrează accidentul într-un registru de evidență a accidentelor cu expunere la produse biologice;
* raportează accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale în maxim 24 de ore de la producerea accidentului;
* asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la pacientul sursă, respectând legislația privind testarea voluntară cu consiliere;
* asigură transportul eșantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă la laboratorul unității cu paturi în care a avut loc accidentul;
* asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la personalul accidentat, respectând legislația privind testarea voluntară cu consiliere.
c) Unitatea sanitară în care s-a produs accidentul
* asigură prelevarea și trimiterea eșantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă, pentru testare, la unitatea desemnată sau asigură efectuarea lor în unitate.
Prelevarea și trimiterea probelor biologice se va face conform legislației (standardelor) în vigoare.
* trimite persoana accidentată către serviciul de supraveghere a infecțiilor nosocomiale
* asigură trimiterea persoanei accidentate către secția/spitalul de boli infecțioase în oricare dintre următoarele situații:
- sursa HIV pozitiv cunoscută
- sursa HIV cu test rapid pozitiv
- sursa cu status biologic necunoscut și cu risc epidemiologic crescut
- sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenți;
- sursa Ac HCV pozitiv;
* asigură trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sănătate Publică județeană, în vederea vaccinării antihepatită B, în cazul în care spitalul/secția de boli infecțioase nu a putut asigura vaccinarea.
A.2. Laboratorul spitalului în care a avut loc accidentul
* efectuează în toate cazurile testul rapid HIV, dacă acest test este disponibil.
Acest test se va efectua pentru pacientul sursă în termen de 2 ore, cu transmiterea rezultatului medicului căruia i s-a raportat evenimentul.
* primește și trimite eșantioanele de sânge provenite de la pacientul sursă către laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti-HIV, Ac anti-VHC, AgHBs și Ac HBs sau efectuează testele respective, dacă este autorizat.
A.3. Serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale din spitalul în care a avut loc accidentul
* răspunde de aplicarea programului de supraveghere:
- în cazul în care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infecție cu HIV, VHC, VHB;
- epidemiologul va asigura consilierea personalului expus și recoltarea eșantioanelor de sânge, cu respectarea legislației privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate de către medicul șef de secție/compartiment sau medicul șef de gardă;
- în cazul în care riscul de infecție cu HIV și/sau VHC este absent, iar riscul de infecție cu VHB este prezent, persoana accidentată va fi îndrumată către Autoritatea de Sănătate Publică județeană, la cabinetele de vaccinare desemnate, pentru vaccinarea anti hepatită B;
- în cazul în care riscul de infecție cu HIV și/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB, persoana accidentată va fi îndrumată către spitalul/secția de boli infecțioase.
- persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infecție cronică cu VHB și/sau VHC, vor fi îndrumate către spitalul/secția de boli infecțioase pentru a se stabili o conduită adecvată.
- anunță medicul de medicina muncii despre evenimentul înregistrat;
- completează și trimite lunar, la Autoritatea de sănătate publică județeană, fișele de supraveghere
- completează și trimite semestrial la Autoritatea de Sănătate publică județeană, fișele unității sanitare;
* va face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională și de seroconversie înregistrate în unitate.
* anunță medicul de medicina muncii al unității sanitare în care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV și/sau VHB și/sau VHC (cu respectarea confidențialității conform legislației în vigoare,
Legea nr. 584/2002 ).
În cazul în care serviciul de supraveghere a infecțiilor nosocomiale al unității medicale în care s-a produs accidentul nu are epidemiolog, evaluarea riscului de infecție cu HIV, VHB, VHC va fi făcută de către medicul șef de secție sau șef de gardă, în colaborare cu medicul epidemiolog de la Autoritatea de Sănătate publică, dacă spitalul/secția de boli infecțioase nu este abordabil sau nu se consideră necesară colaborarea cu specialistul infecționist.
A.4. Laboratorul desemnat pentru testare
Efectuează:
- pentru pacientul sursă: Ac HIV (ELISA), AgHBs, Ac VHC;
- pentru personalul accidentat: Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcHBs, Ac VHC.
Rezultatele vor fi comunicate solicitantului (unitatea sanitară în care s-a produs accidentul) în maximum o săptămână și la Autoritatea de Sănătate Publică județeană lunar/trimestrial conform normelor legale.
B. Unitățile sanitare fără paturi
Personalul care lucrează în unitățile medicale fără paturi se va adresa celui mai apropiat spital, urmând același circuit.
Completarea "Fișei de supraveghere" va fi făcută de către medicul epidemiolog din Autoritatea de Sănătate Publică județeană ca urmare a raportării facute de unitatea sanitară care a înregistrat accidentul.
Raportarea către Autoritatea de Sănătate Publică județeană se va face de către unitatea sanitară în care s-a înregistrat accidentul, în termen de 24 ore.
C. Atribuții ale altor unități sanitare/structuri de sănătate publică
C.1. spitalul/secția de boli infecțioase
a) Medicul specialist infecționist
* pentru personalul expus:
- va asigura consilierea și recoltarea eșantioanelor de sânge, cu respectarea legislației privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior, de către medicul șef de secție/compartiment, medicul șef de gardă, medicul epidemiolog, serviciului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale și/sau autorității de sănătate publică județeană;
- evaluează/re-evaluează riscul de infecție cu HIV, VHB, VHC;
- stabilește indicația/efectuează chimioprofilaxia ARV, în conformitate cu ghidurile de specialitate;
- stabilește indicația/efectuează chimioprofilaxia infecției cu VHB și/sau VHC, în conformitate cu ghidurile de specialitate;
- stabilește indicația/efectuează administrarea de imunoglobuline specifice anti-VHB (dacă sunt disponibile);
- stabilește indicația/efectuează vaccinarea anti-hepatită B, în cazul în care persoana accidentată a ajuns de la început la spitalul/secția de boli infecțioase, și dacă vaccinul este disponibil. Asigură testarea răspunsului imunologic (titrul Ac HBs) al acesteia față de vaccinarea anti-hepatită B anterioară;
- trimite la Autoritatea de Sănătate Publică județeană/cabinetul desemnat pentru vaccinare anti-hepatită B, în cazul în care nu poate asigura vaccinarea, la nivelul spitalului/secției de boli infecțioase;
* completează "Fișa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecție HIV";
* transmite trimestrial câte un exemplar din fiecare "Fisa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecție HIV" Ministerului Sănătății Publice, prin Centrul Regional de Monitorizare, de care aparține, din momentul luării în evidență și după încheierea perioadei de supraveghere clinică.
Persoanele accidentate care prezintă seroconversie pentru HIV, VHB, VHC, ca urmare a expunerii profesionale cu risc, vor fi menținute în evidența spitalului/secției de boli infecțioase pentru tratament specific și monitorizare.
b) serviciul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale al spitalului/secției de boli infecțioase
* confirmă telefonic prezentarea tuturor persoanelor accidentate:
- unității sanitare în care s-a produs accidentul cu risc de infecție;
- medicului epidemiolog de la autoritatea de sănătate publică județeană.
C.2. medicul de medicina muncii
* va lua în evidență persoanele expuse profesional la riscul de infecție cu HIV, VHB, VHC și va aplica actele normative în vigoare privind cercetarea și declararea accidentelor de muncă și a cazurilor de boală profesională.
C.3. Autoritatea de sănătate publică județeană și a municipiului București
* centralizează trimestrial Fișele de supraveghere a accidentelor cu expunere la sânge și produse biologice (anexa 1) din unitățile sanitare cu și fără paturi, precum și Fișele unității sanitare (anexa 2)
* trimite trimestrial aceste fișe la Institutul de Sănătate Publică Regional
* asigură vaccinarea anti-hepatită B, în situația în care spitalul/secția de boli infecțioase nu o poate asigura, dar o recomandă.
* analizează epidemiologic accidentele cu expunere la sânge și produse biologice ale personalului care lucrează în unități sanitare la nivel județean (număr de accidente înregistrate, rata incidenței, număr de accidentați care s-au pozitivat, rata incidenței pe categorii profesionale, rata incidenței pe secții/compartimente etc.)
* asigură feedback-ul datelor către unitățile sanitare din teritoriu, implicate în expunerile profesionale.
C.4. Institutele Regionale de Sănătate Publică
* primesc de la Autoritățile de Sănătate Publică arondate Fișa de supraveghere și Fișa unității sanitare;
* asigură:
- introducerea Fișei de supraveghere și a Fișei unității sanitare în baza de date (fișiere EPI-Data)
- transmiterea trimestrială a datelor înregistrate în baza de date EPI-Data, către Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile;
- analiza regională a accidentelor prin expunere la sânge și produse biologice a personalului care lucrează în unități sanitare (număr de accidente înregistrate, rata incidenței, număr de accidentați care s-au pozitivat, rata incidenței pe categorii profesionale, rata incidenței pe secții/compartimente, procentul din persoanele accidentate care au respectat precauțiunile universale etc)
- feedback către autoritățile de sănătate publică județene arondate.
* Colaborează cu Centrul Regional de Monitorizare HIV/SIDA.
C.5. Centrul regional de monitorizare HIV/SIDA
* Colaborează cu Institutul de Sănătate Publică regional în vederea prelucrării și analizei datelor.
* trimite trimestrial, la Institutul de Boli Infectioase Matei Balș, Fișele clinice de înregistrare a expunerilor profesionale cu risc de infecție HIV, culese de la spitalele/secțiile de boli infectioase.
C.6. Institutul de Boli Infectioase Matei Balș
* asigură feedback-ul datelor către Centrele Regionale HIV SIDA;
* analizează trimestrial, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile datele înregistrate în Fișa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecție HIV
C.7. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile
* realizează analiza datelor la nivel național;
* asigură feedback-ul datelor către Institutul de Boli Infectioase Matei Balș, Institutele de Sănătate publică regionale, Autoritățile de Sănătate Publică județene.
9. Indicatori de evaluare a sistemului:
- procentul fișelor completate corect;
- procentul de accidentați investigați corect cu laboratorul;
- procentul de accidentați cu monitorizare completă;
- procentul de accidentați care au beneficiat de profilaxie conform metodologiei;
FIȘA DE SUPRAVEGHERE A ACCIDENTULUI POST EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE A PERSONALULUI SANITAR
Nr. Fișa
JUDEȚUL:
LOCALITATEA
UNITATEA SANITARĂ SECTIA/COMPARTIMENTUL
SPCIN da/nu
medic epidemiolog da/nu
Inițialele CNP
CATEGORIA PROFESIONALĂ
DATA NAȘTERII: SEX
Vechimea în activitatea profesională
Vechimea în serviciul actual
Data și ora accidentului
Data și ora declarării
Statusul vaccinal HVB: vaccinat complet cu 3 doze; în curs de vaccinare; nevaccinat
CIRCUMSTANȚELE ACCIDENTULUI
Locul producerii accidentului
Gest de rutină/situație de urgență
Câte ore a lucrat înainte de accident
Primele îngrijiri de urgență aplicate da/nu
Dacă da, timpul scurs de la accident până la aplicare
NATURA EXPUNERII
Înțepare ac:da/nu tipul acului ....
Tăiere da/nu
Dacă da : superficial
Profund
Proiecție sânge da/nu
lichide biologice da/nu, tipul lichidului biologic
locul proiecției: ochi, față, piele lezată
Cantitatea de produs biologic la care a fost expus accidentatul: mică (sub 5 ml), medie (sub 50 ml), mare (peste 50 ml).
Timpul de contact cu produsul biologic :
mai puțin de 5 min., între 5-14 min., între 15 min-1 ora și peste o oră.
Alt tip de expunere:
Denumirea procedurii efectuate în momentul accidentului
MECANISMUL ACCIDENTULUI:
autoaccidentare
accidentare de către un coleg
accidentare de către un pacient
alte mecanisme
PREVENIREA
APLICARE PU : DA/NU ; DACĂ NU, DE CE?
Echipament de protecție:
Mănuși da/nu, nu este cazul nr. perechi utilizate
Mască
Halat
Protector facial
Alte
Cum credeți că acest accident ar fi putut fi prevenit?
INFORMAȚII DESPRE SURSA ACCIDENTULUI
NECUNOSCUTĂ da/nu
CUNOSCUTĂ da/nu
Pacient (status imunologic confirmat prin date de laborator)
STATUS HIV
-- cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizați tratamentul: .......
-- negativ
-- necunoscut, aparține grup de risc da/nu, dacă da ce grup de risc
STATUS VHB
-- cunoscut, pozitiv antigen HBs, în tratament da/nu, dacă da, precizați tratamentul: ......
-- negativ
-- necunoscut, aparține grup de risc da/nu, dacă da ce grup de risc
STATUS VHC
-- cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizați tratamentul: .......
-- negativ
ATITUDINEA ÎN CAZ DE ACCIDENT
Măsuri imediate : da/nu, dacă nu, de ce?
Spălare cu apă și săpun: da/nu
Antiseptic : da/nu, dacă da, care:
Testul HIV rapid: da/nu, dacă nu, de ce?
Examene serologice; da/nu
anterior accidentului da/nu
inițiate cu ocazia accidentului:
* HIV ELISA da/nu
* Antigen HBs da/nu
* Anticorpi anti HBs da/nu
* Anticorpi antiHV da/nu
* Altele
Tratament profilactic: da/nu, dacă da, pentru ce:
Data începerii tratamentului:
Comentarii:
Cine a completat fișa (numele prenumele, funcția în clar) Data:
FIȘA UNITĂȚII SANITARE
Numele Unității Sanitare
Nr. Total paturi
Nr. Total pacienți spitalizați/
Nr. total consultații:
Număr zile de spitalizare
Nr. Total personal medico sanitar pe spital din care:
pe secții: medici, asistente, personal auxiliar, tehnic,
* medici rezidenți, eleve/elevi la școala sanitară postliceală, studenți, alte ....
SPCIN da/nu, medic epidemiolog da/nu
Fișa clinica de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infecție HIV
Spitalul de Boli Infecțioase care a asigurat PPE: ................
Medicul specialist care a asigurat PPE: ..........................
1. Persoana expusă
Numele ..... Prenumele ........; vârsta .... ani; CNP: ............
LOCUL DE MUNCĂ ............. locul accidentului ................
PROFESIA ........................... VECHIMEA ............. ani
Data expunerii ......../
........../
......../
........./
ZZ
LL
AA
ora
Localizarea anatomică a expunerii; ......................................
Tipul expunerii:
[] Transcutan;
[] Mucoase;
[] Cutan
Produsul biologic incriminat:
[] sânge
[] alte umori ...................
[] produse biologice conținând sânge vizibil:
.........................................
Testari la:
Data
HIV
AgHBs
AcHBs
AcHCV
momentul 0
6 saptamani
3 luni
6 luni
CONSILIERE PRE-TESTARE (data): ....... CONSILIERE POST-TESTARE (data): ....
PROFILAXIE ANTIRETROVIRALĂ:
Data inițierii: ........./
............./
...... ora .........
Schema și dozele: ...................................................
...................................................
Durata: .
...................................................
Reacții adverse apărute și rezolvarea lor:
.....................................................................
Profilaxie Anti-hepatită B:
[] Imunoglobuline specifice:
DA/NU
DATA:
[] Vaccin anti-Hepatita B
DA/NU
DATA: 1 ..........
2 ..........
3 ..........
Alte tratamente: .............................
Status final HIV: ............ HBV: ............ HCV: ............
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Pacient (SURSA POTENȚIALA DE INFECȚIE)
NUMELE ........... PRENUMELE ............... FO .................
TEST HIV: ...../data: .....; AgHBs: ...../data: ..... AcHCV: ...../data:....
Încărcătura virală HIV:.........
Rezistența virala: ......... .........
Tratamente ARV anterioare: .......
......... .........
Data începerii TARV actuale: ..................
Limfocite CD4: ....../data: ..... Stadiul clinico-imunologic: ..........
Protocol de asigurare a îngrijirilor de urgență, în caz de expunere accidentală la produse biologice
1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ:
* se spală imediat locul cu apă și săpun și apoi se clătește, după care
* se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluție clorigenă diluată 1/10, compus iodat în soluție dermică, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat.
2. ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANĂ:
* se spală imediat locul cu apă și săpun și apoi se clătește, după care
* se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluție clorigenă diluată 1/10, compus iodat în soluție dermică, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat
* interzisă sângerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului.
3. ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
* spălare abundentă timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apă în cazul absenței acestuia.
Algoritm de circulație a informației în cazul expunerii profesionale accidentale la sânge și produse biologice
┌──────────┐
│ Personal │
│accidentat│
└─────┬────┘
│
▼
┌──────────┐
│
Măsuri
│
│ imediate │
└─────┬────┘
│
▼
┌────────────┐
│Medic șef
│
┌──────────────────┐
│secție/gardă│
│Laborator desemnat│
│Consiliere, ├──────►│
pentru testare
│
│recoltare
│
└─────────┬────────┘
└─────┬──────┘
│ ▲
│
│ │
▼
▼ │
┌────────────┐
┌───────────┴─────────┐
┌─────────────┤ Responsabil│
│
DSP
│
│
│
SPCIN
├──────►│Consiliere, evaluare,│
▼
│Consiliere, │
│profilaxie
│
┌─────────┐
│evaluare,
│
└──────────┬──────────┘
│Medicina │
│profilaxie
│
│ ▲
│muncii
│
└─────┬──────┘
│ │
└─────────┘
│
│ │
▲
▼
│ │
│
┌─────────────────────┐
│ │
│
│Spital/secție boli
│
│ │
└──────────┤infecțioase
│
│ │
│Consiliere, evaluare,│
│ │
│profilaxie
│
│ │
└────────┬────────────┘
│ │
│ ▲
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
▼ │
▼ │
┌─────────────┴──────┐
┌───┴─────┐
│Centrul Regional
├─────────────►│
│
│de Monitorizare
│◄─────────────┤
ISP
│
│HIV
│
│
│
└────────┬───────────┘
└─┬───────┘
│ ▲
│ ▲
│ │
│ │
│ │
│ │
▼ │
▼ │
┌──────────┴──────┐
┌───┴─────┐
│
CNLAS-MS
├────────────────►│ CNCSBT
│
│
│◄────────────────┤
│
└─────────────────┘
└─────────┘
-------