Ordinul nr. 24/2006
pentru aprobarea Procedurii privind corecția energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Abrogă 1
- Ordinul nr. 11/2003 7 aprilie 2003 pentru aprobarea Procedurii de determinare a corectiilor cantităților de energie electrica…
În temeiul art. 9 alin. (2), (6) și (7), al art. 11 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și i) din
Legea energiei electrice nr. 318/2003 ,
având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la rețea și autorizare,
în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al ședinței Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 21 octombrie 2006,
președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Procedura privind corecția energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.
Articolul 3
Operatorii economici și titularii de licență care își desfășoară activitatea în sectorul energiei electrice vor respecta prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
Departamentele de specialitate din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor cuprinse în prezentul ordin.
Articolul 5
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2003 pentru aprobarea Procedurii de determinare a corecțiilor cantităților de energie electrică în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2003.
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Opriș București, 21 octombrie 2006. Nr. 24.
Anexa PROCEDURĂ
privind corecția energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare
diferă de punctul de decontare
Revizia I
Cod ANRE: 24.1.327.0.01.21/10/06
Capitolul I Prevederi generale
Articolul 1
În tranzacțiile de energie electrică, atunci când punctul de măsurare nu coincide cu punctul de decontare, energia electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacționată în punctul de decontare, în funcție de amplasarea punctului de măsurare.
Articolul 2
În această situație se alege una dintre următoarele modalități de a proceda:
a) se corectează cantitatea de energie electrică real măsurată de contor cu o cantitate calculată, care reprezintă pierderile de energie activă, respectiv reactivă, prin elementele cu pierderi de energie situate între cele două puncte, conform prevederilor prezentei proceduri;
b) se instalează contoare de pierderi, care realizează calcului pierderilor de energie electrică în elementele cu pierderi și aplică corecția energiei contorizate (calcule în contor).
Articolul 3
În prezenta procedură, prin energie electrică măsurată se înțelege:
a) energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, atunci când punctul de măsurare coincide cu punctul de decontare;
b) energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, plus/minus corecția, atunci când punctul de măsurare diferă de punctul de decontare.
Articolul 4
Energia electrică care se decontează este energia electrică măsurată.
Articolul 5
Pierderile de putere electrică activă corespunzătoare corecției de energie în elementele cu pierderi se iau în considerare la stabilirea puterilor maxime absorbite de consumatori.
Articolul 6
În prezenta procedură în lipsa altei precizări, prin energie electrică se înțeleg energia electrică activă și energia electrică reactivă.
Capitolul II Scop
Articolul 7
Scopul prezentei proceduri este:
a) calculul corecției de energie electrică;
b) determinarea energiei electrice măsurate în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare.
Capitolul III Domeniu de aplicare
Articolul 8
Prevederile prezentei proceduri sunt obligatorii pentru operatorii de măsurare stabiliți în condițiile reglementărilor aprobate de Autoritatea competentă.
Capitolul IV Definiții și abrevieri
Articolul 9
În contextul prezentei proceduri se aplică următoarele definiții și abrevieri:
TERMEN SAU
ABREVIERE
DEFINIȚIE
Autoritatea
competentă
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE) cu sediul în București, str. Constantin
Nacu, nr. 3,
Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice
succesor al acesteia.
Consumator
captiv
Consumator de energie electrică, care, din considerente
tehnice, economice sau de reglementare, nu poate încheia un
contract cu un furnizor concurențial.
Consumator
eligibil
Consumator de energie electrică care are dreptul să își
aleagă furnizorul și să contracteze direct cu acesta energia
electrică necesară, având acces la rețelele de transport
și/sau de distribuție.
Consumator
Persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică
pe bază de contract și o consumă pentru uzul propriu și,
eventual, pentru cel al unui alt consumator (denumit
"subconsumator"), racordat la instalațiile sale; poate avea
unul sau mai multe locuri de consum.
Corecție de
energie
electrică
Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de energie într-un
echipament energetic denumit element cu pierderi, situat
între punctul de măsurare și punctul de decontare, care
trebuie adăugată la/scăzută din energia real măsurată de un
grup de măsurare a energiei electrice, pentru a obține
valoarea energiei măsurate.
Corecție de
putere
electrică
Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de putere într-un
echipament energetic denumit element cu pierderi, situat
între punctul de măsurare și punctul de decontare, care
trebuie adăugată la/scăzută din puterea maximă măsurată de un
grup de măsurare a energiei electrice.
Contor de
decontare
Contor de energie electrică pe bază căruia se efectuează
decontarea energiei electrice tranzacționate.
Curbă de
sarcină
realizată
Succesiune de valori ale puterii electrice medii active
sau/și reactive înregistrate pe perioade de timp consecutive
și egale.
Durată de
calcul al
pierderilor
Interval de timp convențional în care tranzitarea sarcinii
(curent/putere electrică) la valoarea maximă printr-o rețea
electrică ar produce în elementele acesteia aceleași pierderi
de energie electrică ca și în cazul funcționării conform
graficului real.
Durată de
utilizare a
sarcinii
maxime
Interval de timp convențional în care, printr-o rețea
încărcată constant la sarcina (curent/putere electrică)
maximă, s-ar transmite aceeași cantitate de energie ca și în
cazul funcționării conform graficului real.
Element cu
pierderi
Echipament energetic, de regulă transformator de putere,
sau/și linie electrică (aeriană sau în cablu) aferente
circuitului prin care tranzitarea energiei se face cu
pierderi semnificative.
Energie
electrică
măsurată
Energia electrică real măsurată, atunci când punctul de
măsurare coincide cu punctul de decontare, respectiv energia
real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu
coincide cu punctul de decontare.
Energie
electrică real
măsurată
Energia electrică a cărei valoare este înregistrată de
contor.
Furnizor de
energie
electrică
Persoană juridică, titular al unei licențe de furnizare, care
asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai
multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare.
Grup de
măsurare a
energiei
electrice
Ansamblul format din contorul de energie electrică și
transformatoarele de măsurare aferente.
Instalație de
racordare
Instalație electrică realizată între punctul de racordare
la rețeaua electrică și punctul de delimitare dintre
operatorul de rețea și utilizator.
Loc de consum
Incinta sau zona în care sunt amplasate instalațiile de
utilizare ale unui consumator, inclusiv ale subconsumatorilor
săi, unde se consumă energia electrică furnizată prin una sau
mai multe instalații de racordare; un consumator poate avea
mai multe locuri de consum.
Operator de
măsurare
a energiei
electrice
Agent economic care administrează și operează anasamblul de
echipamente care asigură suportul pentru activitatea de
măsurare a energiei electrice.
Operator de
rețea
Persoană juridică, titular al unei licențe de distribuție sau
de transport, care deține, exploatează, întreține,
modernizează și dezvoltă rețeaua de distribuție sau de
transport.
Perioadă de
facturare a
energiei
electrice
Interval de timp prevăzut în contractul de furnizare pentru
care se determină cantitatea de energie electrică și puterile
furnizate, valorile respective fiind cuprinse într-o factură.
Pierdere
tehnică de
energie
Integrală în funcție de timp, pe un interval determinat, a
diferenței între puterea electrică totală la intrarea și
respectiv la ieșirea dintr-o rețea electrică sau element al
acesteia.
Pierdere
tehnică de
putere
Diferența între puterea electrică totală la intrarea și
respectiv la ieșirea dintr-o rețea electrică sau element al
acesteia.
Punct de
decontare
Loc, stabilit prin convenție sau prin reglementări, al unei
rețele electrice, pentru tranzacționarea unei cantități de
energie electrică între două persoane fizice sau juridice.
Punct de
delimitare
Loc/stabilit prin convenție, al unei rețele electrice, în
care se delimitează patrimonial instalațiile electrice a două
persoane fizice sau juridice.
Punct de
măsurare
Loc în care se conectează grupul de măsurare a energiei
electrice.
Notă: Procedura se referă doar la punctele de măsurare pentru
decontare.
Putere maximă
măsurata
Puterea maximă real măsurată, atunci când punctul de măsurare
coincide cu punctul de decontare, respectiv puterea maximă
real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu
coincide cu punctul de decontare.
Putere maximă
real măsurată
Cea mai mare putere medie cu înregistrare la interval de 15
minute consecutive înregistrată de contorul electronic,
respectiv puterea înregistrată de indicatorul de maxim pentru
putere la contorul de inducție pe un interval de timp
stabilit.
Regim de
funcționare
în sarcină
Regim în care se tranzitează permanent energie electrică
printr-un echipament electric (transformator, linie) al unei
rețele sau în care generatorul debitează energie electrică în
SEN.
Regim de
funcționare
în gol
Regim în care echipamentul (linie, transformator, generator)
este menținut sub tensiune, fără sarcină.
Regim de
rezervă
Regim în care echipamentul electric (linie, transformator,
generator) este menținut fără tensiune (deconectat de la
rețea din ambele capete prin care poate primi tensiune, în
cazul rețelelor sau transformatoarelor și liniilor electrice)
Tranzacție
Convenție între două părți, sub forma unui act, prin care se
face un schimb comercial; în cazul energiei electrice, acest
act poate fi un contract de vînzare-cumpărare, de achiziție
sau de furnizare de energie electrică.
ID
Interval de dispecerizare
IT
Interval de tranzacționare
PRAM
Protecții și automatizări
Capitolul V Documente de referință
Art. 10
Procedura are la bază următoarele documente de referință:
a)
Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16.07.2003;
b)
pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 673/27.07.2004;
c) Codul de măsurare a energiei electrice, aprobat prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 17 din 20.06.2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480, din 4.07.2002;
d) Procedura privind asigurarea energiei electrice reactive și modul de plată al acesteia, aprobată prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 35 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 27.07.2005;
e) Contracte cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii finali, aprobat prin
Decizia Președintelui ANRE nr. 57 din 1999 , publicat în Monitorul Oficial at României, Partea I, nr. 623, din 21.12.1999, cu modificările ulterioare;
f) Procedură pentru calculul energiei electrice care se facturează în situația defectării grupului de măsurare, aprobată prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 18 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3.05.2005;
g) Procedură privind alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aparținând furnizorilor producătorilor, autoproducătorilor și CN Transelectrica SA, aprobat prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 33 din 2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 27.07.2005;
h) Contract-cadru pentru prestarea serviciului de transport, a serviciilor de sistem și de administrare a pieței angro de energie electrică între C.N. TRANSELECTRICA și [Beneficiar], aprobat prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 40 din 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1271 din 29.12.2004, cu modificările ulterioare;
i) Contract-cadru pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, aprobat prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 43 din 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 19.01.2005, cu modificările ulterioare;
j) Procedura privind relațiile contractuale dintre consumator și subconsumatorul său de energie electrică, aprobată prin
Ordinul Președintelui ANRE nr. 16/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316, din 14.04.2005.
Capitolul VI Calculul corecției de energie/putere electrică. Metode de calcul
Articolul 11
Pentru calculul corecției de energie/putere electrică se aplică metodele de calcul prezentate în continuare și ipotezele de calcul impuse de informațiile disponibile: datele furnizate de grupurile de măsurare, respectiv datele puse la dispoziție de partenerii de tranzacție.
Articolul 12
Calculul pierderilor de energie se face utilizând:
a) schema electrică care cuprinde elementele cu pierderi, de pe toate căile de racordare, precum și regimul de funcționare realizat al acestora;
b) parametrii tehnici caracteristici ai fiecărui element cu pierderi al schemei electrice, situat între punctul de măsurare și punctul de decontare; parametrii tehnici trebuie să fie cât mai actuali și se iau din documentațiile de racordare sau relevee, din buletine de fabrică, din cataloage de produs, din tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, sau din ultimul buletin PRAM;
c) indecșii de energie electrică înregistrați de grupurile de măsurare pentru facturarea energiei electrice vehiculate sau livrate.
În exploatarea instalațiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcționare:
a) sub tensiune și în sarcină, caz în care se calculează pierderi constante și pierderi variabile de energie electrică activă și reactivă în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare și punctul de decontare;
b) sub tensiune în gol, caz în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă și reactivă în elementele situate între punctul de măsurare și punctul de decontare;
c) în rezervă, scoase de sub tensiune, caz în care nu se calculează pierderi în elementele menționate.
Pentru facturarea energiei electrice tranzitate prin punctele de decontare trebuie cunoscute: energia electrică activă E(a) (kWh), energia electrică reactivă E(r) (kvarh), timpul de menținere sub tensiune T(f), timpul de funcționare în sarcină al instalației T(fs) (h), la care se adaugă:
a) pentru consumatorii de tip industrial, facturați în tarif binom, puterea maximă activă real măsurată P(m) (kW);
b) pentru consumatorii de tip industrial, facturați în tarif monom, numărul de schimburi din activitatea acestora.
Articolul 13
Metoda de calcul utilizează, în funcție de cazurile prezentate, mărimi predeterminate care vor fi corectate prin măsurători tocate. Pentru consumatorii captivi, sau pentru consumatorii eligibili, acolo unde este cazul, se va utiliza metoda timpului de pierderi (duratei de calcul a pierderilor).
Pentru cazul unui consumator de tip industrial facturat în tarif binom simplu, care prezintă datele privind regimul de funcționare, necesarul de energie și putere electrică activă sau alte mărimi specifice, puterea maximă P(m) va fi cea înregistrată de aparatele de măsurare; atunci se vor determina durata de utilizare a sarcinii maxime T(sm) și durata de calcul al pierderilor tau, necesare pentru calculul pierderilor variabile de energie electrică, cu ajutorul următoarelor relații de calcul: a) factorul de putere se determină pe baza relației: ─────────────────── cos phi = 1/V 1 + [E(r)/E(a)]^2 (1) Notă: Conform SR-CEI 27-1/1996, regimurile de funcționare fiind, de cele mai multe ori, anarmonice, se va utiliza pentru "factor de putere" simbolul lambda. b) puterea medie activă: P(med) = E(a)/T(fs) (kW) (2) c) puterea maximă aparentă se calculează cu relația: S(m) = P(m)/cos phi (kVA)
d) puterea medie aparentă:
S(med) = P(med)/cos phi
(kVA)
e) durata de utilizare a sarcinii maxime:
T(sm) = E(a)/P(m)
(h)
f) durata de calcul al pierderilor:
tau = T(f) * (p*k(u) + (1-p)*[k(u)]^2)
(h)
unde k(u) = S(med)/S(m) este coeficientul de umplere a graficului de sarcină, S(m) se determină conform relației (3), p = (0,15 'f7 0,30); pentru elementele instalațiilor de racordare a consumatorilor se adoptă p = 0,2.
(3) Pentru cazul unui consumator de tip industrial cu activitate în mai multe schimburi, facturat în tarif monom, din datele prezentate în Tabelul 1 se determină următoarele mărimi:
a) durata de utilizare a sarcinii maxime: T(sm) (h)
b) durata de calcul al pierderilor: tau (h)
Tabelul 1
Tip activitate
T(sm)
[ore/lună]
tau
[ore/lună]
Activitate cu un schimb de 8 ore
164
75
Activitate în două schimburi de câte 8 ore
330
156
Activitate în trei schimburi de câte 8 ore
430
203
Activitate cu un schimb de 10 ore
230
106
Activitate cu un schimb de 12 ore
270
124
Activitate în două schimburi de câte 12
ore
440
218
c) factorul de putere: conform relației (1)
d) puterea maximă activă:
P(m) = E(a)/T(sm)
(kW)
e) puterea maximă aparentă: conform relației (3).
Articolul 14
În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, situat între punctul de măsurare și punctul de decontare, se vor utiliza următorii parametri specifici:
a) puterea nominală, S(n) (kVA);
b) pierderile de mers în gol, P(0) (kW);
c) pierderile în scurtcircuit, P(sc) (kW);
d) curentul de mers în gol, i(0) (%);
e) tensiunea de scurtcircuit, u(sc) (%).
Se utilizează de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 și 13.
Articolul 15
Pentru cazul transformatorului conectat la o instalație de racordare a unui consumator fără măsurare orară și fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile constante de energie/putere activă, când transformatorul se află sub tensiune perioada de timp T(f), se determină cu relațiile:
a) pierderile de energie electrică activă:
delta E(ac) = P(0) * T(f) (kWh)
(8)
b) pierderile de energie electrică reactivă:
delta E(rc) = (i(0)%/100) * S(n) * T(f)
(kvarh)
(9)
c) pierderile de putere activă:
delta P(c) = P(0)
(kW)
(10)
Pierderile variabile de energie/putere activă, când un transformator în situația de la alin. (1) este în sarcină, se determină cu relațiile:
a) pierderile de energie electrică activă:
delta E(av) = P(sc) * [S(m)/S(n)]^2 * tau
(kwh)
(11)
b) pierderile de energie electrică reactivă:
delta E(rv) = [u(sc)%/100] * [S(m)/S(n)]^2 * S(n) * tau
(kvarh)
(12)
c) pierderile de putere activă:
delta P(v) = P(sc) * [S(m)/S(n)]^2
(kW)
(13)
Pierderile totale de energie/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante și variabile, calculate cu relațiile (8) - (13):
delta E(a) = delta E(ac) + delta E(av)
(kWh)
(14)
delta E(r) = delta E(rc) + delta E(rv)
(kvarh)
(15)
delta P = delta P(c) + delta P(v)
(kW)
(16)
Articolul 16
Pentru cazul în care transformatorul care constituie element cu pierderi este conectat la o instalație de racordare unde în punctul de măsurare se află montat un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile constante de energie/putere activă se determină cu relațiile (8) - (10).
Pierderile variabile de energie, când un transformator în situația de la alin. (1) este în sarcină pe durata de timp T(fs), se determină cu relațiile:
a) pierderile de energie electrică activă:
delta E(av) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/([S(n)]^2 * T(fs)) (kWh) (17)
b) pierderile de energie electrică reactivă:
delta E(rv) = [u(sc)%/100] * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)] (kvarh) (18)
c) pierderile de putere activă:
delta P(v) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)]^2
(kW)
(19)
Pierderile totale de energie/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante și variabile, calculate cu relațiile (14) - (16).
Articolul 17
În cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulații semnificative de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se vor calcula separat pentru fiecare sens.
Articolul 18
În cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare și punctul de decontare, este o linie electrică aeriană se utilizează următorii parametri:
a) lungimea liniei în porțiunea considerată, l (km);
b) tensiunea nominală a liniei, U(n) (kV);
c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r(0) (Ω/km);
d) reactanța specifică a liniei x(0) (Ω/km);
Se determină rezistența ohmică R, respectiv reactanța inductivă X a liniei pentru lungimea porțiunii dintre punctul de măsurare și punctul de decontare. Se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 și art. 13.
Articolul 19
Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi și pentru care se calculează corecții, are tensiunea mai mică sau egală cu 110 kV și alimentează un consumator fără măsurare orară și fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, se iau în calcul doar pierderile variabile de energie/putere activă, care se determină cu relațiile:
a) pierderile de energie electrică activă:
delta E(a) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau (kWh) (20)
b) pierderile de energie electrică reactivă:
delta E(r) = 10^(-3)*X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau (kvarh) (21)
c) pierderile de putere activă:
delta P = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2
(kWh)
(22)
Articolul 20
Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi și pentru care se calculează corecții este de de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile de energie activă/putere activă se adaugă și pierderi constante corona delta P(c) (kW/km); se recomandă să se adopte pentru delta P(c) o valoare de (10-15) kW/km în cazul liniilor de 400 kV, respectiv (4-6) kW/km pentru linii de 220 kV.
a) Pierderile constante corona de energie electrică activă, pentru perioada de timp T(f) cât linia se află sub tensiune, se determină cu relația:
delta E(ac) = delta P(c) * l * T(f)
(kWh)
(23)
b) pierderile constante corona de putere activă:
delta P(c) = delta P(c) * l
(kW)
(24)
Pierderile variabile de energie electrică, dacă linia are montat în punctul de măsurare un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcina, pentru perioada de funcționare în sarcină T(fs), respectiv pierderile variabile de putere activă, se determină cu relațiile:
a) pierderile de energie electrică activă:
delta E(av) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) (kWh) (25)
b) pierderile de energie electrică reactivă:
delta E(rv) = 10^(-3) *X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) (kvarh)
(26)
c) pierderile de putere activă:
delta P(v) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(fs)]^2
(kWh)
(27)
Pierderile totale de energie electrică activă se determină cu relația (14), iar pierderile totale de putere activă se determină cu relația (16).
Articolul 21
În cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare și punctul de decontare, este o linie electrică subterană, se vor utiliza următorii parametri:
a) lungimea liniei în porțiunea considerată, 1 (km);
b) tensiunea nominală a liniei, U(n) (kV);
c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r(0) (Ω/km);
d) reactanța specifică a conductoarelor, x(0) (Ω/km);
e) capacitatea specifică a cablurilor c(0) (æF/km);
f) pierderile specifice în dielectric delta P(0) (kW/km);
g) pulsația mărimilor alternative omega.
Se vor utiliza de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 și 13.
Articolul 22
a) Pierderile constante de energie activă în linia electrică subterană se determină cu relația:
delta E(ac) = delta P(d) * l * T(f) (kWh)
(28)
b) pierderile constante de putere activă:
delta P(c) = delta P(d) * l
(kWh)
(29)
Energia reactivă constantă generată prin efectul capacitiv al liniilor electrice în cablu (efect de compensare al linîeî electrice în cablu) se determină cu relația:
delta E(rc) = 10^(-3) * c(0) * l * omega * [U(n)]^2 * T(f) (kvarh)
(30)
Pierderile variabile de energie activă/putere activă, după calcularea rezistenței ohmice a liniei aferente porțiunii dintre punctul de măsurare și punctul de decontare, se determină astfel:
a) pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară și fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relația (20) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relația (22);
b) pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relația (25) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relația (27);
Pierderile variabile de energie reactivă, după calcularea reactanței inductive a liniei aferente porțiunii dintre punctul de măsurare și punctul de decontare, se determină astfel:
a) pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară și fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică reactivă se determină cu relația (21);
b) pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică se determină cu relația (26);
Pierderile totale de energie activă se determină cu relația (14), pierderile totale de putere activă se determină cu relația (16) iar pierderile totale de energie reactivă se determină cu relația:
delta E(r) = delta E(rv) - delta E(rc)
(kvarh)
(31)
Articolul 23
În cazul liniilor electrice cu circulații de energie electrică activă semnificative în ambele sensuri, pierderile se vor calcula separat pentru fiecare sens.
Articolul 24
Pentru situațiile în care se utilizează echipamente de măsurare cu posibilitatea de înregistrare a indecșilor orari (măsurare orară), pentru puterile, activă P și reactivă Q, tranzitate, se vor utiliza următoarele relații de calcul al pierderilor variabile de energie electrică:
Pentru transformatoare sau autotransformatoare situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 14, se calculează:
a) pierderile variabile de energie/putere activă:
j=T(fs)
delta E(av) = P(sc) *
Σ
([P(j)]^2 + [Q(j)]^2)/[S(n)]^2 * t(j) (kWh)
(32)
j=1
P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri, t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h).
b) pierderile variabile de energie electrică reactivă:
j=T(fs)
delta E(rv) = [u(sc)%/100] *
Σ
([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/S(n) * t(j) (kvarh) (33)
j=1
c) Pierderile constante de energie electrică activă și reactivă se determină cu relațiile (8), respectiv (9), considerând în formule în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j), iar pierderile totale de energie de determină cu relațiile (14), respectiv (15).
Pentru linii electrice aeriene, respectiv în cablu, situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 18, respectiv 21, se calculează:
a) pierderile variabile de energie electrică activă:
j=T(fs)
delta E(av) = 10^(-3)*R*
Σ
([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kWh)
(34)
j=1
P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar; se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, dimensional, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri. t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h). Acolo unde se va putea, în locul tensiunii nominale, U(n), se va utiliza valoarea tensiunii medii pe linie, U(m), determinată prin măsurători orare.
b) pierderile variabile de energie electrică reactivă:
j=T(fs)
delta E(rv) = 10^(-3)*X*
Σ
([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kvarh) (35)
j=1
c) în cazul liniilor electrice în cablu, pierderile constante de energie activă se determină cu relația (28), iar energia reactivă constantă generată prin efect capacitiv se determină cu relația (30), considerând în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j);
d) în cazul liniilor electrice aeriene de transport, se iau în considerare doar pierderi constante corona, conform precizărilor de la art. 20 și se calculează cu relația (23), considerând în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j), pentru alte categorii de linii electrice aeriene nu se iau în considerare pierderi constante de energie electrică;
e) pierderile totale de energie activă în liniile electrice se vor calcula cu relațiile (14) iar cele de energie reactivă se vor calcula cu relațiile (15), respectiv (31).
Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1h.
Capitolul VII Determinarea energiei/puterii electrice măsurate
Articolul 25
Pentru cazurile în care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, în anexele contractelor de vânzare-cumpărare, de furnizare de distribuție și de transport de energie electrică se vor face precizări referitoare la parametrii elementelor cu pierderi și formulele de calcul al corecției cantității de energie real măsurată, conform, acestei proceduri.
Parametrii elementelor cu pierderi și formulele de calcul al corecției vor fi comunicați Operatorului de măsurare.
Articolul 26
Pentru punctele de măsurare care diferă de punctele de decontare corespunzătoare, se vor aplica următoarele corecții cantității de energie electrică, respectiv puterii active maxime, acolo unde este cazul:
a) în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în aval, raportat la sensul de circulație al puterii active, respectiv reactive, față de punctul de decontare, corecția de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi, situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, se adună la mărimea energiei real măsurate de contor; corecția de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se adună la mărimea puterii maxime real măsurate;
b) în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în amonte, raportat la sensul de circulație al puterii active, respectiv reactive, față de punctul de decontare, corecția de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, se scade din mărimea energiei real măsurate de contor; corecția de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se scade din mărimea puterii maxime real măsurate.
Articolul 27
Pentru punctele de decontare care diferă de punctele de măsurare a energiei electrice și în care determinarea cantităților de energie tranzacționate se face pe ID/IT, calculul corecțiilor se va face corespunzător fiecărui ID/IT.
Articolul 28
Operatorii de măsurare vor menține, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de decontare, o bază de date cuprinzând valorile energiei/puterii active real măsurate și valorile energiei/puterii active măsurate.
Datele din baza de date pot fi puse la dispoziție, la cerere, părților direct implicate în tranzacția respectivă, atât pentru justificarea, în caz de litigiu, a facturii emise, cât și pentru eventuale recalculări impuse de incidente, pentru perioadele permise de contract.
Articolul 29
Corecțiile de energie/putere activă se determină la sfârșitul perioadei de facturare.
Articolul 30
Pentru consumatorii aflați în regim de funcționare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare și care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiții tehnice precizate de operatorul de rețea/furnizor prin instrucțiuni specifice, sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare, pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare prevăzut pentru sensul energiei de la consumator spre rețea; reducerea nu va putea depăși nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului.
Articolul 31
Factorul de putere corespunzător perioadei de facturare, se calculează în punctul de decontare, pe baza energiei electrice active și a energiei electrice reactive măsurate.
Articolul 32
Dacă pentru un loc de consum al unui consumator, există mai multe căi de alimentare, dotate cu grupuri de măsurare distincte, pentru care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, se va proceda astfel:
a) în căzul în care, pe toate căile de alimentare, punctul de decontare se află la același nivel de tensiune, pierderile de energie activă și reactivă se calculează ca sumă a pierderilor de energie activă, respectiv reactivă determinate pentru fiecare element cu pierderi de pe fiecare instalație de racordare aflată în funcțiune, iar factorul de putere se determină global la nivelul locului de consum;
b) în cazul în care punctele de decontare de pe căile de alimentare se află la niveluri de tensiune diferite, pierderile de energie electrică activă și reactivă se determină pe fiecare instalație de racordare, iar factorul de putere se determină pe niveluri de tensiune;
c) în cazul în care punctul de decontare este situat la tensiunea superioară a transformatorului, iar măsurarea energiei electrice pentru decontare este realizată pe căi de derivație, situate la tensiunea inferioară a transformatorului, pierderea totală de energie este suma pierderilor corespunzătoare căilor respective.
Articolul 33
Corecția energiei/puterii active în elementele cu pierderi conectate pe instalații de racordare de rezervă se face conform prevederilor art. 26.
Articolul 34
Pentru consumatorii casnici și consumatorii asimilați consumatorilor casnici, cu putere maximă contractată mai mică de 30 kW, care au în proprietate posturi de transformare, nu se aplică corecții de energie electrică reactivă.
Articolul 35
În situațiile în care postul de transformare pentru alimentarea unui consumator, este proprietatea acestuia și din același post se alimentează și rețele electrice ale Operatorului de rețea (de distribuție), pierderile de energie electrică activă și reactivă pentru corecție se repartizează între consumator și Operatorul de rețea/furnizor, proporțional cu cantitățile de energie electrică activă și reactivă tranzacționate de fiecare în parte.
Capitolul VIII Dispoziții finale
Articolul 36
Modelele matematice prezentate pentru calculul pierderilor de energie electrică pentru corecție nu sunt restrictive, participanții la tranzacție putând conveni și alte modele matematice de corecție, care vor fi înscrise explicit în contractele încheiate.
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.