Decizia nr. 575/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Silviu Strungariu Ionașcu în Dosarul nr. 1.579/2005 al Judecătoriei Liești.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 martie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 1.579/2005 Judecătoria Liești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Silviu Strungariu Ionașcu într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva procesului-verbal de contravenție întocmit în temeiul ordonanței criticate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "la momentul adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

nu a existat un caz excepțional sau vreo situație extraordinară pentru a fi reglementată circulația pe drumurile publice printr-o ordonanță de urgență", așa încât "întregul act normativ are caracter neconstituțional". În consecință, consideră că sunt încălcate "dispozițiile art. 115 alin. (4) și (5) din Constituția României, astfel cum a fost revizuită, respectiv în raport de dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția României, astfel cum era în vigoare la momentul publicării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ".

Judecătoria Liești consideră că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta, deoarece constituționalitatea ordonanței criticate trebuie analizată în raport cu dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ei, text care impunea condiția existenței cazului excepțional, asupra căruia doar Guvernul poate aprecia. Or, din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , rezultă că dubla condiție a existenței cazului excepțional și a urgenței a fost îndeplinită. În legătură cu susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, se arată că dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ordonanței criticate, nu obligau la aceasta, "așa cum o cer în prezent prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată". Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constituționalitatea acestei ordonanțe.

Avocatul Poporului consideră că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

este constituțională, invocând în acest sens jurisprudența Curții.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, în legătură cu care, în esență, se susține că a fost adoptată cu încălcarea "dispozițiilor art. 115 alin. (4) și (5) din Constituția României, astfel cum a fost revizuită, respectiv în raport de dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția României, astfel cum era în vigoare la momentul publicării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ".

- Art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită prevedea: "(4) În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.";

- Art. 115 alin. (4) și (5) din Constituția revizuită prevede: "(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că prin

Decizia nr. 245 din 10 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, a statuat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice este constituțională în integralitatea sa.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței criticate rezultă îndeplinirea dublei condiții prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, și anume existența cazului excepțional și a urgenței. Concluzia se desprinde din precizările făcute de Guvern în sensul că "amplificarea continuă a fenomenului infracțional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic și mai complex, a reclamat soluții viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancțiunilor penale, iar pe de altă parte, prin incriminarea ca infracțiuni a unor noi fapte". Totodată, promovarea unui proiect de act normativ asupra regimului circulației pe drumurile publice sub forma unei ordonanțe de urgență "a fost determinată de necesitatea reglementării pe baze noi și în acord cu noile reglementări europene, în cel mai scurt timp, a relațiilor sociale dintr-un domeniu foarte important pentru societatea românească, prelungirea procedurii legislative având consecințe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe toate drumurile țării. Promovarea în regim de urgență este determinată, nu în ultimul rând, și de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislației românești cu aquis-ul comunitar".

Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie.

Cât privește susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, la care se raportează în prezenta cauză controlul de constituționalitate, nu obligau la aceasta, "așa cum o cer în prezent prevederile art. 115 din Constituția României, republicată".

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Silviu Strungariu Ionașcu în Dosarul nr. 1.579/2005 al Judecătoriei Liești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2006.