Memorandumul din 9 aprilie 1997

-------

1. Acest memorandum stabileste obiectivele și politicile economice pentru anul 1997 ale Guvernului României. Programul economic prezentat mai jos este cuprinzator, incluzând politicile menite sa solutioneze problemele macroeconomice acute, precum și reformele structurale din sectoarele agricol, al întreprinderilor și bancar. Punerea în aplicare cu succes a acestui program va prezenta un pas semnificativ înainte în tranzitia României către o economie de piața și integrarea sa în economia mondiala.

II. Cadrul general

2. Noul guvern este confruntat cu o deteriorare rapida a situației economice. Inflatia a înregistrat o rata lunara de peste 10% în decembrie 1996, când guvernul și-a inceput activitatea, comparativ cu 2% la inceputul anului 1996. Deficitul contului curent extern, care a crescut de la 0,5 miliarde dolari în 1994 la 1,7 miliarde dolari în 1995, a ajuns la 2,3 miliarde dolari în 1996. Rezervele valutare scazusera drastic deja în 1995, iar în 1996 deficitul contului curent a fost finanțat aproape exclusiv prin împrumuturi pe termen relativ scurt. Ca rezultat, plățile în contul serviciului datoriei sunt prevăzute sa creasca de la o medie anuală de 900 milioane dolari S.U.A. în perioada 1994-1996 la 1,6 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1999-2001.

3. Deteriorarea acuta a situației macroeconomice reflecta o relaxare a politicilor economice care a inceput în ultima parte a anului 1994 și s-a intensificat semnificativ în cursul anului 1996, datorita, în special, cursei pentru castigarea alegerilor din noiembrie 1996. Deficitul bugetului consolidat al statului, pe bază de angajamente, a crescut de la 1,9% din produsul intern brut în 1994 la 2,6% din produsul intern brut în 1995 și la 5,7% din produsul intern brut în 1996. Aceasta a reflectat volumul mai mare al subventiilor și pensiilor, precum și tolerarea arieratelor în plata impozitelor, ca mijloace de sprijinire a întreprinderilor neperformante. Deficitele din sectorul întreprinderilor de stat au crescut, de asemenea, ca răspuns la cresterile excesive de salarii și la intarzierile în majorarea preturilor controlate, care, în general, au scăzut la jumătate, în termeni reali, până la sfârșitul anului 1996. Deficitele bugetului general consolidat al statului și al întreprinderilor de stat au fost finantate prin creditele de la Banca Naționala a României. Desi pierduse controlul asupra cresterii masei monetare, Banca Naționala a României a redus ratele dobanzilor la mijlocul anului 1996. Ratele reale ale dobanzilor au devenit puternic negative, iar cererea de bani a scăzut. Politica cursului de schimb flexibil a fost abandonata în martie 1996. La sfârșitul anului 1996, leul era comercializat la un curs cu 30-40% mai mare pe piața valutara neoficiala și au aparut arierate în plățile externe.

4. Pe lângă faptul ca este confruntata cu probleme acute de stabilizare macroeconomica, România se afla inca într-un stadiu relativ incipient al tranzitiei spre economia de piața. Structurile sale economice continua să fie dominate de proprietatea și controlul statului, iar producția și utilizarea forței de muncă au fost mentinute, în multe cazuri, numai prin subventii mari. În ciuda dimensiunii potentiale a pieței interne, volumul investitiilor straine directe a fost mic. Condițiile sociale s-au deteriorat, ceea ce se reflecta în cresterea mortalitatii infantile și a numarului românilor care traiesc în saracie precum și în scaderea duratei medii de viața. Pentru marea majoritate a populatiei, structurile economice actuale ofera putina speranta pentru o imbunatatire sustenabila a nivelului de trai.

III. Politici macroeconomice și financiare

A. Obiectivele și strategia de baza

5.Programul nostru macroeconomic pentru 1997 va reduce, în mod semnificativ, deficitele bugetului general consolidat al statului și al sectorului întreprinderilor de stat, printr-o ajustare fiscala substantiala, cresteri mari ale preturilor controlate, o politica eficienta a veniturilor și măsuri de intarire a disciplinei financiare. Reducerea acestor deficite va permite o incetinire a cresterii masei monetare, a inflatiei și a ratei de depreciere a leului. În combinație cu o politica a cursului de schimb reglata pe piața se va asigura și o reducere semnificativa a deficitului contului curent extern.

6. Suntem pe deplin constienti însă ca, în trecut, programe similare de stabilizare au esuat în cea mai mare parte. Insuccesul unor astfel de programe s-a datorat faptului ca obiectivele stabilite pentru sectoarele monetar și extern au dat curs, în mod repetat, cererilor pentru credite agricole și pentru o moneda supraevaluata, în scopul mentinerii unor prețuri scazute la energie. Aceste cereri și-au avut originea în stagnarea aplicarii reformelor, care a determinat pierderi permanente în sectorul agricol și în sectoarele mari consumatoare de energie. De fapt, politicile monetare și valutare au fost angrenate în furnizarea de subventii cvasifiscale pentru aceste sectoare importante, pe seama pierderii controlului asupra inflatiei și a echilibrului extern. Deoarece nu vom fi în măsura sa depasim problemele actuale acute ale stabilizarii fără politici monetare și valutare puternice, succesul programului nostru depinde, în mod crucial, de îmbunătățirea fundamentala a sustenabilitatii acestor politici. Consideram ca exista doua preconditii pentru sustenabilitate: (i) programul de stabilizare trebuie insotit de o accelerare puternica a reformelor în scopul reducerii semnificative a pierderilor din sectorul agricol și sectoarele mari consumatoare de energie; și (îi) până la incheierea restructurarii toate subventiile către aceste sectoare trebuie să fie finantate integral de la bugetul de stat, eliberand politicile monetare și valutare de orice functii cvasifiscale. Măsuri concrete în acest sens au fost luate pentru intarirea sustenabilitatii politicilor monetare și valutare, asa cum se arata în continuare.

7. În ceea ce priveste politica monetara, Consiliul de administratie al Băncii Naționale a României a decis, la 9 februarie 1997, ca Banca Naționala a României sa stopeze acordarea de noi credite directionate și sa liciteze toate creditele, la dobanzi stabilite de piața. Legea bugetului de stat pe anul 1997 contine un articol, ce confirma ca (i) Guvernul este de acord cu aceasta decizie; (îi) orice decizie pentru sprijinirea directionala a sectorului agricol sau a oricărui alt sector care nu-și poate satisface nevoile de finanțare din împrumuturi normale de pe piața va fi de acum incolo, în totalitate, responsabilitatea bugetului de stat; și (iii) orice decizie de a arunca aceasta responsabilitate inapoi la Banca Naționala a României va fi incompatibila cu obiectivele fundamentale ale programului guvernamental. Bugetul de stat include noi subventii fiscale către sectorul agricol pentru a inlocui, parțial, la un nivel mult scăzut, subventiile cvasifiscale acordate anterior de Banca Naționala a României. Accentul programului nostru de reforma pe privatizarea și restructurarea rapida a întreprinderilor agricole, inclusiv închiderea unităților neviabile, va face posibila o astfel de reducere a subventiilor totale către acest sector. Prin intarirea acestui sprijin, de către politicile fiscale și structurale, consideram ca reconcentrarea politicii monetare pe controlul inflatiei devine sustenabila.

8. În ceea ce priveste politica cursului de schimb, Legea bugetului de stat pe anul 1997 contine un articol care confirma ca: (i) o politica a cursului de schimb determinat de piața este un element cheie al programului nostru pe 1997; și (îi) aceasta politica ar putea cauza continuarea deprecierii nominale a leului, în lunile care urmeaza, datorita presiunilor actuale ale balantei de plati și ratelor relativ inalte proiectate pentru inflatie. Pentru a preveni ca aceasta depreciere și cresterile de prețuri la energie, asociate acesteia, sa determine o noua crestere a arieratelor către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" și Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, programul nostru de reforma va accentua privatizarea și restructurarea rapida a întreprinderilor mari consumatoare de energie, inclusiv închiderea unităților neviabile. Mai mult, asa cum se explica în paragraful 19, am luat măsuri pentru a garanta ca bugetul statului își asuma responsabilitatea pentru achitarea de noi arierate către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" și Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, într-un numar limitat de cazuri, acolo unde ar putea fi necesar să se accepte noi arierate către aceste doua unități de servicii publice. Cu acest sprijin din partea politicilor fiscale și structurale, politica cursului de schimb va fi eliberata de povara sprijinirii întreprinderilor mari consumatoare de energie și poate fi angrenata în menținerea echilibrului extern.

9. Prin intarirea acestor politici, programul stabileste, ca obiectiv, o reducere semnificativa a ratei inflatiei în anul 1997, după o crestere initiala a preturilor în primul trimestru ca rezultat al liberalizarii preturilor, al ajustarilor mari ale preturilor controlate și al deprecierii leului. Se asteapta ca inflatia să fie de aproximativ 90%, din ianuarie până în decembrie 1997, dar sa scada la o rata analizata de 30% în trimestrul patru al anului 1997, comparativ cu rata analizata de 110% în trimestrul patru al anului 1996. Deficitul contului curent extern este proiectat sa scada de la 2,3 miliarde dolari în 1996 la 1,4 miliarde dolari în 1997, în timp ce activele externe nete ale Băncii Naționale a României sunt programate sa creasca cu 650 milioane dolari S.U.A. până la sfârșitul anului.

10. Produsul intern brut real (P.I.B.) ar putea scadea cu 1-2% în 1997. Intr-un mare numar de întreprinderi, producția a fost mentinuta în mod artificial la niveluri ridicate, prin subventii explicite și prețuri scazute ale materiilor prime și materialelor. Eliminarea subventiilor, cresterile mari ale preturilor materiilor prime și materialelor și restructurarea industriala vor afecta probabil producția în astfel de întreprinderi, în 1997. Totusi, rezultatele solide ale întreprinderilor private mici și dinamice sugereaza un potențial considerabil pentru un răspuns rapid al productiei la accelerarea planificata a reformelor structurale și ne asteptam ca în 1998 cresterea economica să fie reluata.

B. Politica fiscala

11. Deficitul bugetului general consolidat al statului, pe bază de angajamente, va scadea de la 5,7% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Aceasta reducere reflecta un efort fiscal major, luand în considerare faptul ca subventiile cvasifiscale de la Banca Naționala a României care se cifrau la 2,6% din produsul intern brut în 1996 au fost mutate la buget în 1997. Deficitul bugetului general consolidat al statului și subventiile cvasifiscale de la Banca Naționala a României vor scadea de la un total de 8,3% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Scaderea deficitului primar (deficitul bugetar fără plățile de dobanzi la datoria publică) va fi chiar mai mare, intrucat plățile de dobanzi de la buget vor crește cu circa 2% din produsul intern brut în 1997, deoarece titlurile de stat vor avea dobanzi stabilite de piața.

12. Pe baza de încasări și plati, deficitul bugetului general consolidat al statului va crește de la 3,9% din produsul intern brut în 1996 la 4,5% din produsul intern brut în 1997, datorita lichidarii arieratelor interne provenite din 1996, care se ridica la aproape 1% din produsul intern brut. Aceasta crestere subestimeaza totusi măsura reala a efortului nostru fiscal în 1997, deoarece deficitul bugetului general consolidat al statului și subventiile cvasifiscale de la Banca Naționala a României calculate pe bază de încasări și plati vor scadea de la un total de 6,5% din produsul intern brut în 1996 la un total de 4,5% din produsul intern brut în 1997.

13. Deficitul bugetului general consolidat al statului, calculat pe bază de încasări și plati, în valoare de 10.480 miliarde lei sau de 4,5% din produsul intern brut în 1997 este compatibil cu reducerea programata a deficitului contului curent extern și cu obiectivul unui flux nemodificat de credite, în termeni reali, către sectorul neguvernamental. Admitand ca finantarea externa neta va fi de 1.021 milioane dolari S.U.A., necesarul de finanțare interna a bugetului general consolidat al statului va fi de 2.490 miliarde lei în 1997. Ministerul Finanțelor nu va face uz de facilitatea de credit overdraft de la Banca Naționala a României peste limita legala. Limitele trimestriale pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, care vor constitui un criteriu de performanță în cadrul Aranjamentului stand-by, sunt stabilite în Tabelul 1 și detaliate în anexa III. Aceste limite vor fi reduse cu întreaga suma a părții care depășește imprumuturile externe programate și majorate parțial în cazul în care finantarea externa este mai mica decat cea prevăzută. Drept criteriu de performanță în cadrul programului, Guvernul se angajează sa nu acumuleze arierate interne, sa nu garanteze nici un împrumut bancar comercial intern către întreprinderi și sa nu preia împrumuturi ale întreprinderilor către bănci.

14. Excluzand plățile pentru dobanzi, vom reduce cheltuielile de la 31,9% din produsul intern brut în 1996 la 31,3% din produsul intern brut în 1997. O restructurare importanța a cheltuielilor în cadrul acestei limite generale va fi necesară pentru mobilizarea de resurse sporite, de 2,2% din produsul intern brut, pentru programele sociale, în vederea atenuarii impactului reformelor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile, asa cum este descris în paragrafele 53-56.

15. Bugetul pe 1997 cuprinde o alocare totala de 2,5% din produsul intern brut pentru subventii destinate sectorului agricol, comparativ cu 1,9% în 1996. Aceasta crestere reflecta de fapt o modificare semnificativa a structurii cheltuielilor. În primul rand, subventiile pentru dobanzi și prețuri care, în mod traditional, erau acordate de la buget, în principal intermediarilor și fermelor cu capital de stat, vor fi în mare parte eliminate. În al doilea rand, pentru a atenua impactul inlaturarii creditelor directionate și a subventiilor de dobanzi de la Banca Naționala a României, bugetul va cuprinde: (i) noi alocari de credite pentru tarani și stimulente pentru băncile comerciale care se angajează în finantarea agriculturii, în valoare de 1.050 miliarde lei, din care numai jumătate vor fi alocate finantarii campaniei de primavara; și (îi) o schema de voucher pentru ca taranii să-și cumpere cele necesare productiei. Luand în considerare creditele directionate și subventiile pentru dobanzi acordate de către Banca Naționala a României în 1996, totalul subventiilor în bani acordate sectorului agricol va scadea de la 4,0% din produsul intern brut în 1996 la 2,3% din produsul intern brut în 1997 și se vor limita la maximum 1,5% în 1998. Consideram ca noile subventii, combinate cu evolutia prevăzută în capacitatea sistemului financiar de a acorda agriculturii credite în condițiile pieței, vor fi suficiente pentru a asigura o finanțare corespunzătoare pentru recolta anului 1997. Cu toate acestea, Guvernul și Banca Naționala a României vor urmări, indeaproape, evolutia pietelor financiare, în lunile care urmeaza și, în cazul în care resursele provenind din sistemul bancar, în condițiile pieței, se vor considera ca fiind insuficiente, vor fi disponibilizate resurse fiscale suplimentare de la buget pentru sectorul agricol. În aceasta privinta, Ministerul Finanțelor va elabora planuri de necesitate pentru realizarea de economii la cheltuieli neprevazute, în cazul în care va fi necesară sprijinirea suplimentara a sectorului agricol. Caracterul adecvat al resurselor bugetare pentru sectorul agricol va fi analizat cu personalul Fondului înainte de luna iunie 1997.

16. Bugetul pe anul 1997 prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor. Urmatoarele măsuri vor conduce la obtinerea de economii în valoare de 2,0% din produsul intern brut, în comparatie cu 1996: (i) subventiile către industrie vor fi injumatatite; (îi) salariile din administratia publică vor fi supuse mecanismului de indexari partiale, descris la paragraful 31, iar utilizarea forței de muncă se va reduce cu 5%, înainte de 31 martie 1997, și cu alte 5%, până în septembrie 1997; (iii) pensiile vor fi, de asemenea, supuse mecanismului de indexari partiale descris la paragraful 31; și (iv) alocarile pentru investitii vor fi reduse cu 19%, în termeni reali. Cheltuielile de aparare vor fi limitate la 2,2% din produsul intern brut în 1997, comparativ cu 1,9% în 1996.

17. Sunt necesare o serie de măsuri pentru susținerea veniturilor, în termeni reali, în fața reducerii bazei de impozitare care va rezultă în urma restructurarii întreprinderilor și a declinului activității economice. Aceste măsuri, de la care se asteapta o crestere a veniturilor de 2,3% din produsul intern brut în 1997, cuprind: (i) eliminarea scutirilor de taxe vamale aprobate în 1996; (îi) o crestere a accizelor la produsele din alcool și tutun; (iii) revenirea asupra deciziei din 1996 de a se reduce ratele de impozit pe profit pentru unele societăți; (iv) o crestere a impozitelor asupra productiei interne de petrol și gaze naturale ca urmare a cresterii mari de prețuri la aceste produse; (v) o crestere a T.V.A. de la 9 la 18% la fructe și legume; și (vi) reinstituirea contribuțiilor de asigurări sociale pentru Fondul de pensii din agricultura și Fondul de riscuri și accidente. În plus, vom utiliza, pe deplin, aranjamentele legale și instituționale pentru a impune respectarea obligației de plată a impozitelor, inclusiv colectarea impozitelor restante. Data fiind incertitudinea condițiilor pentru realizarea veniturilor, intr-o economie care se contracta și se restructureaza, incasarea veniturilor va fi examinata de către Fond până la 15 august 1997 și suntem gata sa adoptam măsuri fiscale suplimentare, în contextul unui buget rectificat, în cazul unei insuficiente a veniturilor.

18. Bugetul pe anul 1997 cuprinde aprecieri moderate privind veniturile din privatizarea activelor deținute de stat, în ciuda asteptarilor unei accelerari semnificative a procesului de privatizare. În prezent, veniturile din privatizare se acumuleaza în majoritate la Fondul Proprietății de Stat, care utilizeaza o parte a acestor venituri pentru subventionarea întreprinderilor neperformante, după cum doreste. Intentionam sa asiguram ca toate veniturile și cheltuielile Fondului Proprietății de Stat să se regaseasca în mod corespunzător în bugetul general consolidat al statului. Modificările legislative necesare pentru realizarea acestui obiectiv vor fi adoptate până la 30 iunie 1997.

19. Resurse bugetare ar putea fi prevăzute pentru sectorul energetic. Arieratele către acest sector s-au acumulat în mod repetat, ajungand la dimensiuni care au urmări macroeconomice negative, reflectand ponderea mare a întreprinderilor neperformante, mari consumatoare de energie, din economie. Am luat o serie de măsuri pentru a intari capacitatea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" și Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, de a elimina clientii rau-platnici și vom lua măsuri asiguratorii pentru ca în cele doua regii conducerile să aplice strict aceste măsuri. Credem ca aceste măsuri vor fi suficiente pentru a preveni acumularea în continuare de arierate către aceste unități. Dacă va fi necesar să se accepte acumularea de noi arierate, într-un numar limitat de cazuri, bugetul de stat va rambursa Regiei Autonome de Electricitate "Renel" și Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, echivalentul acestei cresteri de arierate. În acest caz, ne vom consulta imediat cu personalul Fondului, asupra unor măsuri fiscale suplimentare și vom prezenta un buget rectificat Parlamentului, pentru a ne asigura ca deficitul bugetului general consolidat al statului pe 1997 rămâne în limitele stabilite mai sus. În cazul arieratelor către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" și Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, acumulate de orice intreprindere sau unitate a administrației locale care primeste transferuri și subventii de la bugetul de stat, vom reduce, fără intarziere, astfel de plati de la buget, cu întreaga suma a cresterii arieratelor. Ca un criteriu de performanță în cadrul programului, nu va avea loc nici o crestere de arierate, cu excepția celor care sunt rambursate acestor regii de la bugetul de stat. Orice rambursare de acest fel va fi tratata ca o creanta a bugetului asupra intreprinderii în cauza.

20. Excedentul Fondului pentru șomaj va scadea, de la 0,8% din produsul intern brut în 1996, la 0,6% în 1997, datorita unei cresteri puternice a numarului de beneficiari, în special ca rezultat al restructurarii și al reducerii locurilor de muncă în sectorul public. În plus, Fondul pentru șomaj va aloca resurse suplimentare pentru compensatiile acordate la desfacerea contractului de muncă, asa cum se menționează la paragraful 54. În anul 1997, Fondul de stat pentru asigurări sociale se prevede a fi echilibrat, ca urmare a unei indexari partiale a pensiilor și a unei cresteri scontate a ratei de colectare a contribuțiilor pentru asigurări sociale. Cu toate acestea, dacă situația fondului se deterioreaza, bugetul de stat este gata sa acopere orice deficit și sa recurga la compensarea reducerilor de cheltuieli în alte domenii. Reforma sistemului de pensii este necesară pentru a preveni o deteriorare a situației financiare pe termen mediu; ea include o crestere a varstei de pensionare și o inasprire a criteriilor de acordare a pensiilor pentru incapacitate de muncă. O noua lege a pensiilor care va fi analizata de Banca Mondiala va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997.

21. În perioada de după 1997, politica fiscala trebuie să vizeze reducerea apelului la resurse ale sectorului public, pentru a realiza diminuarea în continuare a inflatiei și o redirectionare a resurselor către sectorul privat în dezvoltare. În acest scop, proiectiile preliminare sugereaza ca deficitul general consolidat al statului pe bază de încasări și plati efective trebuie redus la 2,5% din produsul intern brut în 1998. Aceasta reducere trebuie realizata, în principal, printr-o diminuare suplimentara a subventiilor pe măsură ce se pune în aplicare reforma în intreprinderile neperformante.

C. Politica monetara și a cursului de schimb

22. Programul este construit pe baza unei politici flexibile a cursului de schimb. Cursul va fi determinat liber, de cerere și oferta, pe piața valutara interbancara. Aceasta piața a fost liberalizata la 18 februarie 1997, când Banca Naționala a României a reacordat licente de operare cu valută tuturor băncilor românești și straine, prin care acestea sunt autorizate să efectueze tranzactii cu valută. Licentele pentru bănci straine sunt, în mod special, importante, deoarece ele sunt, în general, intermediari efectivi pe piața valutara, asigurand o alternativa pentru firmele care în mod traditional au lucrat, în exclusivitate, cu bănci de stat. Banca Naționala a României a emis recent o circulara către toți dealerii, reiterand ca se doreste, din partea lor, stabilirea unui curs de schimb la un nivel care echilibreaza cererea cu oferta. În sfârșit, limita impusa anul trecut asupra disponibilitatilor zilnice în valută ale caselor de schimb valutar a fost ridicata.

23. Liberalizarea pieței valutare a eliminat arieratele în plățile externe, provenite din oblibațiile legate de comert ale sectorului particular, a reluat activitatea pe piața interbancara și a redus puternic prima dintre cursul de schimb cotat la casele de schimb și cursul determinat pe piața interbancara. Banca Naționala a României se va consulta cu Fondul asupra politicii cursului de schimb, dacă arieratele vor reaparea, dacă volumul mediu al tranzactiilor interbancare zilnice va scadea sub 2 milioane dolari S.U.A., sau dacă o primă semnificativa va aparea la casele de schimb. Privita istoric, o primă de peste 5% a fost considerata un indicator al restrictiilor pe piața valutara. Fiecare cumparare (tragere) în cadrul Aranjamentului stand-by va face obiectul unei analize din partea Fondului asupra politicii cursului de schimb.

24. Politica noastra monetara de zi cu zi va fi urmarita în principal printr-un obiectiv pentru baza monetara. În determinarea acestui obiectiv s-a luat în considerare necesitatea de drenare a excesului foarte mare de lichiditate creat în sistemul bancar. Obiectivul privind baza monetara presupune, de asemenea, o reducere temporara substantiala a cererii de bani în prima jumătate a anului 1997, care să reflecte scaderea înregistrată în a doua parte a lui 1996 și accelerarea semnificativa a inflatiei asteptate, ca rezultat al cresterii preturilor controlate în lunile care urmeaza. Obiectivul pentru baza monetara în a doua jumătate a anului 1997 presupune ca cererea de bani se va reface o dată cu cresterea increderii în politicile noastre antiinflationiste. Este de asteptat, totusi, ca dobanzile reale sa ramana mari în cursul anului 1997. Obiectivele trimestriale pentru NDA (Net Domestic Assets/Active interne nete) și NFA (Net Foreign Assets/Active externe nete), ale Băncii Naționale a României, vor fi criterii de performanță. Aceste criterii, ca și plafoanele indicative pentru alte agregate monetare, sunt prezentate în tabelul nr. 1 anexat și detaliate în anexa B.

25. În cursul primului semestru al anului 1997, politica monetara va fi condusa în condiții de extrema incertitudine. Impactul pe termen scurt al modificarilor mari de prețuri controlate și al deprecierii leului asupra inflatiei și cererii de bani este foarte incert, asa cum este și răspunsul fluxurilor de valuta la liberalizarea pieței valutare. Dacă obiectivul principal al administrarii bazei monetare va fi acela de a menține cresterea acesteia în cadrul limitei sus-menționate, evolutiile de pe piața valutara vor constitui un indicator important al situației politicii monetare. Orice tendinta a cursului leului de a se deprecia mai repede decat este de asteptat va declansa la inceput o scadere a bazei monetare sub obiectivul stabilit, cu scopul de a incetini ritmul deprecierii. Având în vedere incertitudinile, vom cauta sa mentinem cresterea bazei monetare și a activelor interne nete mult sub obiective, în speranta ca restrangerea lichidității care o insoteste va determina o crestere mai mare a activelor externe nete decat cea programata. Banca Naționala a României va continua să se consulte indeaproape cu personalul Fondului asupra politicii monetare.

26. În ceea ce priveste instrumentele de administrare a bazei monetare, Banca Naționala a României nu va mai acorda noi credite directionate nici unui sector al economiei și toate creditele noi vor avea dobânda pieței. Licitația a devenit mecanismul principal pentru alocarea de credite de către Banca Naționala a României. Banca Naționala a României va asigura accesibilitatea tuturor băncilor la licitație, în condiții și termeni egali. Se va stabili o dobânda minima a creditelor de licitație pentru a se asigura ca dobanzile sunt mentinute la niveluri real pozitive. Dobânda la facilitatea Lombard (overdraft) va continua să fie stabilita mult peste dobânda de licitație și va fi ajustata în mod flexibil, pentru a se asigura ca utilizarea de către bănci a acestei facilități este în conformitate cu obiectivul privind baza monetara. Băncile care nu respecta regulile prudentiale, inclusiv limitele privind expunerea valutara, nu vor putea utiliza licitația. Banca Naționala a României nu va mai face operațiuni de swap valutar cu băncile comerciale. Băncile care au excedente în valută și lipsa de lei urmeaza sa vanda valuta pe piața interbancara.

27. Banca Naționala a României nu a efectuat operațiuni de open-market în trecut, dar va utiliza acest instrument în viitor, dacă va fi necesar, pentru a atinge obiectivul privind baza monetara, fiind gata sa liciteze depozite dacă nu are un portofoliu suficient de titluri de stat. Banca Naționala a României a solicitat asistența tehnica de la Fond pentru a dezvolta aceste instrumente și proceduri de administrare a bazei monetare. Stadiul introducerii recomandarilor facute de echipa de asistența tehnica va fi analizat cu personalul Fondului înainte de 30 iunie 1997.

28. Dezvoltarea unei piete eficiente pentru titluri de stat constituie o prioritate. Primul pas este acela de constituire a unui sistem de licitație competitiv, cu dobanzi stabilite de piața. Banca Naționala a României și Ministerul Finanțelor colaboreaza pentru stabilirea unui sistem de dealeri primari (pentru cumpararea titlurilor de stat) care va sprijini și activitățile pieței secundare. Reglementarile și procedurile finale pentru titluri de stat vor fi aprobate de către Banca Naționala a României și Ministerul Finanțelor la inceputul lunii aprilie, iar băncilor li se va oferi ocazia de a deveni dealeri primari. Dealerii primari vor fi anuntati în curand, iar prima licitație cu scadența la 91 de zile, în cadrul noului sistem, va avea loc până la mijlocul lunii aprilie 1997. În acelasi timp, Banca Naționala a României lucreaza la dezvoltarea unui sistem integrat de clearing, decontare, depozite și înregistrare. De îndată ce noul sistem de licitatii va fi stabilit, obiectivul urmarit va fi extinderea registrului scadentelor oferite și atragerea participării instituțiilor nebancare. Guvernul va supune aprobării Parlamentului, până la mijlocul lunii aprilie 1997, o noua lege a datoriei publice, pentru a crea o baza legala corespunzătoare pentru piața titlurilor de stat și administrarea datoriei publice.

29. Stocul existent de titluri de stat cu scadența la 3 luni insumeaza 13% din masa monetara. O dată cu trecerea la un sistem de piața pentru plasamentul acestor titluri, Guvernul va trebui sa accepte dobanzi reale mult mai mari pentru a face piața să dețină în mod voluntar aceste titluri. Neacceptarea acestor dobanzi ar crea serioase probleme pentru politica monetara.

D. Prețuri controlate, politica veniturilor și disciplina financiară

30. Esecul ajustarii adecvate a preturilor controlate a contribuit la pierderile mari ale întreprinderilor, indeosebi ale acelora din sectorul de producere a energiei și al serviciilor publice. Preturile produselor petroliere, care au fost aproape dublate la 1 ianuarie 1997, au fost marite din nou cu circa 50% la 18 februarie 1997. Preturile la electricitate au fost majorate la 1 martie 1997 cu aproape 150% în medie pentru gospodarii și cu 194% pentru industrie. Începând cu luna martie, aceste prețuri vor fi ajustate lunar, în conformitate cu miscarea cursului de schimb și cu preturile pieței mondiale. S-au majorat, de asemenea, preturile altor servicii publice la 18 februarie 1997, inclusiv serviciile pe calea ferata (cu 80%), transportul urban (cu 50-100%), apa și canalizare (cu 60-70%) și telecomunicatii (cu 80%). Aceste prețuri vor fi ajustate lunar, începând cu luna martie, pentru a reflecta integral schimbările în indicele preturilor de consum.

31. Cresterile salariilor reale peste sporul de productivitate au contribuit mult la cresterea pierderilor din sectorul întreprinderilor de stat în perioada 1995-1996. Salariile reale, în unele întreprinderi, sunt în mod clar la un nivel nesustenabil și trebuie reduse intr-o maniera ordonata. În acest scop, Guvernul va emite, până la mijlocul lunii aprilie 1997, reglementarile care prevad ca regiile autonome și societățile comerciale de stat nerentabile (cu pierderi) nu pot spori salariul mediu pentru 1997, comparativ cu salariul mediu din ultimul trimestru al anului 1996, cu mai mult de 75% din cresterea programata a preturilor de consum, din cursul aceleiasi perioade. Aceasta limita, care se aplică și functionarilor de stat, permite o reducere a salariilor medii în 1997 față de 1996 cu 6% în termeni reali. Pentru grupul regiilor autonome cu salarii relativ mari și cu pierderi mari, Ministerul Finanțelor și ministerele corespunzătoare vor asigura - la aprobarea bugetelor pe 1997 ale acestor unități - ca salariile să fie mentinute sub aceste limite. Guvernul propune, de asemenea, ca acordul-cadru național din 1997 pentru contractele colective de muncă pe economie, în general, dintre sindicate și reprezentantii conducătorilor de întreprinderi, sa conțină recomandarea de a menține cresterile de salarii în aceleasi limite.

32. Disciplina financiară slaba a fost asociata cu o crestere a arieratelor dintre întreprinderi la un nivel estimat la peste 20% din produsul intern brut al anului 1996. Operațiunile din trecut, de lichidare a arieratelor, au creat o problemă de risc moral, încurajând noi arierate, în speranta ca astfel de operațiuni vor fi repetate. Am declarat, în mod public, hotărârea noastra de a nu mai efectua nici o operațiune de lichidare a arieratelor și, ca urmare, nu vor mai fi disponibilizate resurse pentru reglementarea arieratelor, de la buget sau de la Banca Naționala a României. Pe măsură ce increderea în măsuri se intareste, incidența unor noi arierate se va diminua. Actualul volum al arieratelor va trebui tratat prin procedurile falimentului sau prin reducerea preturilor atunci când intreprinderile cu arierate vor fi privatizate.

E. Balanta de plati și administrarea datoriei externe

33. Deficitul contului curent existent este proiectat sa scada de la 2,3 miliarde dolari S.U.A. (6,6% din produsul intern brut) în 1996, la 1,4 miliarde dolari S.U.A. (4,5% din produsul intern brut) în 1997. Aceasta proiectie se bazeaza pe presupunerea conservatoare ca exporturile din unele sectoare vor scadea ca urmare a cresterilor mari ale pretului energiei și a inlaturarii subventiilor. Ținând seama de schema plăților serviciului datoriei și de cresterea stabilita pentru Activele externe nete (NFA), nevoia finantarii globale în 1997 este proiectata la 900 milioane dolari S.U.A. Se asteapta ca aceasta nevoie de finanțare să fie acoperita în cea mai mare parte printr-un sprijin excepțional din partea creditorilor oficiali.

34. Datoria externa relativ mica a României, egala cu 95% din exporturi, și rata favorabila a serviciului datoriei externe, de circa 12%, sugereaza ca povara datoriei externe rămâne controlabila. Cu toate acestea, recurgerea extensiva la împrumuturi pe termen relativ scurt în 1996 a provocat o deteriorare a profilului scadentelor datoriei externe, iar plățile serviciului datoriei sunt stabilite a crește în 1999-2001. Pentru a evita exacerbarea acestei probleme, vom limita în mod strict imprumuturile cu scadente mai mici de 3 ani. Ca urmare, am stabilit un plafon trimestrial general pentru datoria neconcesionala contractata și garantata de guvern sau de regiile autonome, cu un subplafon pentru datoria scadenta între 1 și 3 ani. Am stabilit, de asemenea, un plafon trimestrial pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta sub 1 an, contractata sau garantata de guvern, regiile autonome și Banca Naționala a României. Aceste plafoane vor acoperi, de asemenea, datoriile contractate, fără garantia guvernului, de către autoritățile locale, băncile comerciale și intreprinderile de stat. Plafoanele, care constituie criterii de performanță în cadrul programului, sunt prevăzute în tabelul nr. 1 și detaliate în anexa B. România a recastigat accesul pe piețele internationale de capital în anul 1996 și speram sa continuam imprumuturile de pe aceste piete în 1997, în cadrul limitelor descrise în acest paragraf. Totusi, începând cu 15 martie 1997, numai Băncii Naționale a României și Ministerului Finanțelor li se va permite sa contracteze împrumuturi pe aceste piete, cu excepția creditelor comerciale și a creditelor furnizor pentru autolichidare. Ca un criteriu de performanță în cadrul programului, asiguram că nu va fi nici o noua acumulare de arierate externe în perioada programului.

35. În perioada Aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare și nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple și nu vom impune sau intensifica restrictiile la import din motive de balanta de plati. Intentionam sa eliminam, în cursul perioadei programului, restrictiile rămase asupra plăților curente și transferurilor și sa acceptam oblibațiile prevăzute de art. VIII, secțiunile 2, 3 și 4, din Statutul Fondului, înainte de sfârșitul programului. Nu vor fi incheiate nici un fel de acorduri bilaterale de plati incompatibile cu prevederile art. VIII și vom continua eforturile de a lichida toate angajamentele existente în cadrul actualelor acorduri. Am inceput negocierile cu Suedia referitoare la reglementarea obligațiilor restante și vom continua aceste discutii în vederea rezolvarii problemei într-un mod compatibil cu obiectivele programului nostru și la timp.

IV. Reforma structurala și masurile sociale

36. Pentru stimularea utilizarii mai eficiente a resurselor și dezvoltarea unui sector privat dinamic, faza initiala a programului nostru de reforma sociala se va concentra asupra liberalizarii preturilor și comerțului și asupra privatizarii rapide și restructurarii întreprinderilor, inclusiv asupra lichidarii unităților neviabile. Restructurarea întreprinderilor va fi completata de reforma sectorului financiar, cu accent pe dezvoltarea eficientei și soliditatii sistemului bancar. Am adoptat, de asemenea, un pachet de măsuri de protecție sociala, menite sa atenueze impactul social negativ al reformelor asupra celor mai vulnerabile grupuri ale societatii.

A. Lichidarea, restructurarea și privatizarea întreprinderilor

1. Sectorul agricol

37. România are un potențial agricol considerabil, datorita unei dotari favorabile cu resurse naturale. Cu toate acestea, aparitia unui sector agricol privat și dinamic a fost sufocata de menținerea proprietății de stat și a controlului acestuia. Desi 80% din terenul arabil este proprietate particulara, de fapt toți intermediarii agricoli și fermele de animale rămân în proprietatea statului, iar controlul preturilor este atotcuprinzator. Acesti intermediari și ferme de stat sunt, în general, foarte ineficienti și produc mari pierderi financiare. Programul nostru de restructurare urmareste reducerea acestor pierderi, în mod rapid și substantial. Acest obiectiv este esential pentru efortul nostru de stabilizare macroeconomica și pentru dezvoltarea sectorului agricol privat.

38. La nivelul productiei vom intreprinde o restructurare rapida a fermelor de păsări și porci ineficiente, proprietatea statului. 20 de ferme, reprezentand 70% din pierderile estimate din acest sector, sunt într-un stadiu avansat de privatizare sau lichidare, care va fi incheiata până la 30 aprilie 1997, data până la care tot stocul de animale va trebui să fie vandut. Un plus de 25 de ferme vor fi lichidate sau privatizate până la 31 decembrie 1997, iar restul, în cursul semestrului I 1998. Cel puțin 100 din celelalte 480 de ferme de stat, care controlează 20% din cel mai bun teren arabil, producand în principal cereale și ulei comestibil, vor fi divizate în unități mai mici în cursul anului 1997 și privatizate în anul următor.

39. În ceea ce priveste intermediarii agricoli, proprietate de stat, care furnizeaza servicii mecanizate și de alta natura, un numar suplimentar de 150 societăți au fost privatizate în luna martie 1997 și un numar de inca 900 întreprinderi vor fi privatizate până la finele anului. Aceasta va aduce 75% din aceste societăți în proprietate privată. Vom initia, de asemenea, privatizarea societatilor de distribuție și depozitare. Cea mai importanța măsura, în 1997, în aceasta privinta este vanzarea a 30% din actiunile marilor distribuitori de cereale - societățile "Comcereal" - S.A., care va fi urmata de privatizarea completa în 1998. În cursul anului 1997 vom privatiza una dintre cele doua mari societăți de stat de seminte și vom diviza agentia, proprietate de stat, care administreaza rezervele strategice de alimente, în 8 societăți comerciale mai mici, în vederea privatizarii a cel puțin jumătate din ele înainte de finele anului.

40. Desi cea mai mare parte a terenului agricol a fost privatizat la inceputul anilor '90, utilizarea și transferul pamantului au fost mult restrictionate. Pentru promovarea unei piete active a terenurilor agricole, va fi inaintata Parlamentului o noua lege până la 15 aprilie 1997, lege care va imbunatati aranjamentele de închiriere, drepturile de proprietate și de ocupare și va facilita privatizarea terenurilor aflate în proprietatea statului.

2. Industrie, minerit și regii autonome

41. O reducere masiva și sustinuta a pierderilor în sectorul întreprinderilor, indeosebi la intreprinderile mari consumatoare de energie, este esențială pentru programul de stabilizare. În acest scop, un program special de restructurare vizeaza un grup mic de întreprinderi, dar care insumeaza circa 75% din totalul pierderilor realizate în intreprinderile de stat în 1996. În cadrul acestui program intreprinderile au fost impartite în urmatoarele trei grupe:

42. Prima grupa consta din 42 de societăți comerciale cu pierderi care reprezinta aproape 20% din totalul pierderilor realizate de intreprinderile de stat în 1996. Cinci din aceste societăți, inclusiv o rafinarie de petrol neviabila, își vor inchide operațiunile și până la 20 aprilie 1997 vor fi initiate procedurile administrative de lichidare. În prezent sunt în curs negocieri cu investitori strategici pentru privatizarea a inca 5 întreprinderi din cadrul acestui grup. Dacă aceste 5 întreprinderi nu sunt privatizate până la 30 aprilie 1997, ele vor fi imediat lichidate. Aceste 10 societăți reprezinta aproape 7% din pierderile întreprinderilor de stat realizate în 1996. Din restul de 32 de societăți rămase din acest grup, cel puțin 11 vor fi privatizate sau lichidate până la finele anului 1997.

43. A doua grupa este formata din 20 de regii autonome clasificate ca întreprinderi de servicii publice, care reprezinta circa 30% din totalul pierderilor din 1996 înregistrate de intreprinderile de stat. Ele nu vor fi privatizate pe termen scurt, cu excepția desprinderii activităților comerciale sau vanzarii participatiilor minoritare. Ele vor face obiectul unor planuri individuale de restructurare începând cu 31 mai 1997, cu sarcini specifice pentru reducerea plăților totale de salarii. Implementarea acestor planuri, împreună cu o noua structura a tarifelor, trebuie să conduca la o reducere substantiala, în termeni reali, până la sfârșitul anului 1997.

44. Cel de-al treilea grup consta din cele mai mari opt regii autonome, în cea mai mare parte mine, care nu sunt clasificate ca societăți de servicii publice. Acest grup de întreprinderi cumuleaza aproape 30% din totalul pierderilor înregistrate de intreprinderile de stat în anul 1996. Se vor lua măsuri cu privire la intreprinderile cel mai puțin viabile pentru reducerea urgenta a pierderilor totale ale acestui grup cu circa 10% și se vor elabora planuri detaliate de restructurare până la 30 aprilie 1997, menite sa conduca la reducerea pierderilor cu cel puțin 50%, în termeni reali, până la sfârșitul anului 1997. Toate aceste regii autonome vor fi transformate în societăți comerciale și oferite pentru privatizare înainte de sfârșitul anului, asa cum s-a stabilit cu Banca Mondiala.

45. Vom accelera foarte mult privatizarea marii majoritati a societatilor comerciale de stat, care nu apartin sectorului agricol și care nu sunt incluse în programul nostru special de restructurare. Fondul Proprietății de Stat va actiona rapid pentru a oferi astfel de întreprinderi sectorului privat. Vor fi modificate reglementarile pentru a permite vanzarea acțiunilor la licitație ofertantului ce ofera prețul cel mai ridicat, fără o limita minima de pret. Metodele de vanzare vor include licitatii directe, oferte publice initiale, vanzari pe bază de negocieri către investitori strategici și lichidari administrative și juridice. În total, un numar cumulat de 2.750 privatizari trebuie realizate până la 31 mai 1997 și un total cumulat de 3.600, până la sfârșitul anului 1997, reprezentand 60% din intreprinderile ce urmeaza a fi privatizate.

B. Liberalizarea preturilor și comertul

46. Programul nostru impune liberalizarea cuprinzatoare a preturilor și comerțului. Acest lucru este esential pentru tranzitia României la economia de piața. Controlul asupra preturilor și comerțului exterior a stanjenit dezvoltarea sectorului privat și a provocat mari pierderi care au fost surse permanente de probleme macroeconomice.

47. Toate preturile agricole sunt acum determinate de piața, susținute de un regim de comert deschis. Astfel, la 18 februarie 1997 am liberalizat preturile de productie la grau, lapte, carne de porc, pasare și produsele realizate din acestea, precum și preturile corespunzătoare cu amanuntul, care reprezinta peste 17% din cosul pentru consum. Liberalizarea preturilor a fost însoțită de liberalizarea substantiala a regimului comercial. Până la 15 aprilie 1997, interdicțiile și cotele impuse la export, acoperind aproximativ 20% din produsele agricole primare, vor fi eliminate. În plus, tarifele de import pentru produsele agricole vor fi reduse de la o medie ponderata de 67% la 27%, iar scutirile de taxe la import determinate în mod administrativ vor fi eliminate până la aceeasi data.

48. Sectoarele industrial și minier au facut, de asemenea, obiectul controlului preturilor, care a distorsionat deciziile comerciale; conglomeratele energo-intensive au fost protejate față de fortele pieței și a fost intarziata restructurarea lor. În consecința, cea mai mare parte a preturilor cu amanuntul și de productie, administrate, vor fi liberalizate până la 31 mai 1997. Controlul preturilor va fi pastrat numai pentru o mica lista, bine definita, de marfuri oferite în condiții de monopol. La 18 februarie 1997, astfel de prețuri administrative au fost majorate aproape la nivelul preturilor internationale; în viitor, ele vor fi ajustate lunar, asa cum se arata la paragraful 30. Regimul comerțului cu produse industriale a fost relativ deschis și am eliminat toate interdicțiile și cotele rămase, cu excepția cherestelei și a celor stabilite prin acorduri internationale.

C. Reforma sectorului financiar

49. Intarirea sectorului bancar este o prioritate urgenta ca urmare a colapsului de anul trecut a doua bănci private. Rigurozitatea aplicarii normelor de supraveghere și reglementare va fi cruciala în limitarea problemelor ce pot fi generate de expunerea mare a băncilor față de sectoarele cu dificultati financiare și în prevenirea raspandirii unor astfel de probleme în intregul sistem bancar. De aceea, reforma sectorului nostru financiar se va concentra pe îmbunătățirea supravegherii prudentiale, intarirea cadrului legal ce guverneaza activitatea băncilor și a altor intermediari financiari și pe privatizarea sistemului bancar.

50. Aplicarea prevederilor prudentiale și de reglementare ale Băncii Naționale a României a fost stanjenita de cadrul legal inadecvat. S-a cerut asistența tehnica Fondului, cu scopul de a consolida legea cu privire la activitatea bancara și legea cu privire la insolvabilitatea băncilor. Modificările și amendamentele necesare vor fi prezentate Parlamentului înainte de jumatatea lunii aprilie 1997. Vom prezenta, de asemenea, Parlamentului, până la 15 aprilie 1997, amendamentele legislative pentru clarificarea și intarirea cadrului de reglementare și a autorității de sanctionare ale Băncii Naționale a României. Guvernul va sprijini pe deplin aplicarea stricta, de către Banca Naționala a României, a prevederilor prudentiale și de reglementare. Cele doua bănci private, care au esuat, vor fi închise, iar licentele lor bancare vor fi retrase până la mijlocul lunii aprilie 1997.

51. O tendinta deosebit de ingrijoratoare este cresterea brusca a creditelor în valută, care expune companiile și băncile la riscuri valutare sporite. Astfel de credite se ridica, acum, la 38% din totalul creditelor bancare. Banca Naționala a României va aplica, cu strictete, limitele obligatorii ale expunerii valutare și este pregatita sa impuna plafoane marginale ridicate de lichiditate, pentru a reduce ponderea creditelor în valută la 25% din totalul creditelor bancare, până la 30 iunie 1997. Pentru a intari transparenta și a facilita supravegherea sistemului bancar, Banca Naționala a României va introduce, până la 30 iunie 1997, un plan de conturi acceptat pe plan international.

52. Pentru a incuraja dezvoltarea pietelor bancare și de capital, Guvernul va actiona rapid pentru a promova participarea sectorului privat. Forma revizuita a legii privatizarii băncilor, care va fi pregatita în consultare cu Banca Mondiala, va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997. Banca Română de Dezvoltare va fi privatizata în 1997. O a doua banca cu capital de stat, pregatita pentru privatizare, va fi identificata până la 30 iunie 1997. Legea investitiilor straine va fi amendata, pentru a elimina prevederile privind aprobarea prealabila de către Agentia Română de Dezvoltare a investitiilor straine de portofoliu și a permite repartizarea veniturilor din investitii.

D. Protectia sociala

53. Cheltuielile sporite cu subventiile directe și indirecte au favorizat grupuri de interese în detrimentul paturilor vulnerabile ale populatiei. Estimari recente sugereaza ca 20% din populatie ar putea fi aproape de, sau sub limita saraciei. Strategia noastra de protecție sociala se va baza, în cea mai mare parte, pe extinderea și îmbunătățirea dirijarii programelor existente pentru a garanta acordarea de sprijin, la timp, grupurilor celor mai vulnerabile. Pentru acest scop, bugetul pe 1997 va furniza resurse sporite, echivalente cu 2,2% din produsul intern brut.

54. Trei grupuri au fost identificate ca cele mai expuse riscurilor tranzitiei: copiii, somerii și pensionarii din sectorul agricol. Alocatia pentru copii, care a fost erodata în ultimii ani până la cel mai scăzut nivel din regiune, va crește de cel puțin cinci ori, cu suplimente pentru familii mai numeroase, care sunt, cel mai probabil, printre cei foarte saraci. Pentru șomeri, sumele acordate se vor menține la acelasi nivel, în termeni reali. Mai mult, pentru a usura impactul restructurarii întreprinderilor, care este de asteptat sa dea nastere unei cresteri mari a somajului înregistrat în 1997, compensatiile speciale acordate la desfacerea contractului de muncă vor fi utilizate în mod selectiv pentru a sprijini muncitorii afectati de inchiderile de întreprinderi în regiunile inapoiate din punct de vedere economic. Se vor adopta măsuri pentru sprijinirea forței de muncă active, în scopul de a ajuta muncitorii dislocati pe perioada restructurarii întreprinderilor. În sfârșit, pensiile agricole minime, în prezent la niveluri foarte scazute, vor crește în termeni reali.

55. Pentru a proteja grupurile cele mai vulnerabile din principalele centre urbane, vom extinde numărul persoanelor care se încadrează în schema de asistența sociala. O crestere substantiala, pe termen scurt, este programata pentru protectia în natura pe bază de autoinscriere, prin hrana sociala și cantine mobile. Plățile aferente asistentei sociale și pragurile pentru calificare vor crește în pas cu inflatia. În sfârșit, ca parte din efortul nostru de protecție sociala, bugetele educatiei și sănătății se vor menține la nivelurile lor din 1996, ca pondere în produsul intern brut.

56. Privind în perspectiva, strategia noastra în sectorul social, pe termen mediu, va include: (i) dezvoltarea unei strategii cuprinzatoare de ameliorare a saraciei; și (îi) revizuirea punctelor slabe ale schemei actuale de garantare a venitului minim și proiectarea de mecanisme îmbunătățite pentru acordarea de asistența dirijata grupurilor celor mai sarace.

Anexa B

Lista anexelor la Memorandumul privind politica economica a Guvernului României

Criterii de performanță

Anexa nr. I

Plafoane pentru activele interne nete ale Băncii Naționale a României

Anexa nr. II

Obiective pentru limitele inferioare ale activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

Anexa nr. III

Plafoane ale creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat al statului

Anexa nr. IV

Plafoane pentru preluarea la bugetul general consolidat al statului a datoriei întreprinderilor față de bănci și emiterea de garanții guvernamentale pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Anexa nr. V

Plafoane pentru contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu și lung

Anexa nr. VI

Plafoane pentru datoria externă pe termen scurt

Anexa nr. VII

Plafoane pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat al statului

Anexa nr. VIII

Plafoane pentru arieratele interne către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" și Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaș

Obiective indicative

Anexa nr. IX

Plafoane pentru activele interne nete (NDA) ale sistemului bancar

Anexa nr. X

Limitele inferioare pentru activele externe nete (NFA) ale sistemului bancar

Anexa nr. XI

Plafoane pentru volumul arieratelor interne ale întreprinderilor de stat

Anexa nr. XII

Plafoane pentru baza monetară

Anexa nr. XIII

Plafoane pentru masa monetară.

Acțiuni prioritare

1. Includerea în Legea bugetului de stat pe anul 1997 a articolelor privind politica monetara și cea a cursului de schimb la care se referă paragrafele 6 și 7 din Scrisoarea de intentie.

2. Liberalizarea imediata a pieței valutare și asigurarea unei politici a cursului de schimb flexibil determinat de piața.

3. Anularea prevederilor Legii nr. 73/1996, care se referă la: (i) reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportatori; (îi) reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru companiile privatizate prin MEBO; și (iii) schimbarea de colectare a impozitului pe profit de la o luna la trimestru.

4. Adoptarea legislației necesare în vederea stabilirii unei taxe de 25 dolari S.U.A. pe tona asupra productiei interne de petrol brut și 10 dolari S.U.A. pe 1.000 metri cubi asupra gazului natural din producția interna.

5. Reducerea cu 5% a salariatilor din sectorul public, comparativ cu numărul acestora de la sfârșitul lunii ianuarie 1997.

6. Liberalizarea pretului de productie și a celui cu amanuntul la lapte, carne de porc, pui și produse din grau; reducerea tarifelor agricole de la o rata ponderata a productiei medii de 67% la 27% și eliminarea tuturor interdictiilor și cotelor la exportul produselor agricole, cu excepția cherestelei.

7. Aplicarea procedurilor de privatizare sau lichidare pentru 20 de ferme de porci și păsări și pentru 10 întreprinderi industriale descrise în paragrafele 38 și 42 din Scrisoarea de intentie.

8. Retragerea licentei de functionare și închiderea băncilor Dacia Felix și Credit Bank.

Criterii structurale pentru prima exprimare a rezultatelor aplicarii programului

1. Adoptarea legislației necesare pentru a asigura ca toate veniturile și cheltuielile Fondului Proprietății de Stat sunt înregistrate corespunzător în bugetul general consolidat al statului.

2. Adoptarea unei noi legi a pensiilor.

3. Adoptarea unei noi legi a datoriei publice.

4. Începerea licitațiilor pentru titluri de stat în cadrul noului sistem de dealeri primari.

5. Lichidarea sau privatizarea a inca 10 ferme de pui și porci din grupul celor la care se face referire în paragraful 38 al Scrisorii de intentie, ajungandu-se la un total cumulat de 30.

6. Incheierea privatizarii sau a procedurilor de lichidare pentru 10 societăți comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este prevăzut în paragraful 42 al Scrisorii de intentie.

7. Începerea punerii în aplicare a planurilor de restructurare pentru toate cele 20 de regii autonome considerate unități de servicii publice, asa cum se menționează în paragraful 43 al Scrisorii de intentie.

8. Adoptarea de măsuri pentru reducerea cu 10% a pierderilor totale ale regiilor autonome menționate în paragraful 44 al Scrisorii de intentie și adoptarea unor planuri detaliate de restructurare, care vor reduce pierderile cu cel puțin 50 la suta în termeni reali în 1997, comparativ cu 1996.

9. Inițierea privatizarii Băncii Române de Dezvoltare și identificarea unei a doua bănci cu capital de stat care va fi privatizata în 1997.

10. Privatizarea unui total cumulat de 2.750 întreprinderi.

Criterii structurale pentru a doua examinare a rezultatelor aplicarii programului

1. Lichidarea sau privatizarea a 15 ferme de pui și porci, ajungand la un total cumulat de 45, asa cum este explicat în paragraful 38 din Scrisoarea de intentie.

2. Privatizarea a cel puțin 75% din societățile agricole de intermediere cu capital de stat care furnizeaza servicii de mecanizare și altfel de servicii, asa cum este explicat în paragraful 39 din Scrisoarea de intentie.

3. Privatizarea și lichidarea a 11 societăți comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este mentionat în paragraful 42 din Scrisoarea de intentie.

4. Reducerea cu 50% a pierderilor înregistrate de cele opt regii autonome menționate în paragraful 44 din Scrisoarea de intentie.

5. Privatizarea unui total cumulat de 3.600 întreprinderi.

6. Incheierea privatizarii Băncii Române de Dezvoltare.

7. Reducerea numarului de salariati din sectorul public cu 10%, comparativ cu numărul acestor salariati înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie 1997.

Tabelul 1. România: Criterii de performanță cantitative și obiective indicative în cadrul Aranjamentului stand-by1)

Criterii de performanță

1996

1997

1998

Dec. efectiv

Martie Obiectiv

Iunie (2) Obiectiv

Sept. (2) Obiectiv

Dec. Obiectiv

Martie Obiectiv

1. Plafoanele pentru activele interne nete ale Băncii Naționale a României (miliarde lei)3)

9.572

7.885

6.556

5.352

8.165

7.720

2. Limitele activelor externe nete ale Băncii Naționale a României (milioane dolari S.U.A.)4)

-420

-335

-50

190

186

236

3. Plafoane ale creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat al statului (miliarde lei)

4.619

5.573

4.493

6.251

7.109

7.700

4. Limite pentru preluarea la bugetul consolidat al statului a datoriei întreprinderilor față de bănci și garantarea de către Guvern a creditelor bancare acordate întreprinderilor (miliarde lei)5)

1.652

0

0

0

0

0

5. Plafoane pentru contractarea și garantarea datoriei externe (milioane dolari S.U.A.) cu scadența mai mare de un an6)

805

1.440

1.880

2.100

2.500

din care cu scadența 1-3 ani6)

395

415

445

465

465

6. Plafoane pentru datoria externă pe termen scurt4) (modificări cumulate, milioane dolari S.U.A.)

19

-2

-2

-10

-13

-19

7. Limite pentru arieratele interne (miliarde lei)

1.928

964

0

0

0

0

8. Arierate către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" și Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaș (miliarde lei)

1.825

1.977

1.977

1.977

1.977

1.977

Obiective indicative

9. Plafoane pentru activele interne nete ale sistemului bancar3) (miliarde lei)

30.391

32.633

34.848

36.223

45.261

47.985

10. Limite ale activelor externe nete ale sistemului bancar4) (milioane dolari S.U.A.)

-12

-27

158

398

394

444

11. Plafoane pentru stocul de arierate ale întreprinderilor de stat (miliarde lei)

21.600

29.500

32.000

32.000

32.000

32.000

12. Plafoane pentru baza monetară (miliarde lei)

7.877

6.807

7.759

8.575

11.389

11.389

13. Plafoane pentru masa monetară (miliarde lei)

30.343

32.585

36.320

39.715

48.753

51.992

Sursa: Proiectii conform programului și date furnizate de autoritățile române.

1) Detalii ale criteriilor de performanță și obiectivelor indicative sunt prezentate în anexele nr. I-XIII.

2) Criterii de performanță.

3) Calculat la cursurile de schimb de înregistrare convenite.

4) Definiție conform programului.

5) Cifra pentru sfârșitul lunii decembrie exprima un stoc. Plafoanele pentru 1997-1998 sunt fluxuri.

6) Plafoanele sunt cumulative începând de la sfârșitul lunii decembrie 1996.

7) Stocul de datorie externa pe termen scurt la sfârșitul lunii decembrie corespunde soldurilor din acordurile bilaterale de cliring cu China, Polonia, Costa Rica și altele.