Decizia nr. 569/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a prevederilor art. 7 și ale

art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ana Savin în Dosarul nr. 1.701/CAF/2005 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție și din documentele internaționale convenționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.701/CAF/2005, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 și ale

art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ana Savin într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate încalcă "în mod vădit" "art. 48 alin. (1) modificat" din Constituție, care "obligă numai autoritatea publică să răspundă pentru nerezolvarea în termen a cererii părții vătămate într-un drept al său, sau a unui interes legitim și repararea pagubei, precum și recunoașterea dreptului pretins", fără vreo trimitere "la termenele în care partea vătămată poate acționa în justiție, pentru revendicarea drepturilor sale legitime". De asemenea, consideră că este încălcat "art. 41 alin. (2) (modificat)" prin "obstacularea dreptului de revendicare a bunurilor proprietate privată, într-un mod neconform cu prevederile constituționale" și exonerează de "răspunderea legii pe cei care din neglijență sau cu rea-credință nu răspund părții vătămate într-un drept al său în termenul legal de 30 de zile." Mai invocă, în temeiul art. 20 din Constituție, încălcarea art. 17 pct. 1 și 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare art. 48 din Constituție (devenit art. 52), "întrucât însuși textul constituțional indică faptul că exercitarea dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se va face în limitele și condițiile stabilite prin legea organică."

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că prevederile de lege ce fac obiectul controlului de constituționalitate nu contravin dispozițiilor art. 44 și ale art. 52 alin. (1) din Constituție, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale privind accesul liber la justiție și procedurile administrative prealabile.

Avocatul Poporului consideră că prevederile ce fac obiectul excepției sunt constituționale, sens în care arată că art. 44 din Constituție nu este incident în cauză, iar art. 52 din aceasta nu este încălcat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 și ale

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , potrivit cărora:

- Art. 7: "(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta.

(3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).

(4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g).

(5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vătămați prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazul prevăzut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabilă.

(6) Plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.

(7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție.";

- Art. 11 alin. (1): Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubelor cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii;

b) data expirării termenului legal de soluționare a cererii, fără a depăși termenul prevăzut la alin. (2);

c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative."

Autorul excepției susține că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitor la "Dreptul de proprietate privată" și ale art. 52 privind "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică".

Se mai invocă și încălcarea art. 17 pct. 1 și 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora "1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociere cu alții. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa", precum și a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, referitor la "Protecția proprietății".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile constituționale privind ocrotirea și garantarea proprietății private nu fac nicio referire la termenele în care persoana vătămată într-un drept al său poate acționa în justiție pentru valorificarea drepturilor sale, astfel că prevederile art. 7 și ale

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

încalcă art. 44 și 52 din Constituție prin "obstacularea dreptului de revendicare a bunurilor proprietate privată."