Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 574/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
19 septembrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 855 din 5 octombrie 2006
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.094 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Marius Amzulescu în Dosarul nr. 32.501/2/2005 (nr. vechi 3.184/2005) al Curții de Apel București Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Ministerul Justiției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Autorul excepției solicită admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat încalcă însăși esența contenciosului administrativ, astfel cum este prevăzută de art. 52 din Constituție, întrucât dă posibilitatea autorității publice emitente a unui act administrativ de a cere anularea respectivului act, fără ca beneficiarul dreptului dobândit prin respectivul act să aibă posibilitatea de a se apăra. De asemenea, arată că emiterea unui act administrativ individual are în vedere o persoană și drepturi determinate, astfel că ignorarea acestora afectează securitatea sistemului juridic.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat reglementează o altă situație decât ipoteza textului constituțional invocat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 32.501/2/2005 (nr. vechi 3.184/2005), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Marius Amzulescu într-o cauză ce are ca obiect cererea formulată de Ministerul Justiției de constatare a nulității absolute a unui ordin al ministrului justiției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004

sunt contrare prevederilor art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât permit autorității publice emitente să solicite anularea unui act administrativ intrat în circuitul civil și care nu mai poate fi revocat, fără să se țină cont de finalitatea activității de contencios administrativ, respectiv protejarea unui drept sau a unui interes legitim al unei persoane determinate, vătămat printr-un act administrativ.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, deoarece constatarea nulității sau anularea unui act administrativ nu este limitată doar la scopul de a proteja drepturile și interesele legitime ale persoanei căreia i se adresează, ci urmărește și protejarea interesului public.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul consideră că excepția ridicată nu este întemeiată. În acest sens, arată că aspectele privind nelegalitatea actului administrativ sunt de ordine publică și vizează însăși ordinea de drept și democrația constituțională, iar prin contencios administrativ se înțelege activitatea de soluționare de către instanțele competente potrivit legii a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Avocatul Poporului apreciază, de asemenea, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, având în vedere că nu aduc atingere dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, dispoziții potrivit cărora "Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanței constatarea nulității acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se va pronunța, la cerere, și asupra legalității actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor civile produse".

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, care consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, precum și faptul că legea organică va stabili condițiile și limitele exercitării acestui drept.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră ca un principiu general obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Aceasta este o obligație generală, ce revine tuturor, inclusiv autorităților publice. Principiul legalității impune ca actele administrative ale autorităților publice să fie emise cu respectarea strictă a dispozițiilor legale în vigoare, iar actele care au fost emise cu nerespectarea anumitor prevederi legale să fie revocate ori anulate.

Actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă. Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Este o opțiune a legiuitorului ca pentru constatarea nulității și anularea actului administrativ nelegal să prevadă calea și procedura contenciosului administrativ.

Constatarea nulității sau anularea actului administrativ nelegal se face la cererea autorității emitente, întrucât persoana beneficiară a actului nu are interes să ceară aceasta. În plus, individualizarea unei persoane ale cărei drepturi sau interese au fost lezate prin actul respectiv este, de regulă, imposibilă, orice act administrativ nelegal lezând interesul general.

De asemenea, Curtea observă că dispozițiile tezei a doua a alin. (6) al

art. 1 din Legea nr. 554/2004

exclud măsurile abuzive din partea autorității publice emitente. În acest sens, prevăd că instanța judecătorească, admițând cererea de constatare a nulității actului administrativ, se va pronunța, la cerere, și asupra legalității actelor civile încheiate în baza acelui act, precum și asupra efectelor civile produse.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Marius Amzulescu în Dosarul nr. 32.501/2/2005 (nr. vechi 3.184/2005) al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.