Decizia nr. 685/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Afin România" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.385/112/2006 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.385/112/2006, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de către Societatea Comercială "Afin România" - S.A. din București cu prilejul soluționării unui recurs civil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală este neconstituțional, deoarece măsura confiscării cisternelor, recipientelor și a mijloacelor de transport la care se referă acest text de lege contravine art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României, care ocrotește dreptul de proprietate. Astfel, se arată că, deoarece legea nu face distincție după cum respectivele cisterne, recipiente și mijloace de transport aparțin sau nu contravenientului, se aduce atingere dreptului de proprietate al altor persoane, în speță societății de leasing căreia îi aparțin aceste bunuri folosite la săvârșirea contravenției. Astfel, deoarece societatea de leasing a transferat contravenientului numai dreptul de folosință asupra acestor bunuri, nu și dreptul de proprietate, patrimoniul acesteia va fi în mod nejustificat afectat de măsura confiscării, care urmărește sancționarea contravenientului, însă prejudiciază o terță persoană.

Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, dispoziții potrivit cărora:

"(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 20.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), precum și cu: [...] b)confiscarea cisternelor, recipientelor și a mijloacelor de transport utilizate în transportul alcoolului etilic și al distilatelor, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. k);".

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție, referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 190 din Codul de procedură fiscală sancționează cu amendă contravențională și confiscarea unor bunuri transportul de alcool etilic și de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt însoțite de documentul de însoțire prevăzut la titlul VII din Codul fiscal. Măsura confiscării bunurilor respective se aplică indiferent dacă acestea aparțin contravenientului sau sunt deținute de acesta cu titlu precar (în speță, în temeiul unui contract de leasing).

De asemenea, Curtea constată că garantarea dreptului de proprietate, precum și desfășurarea liberă a unei activități comerciale implică respectarea de către toți comercianții a obligațiilor ce le revin în această calitate; textele constituționale ale art. 44 alin. (1) teza finală și alin. (9), care cuprind prevederi referitoare la protecția proprietății private și limitele acestui drept, demonstrează că însăși Constituția exclude protecția bunurilor folosite la săvârșirea unor fapte ilicite sau dobândite prin asemenea fapte.

În concordanță cu dispozițiile constituționale, proprietatea privată poate constitui obiectul unor măsuri restrictive, cum sunt cele care vizează bunurile folosite sau rezultate din săvârșirea unor infracțiuni ori contravenții; potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (8) teza întâi din Constituție, "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată", ceea ce presupune, per a contrario, că poate fi confiscată averea dobândită în mod ilicit și deci este posibilă instituirea unor sancțiuni pentru ipoteza în care desfășurarea activității de comercializare a unor produse de către agenții economici contravine legii. În acest sens este, de exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 105 din 11 martie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2003.

Faptul că bunurile confiscate nu aparțin contravenientului, ci unei terțe persoane, în speță societății de leasing, nu poate atrage ineficiența acestei măsuri sancționatorii. Pe de o parte, Constituția prevede în art. 44 alin. (9) că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii", fără a distinge după calitatea de proprietar sau detentor precar a contravenientului. O altă interpretare ar conduce la posibilitatea eludării cu ușurință a dispozițiilor legale, deoarece de fiecare dată contravenientul s-ar putea apăra invocând faptul că este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicită de transport ar putea continua. Pe de altă parte, finanțatorul proprietar al bunurilor respective, utilizate în mod ilicit, nu se poate prevala de caracterul personal al răspunderii contravenționale, deoarece a încredințat folosința bunului său asumându-și riscul ca activitatea utilizatorului să genereze un pericol pentru societate. De altfel, pentru a-și recupera prejudiciul, finanțatorul proprietar are la îndemână calea acțiunii în justiție împotriva utilizatorului, în temeiul contractului de leasing încheiat cu acesta.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Afin România" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.385/112/2006 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2006.